Decizia penală nr. 1142/2013. Sfidarea organelor judiciare
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR.1142/R/2013
Ședința publică din 16 septembrie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: L. M., judecător JUDECĂTORI: M. Ș.
ANA C.
GREFIER: M. B.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR - VIOLETA TRAISTARU
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații B. S. și S. V. I. împotriva sentinței penale nr.407 din 13 martie 2013 a Judecătoriei G., pronunțată în dosarul nr._, ambii inculpați fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de sfidare a organelor judiciare prev.de art.2721C.pen., cu aplic.art.40 C.pen., cu aplic.art.33lit.b C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpații B. S. și S. V.
I., asistați de către apărător ales av.Țicudean C. E. din cadrul Baroului Cluj, cu delegația la dosar.
Procedura de citare nu este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul ales al inculpatului B. S.
, depune la dosar acte în circumstanțierea inculpatului, respectiv o adeverință eliberată de Consiliul Local Fizeșu Gherlii din care rezultă că inculpatul figurează înscris în registrul agricol cu terenuri și animale, certificatul de naștere al minorului B. S. I., certificat de căsătorie al inculpatului, certificat de înregistrare ca persoană fizică autorizată pentru activități de ferme mixte și o caracterizare a preotului paroh.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursurilor.
Apărătorul ales al inculpaților B. S. și S. V. I. , solicită admiterea recursurilor declarate de inculpați, casarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza, a se dispune reducerea pedepselor aplicate inculpaților și schimbarea modalității de executare a acestora, apreciind că în mod greșit prima instanță a respins cererea inculpaților de a fi judecați conform procedurii simplificate prev.de art.320/1 C.rp.pen., pe motiv că aceștia au recunoscut injuriile adresate organelor de poliție însă nu și amenințarea.
În susținerea recursurilor arată că ambii inculpați au recunoscut elementele materiale a laturii obiective a infracțiunii de sfidare a organelor judiciare, care constă alternativ în acțiunea de întrebuințare de cuvinte insultătoare, gestiuni obscene sau amenințări.
Este adevărat că inculpații prin cuvintele adresate organelor de poliție, nu s-au gândit că acestea s-au simțit amenințate sau nu au avut această reprezentare. Este o atitudine subiectivă a inculpaților sau a părții vătămate care s-a simțit sau nu amenințată. De altfel, aceasta a arătat că nu a fost amenințată de către inculpați.
În subsidiar, solicită reținerea circumstanțelor atenuante și reducerea pedepsele aplicate sub limita minimă prevăzută de lege, întrucât din punctul său de vedere instanța putea reține sinceritatea inculpaților, atitudinea lor pe
parcursul procesului penal deoarece s-au prezentat în fața organelor de cercetare penală, precum și în faza de cercetare judecătorească și au avut o atitudine corespunzătoare procesului penal.
De asemenea, solicită a se constata că persoanele vătămate nu au înțeles să se constituie părți vătămate și nici părți civile.
La soluționarea cauzei, solicită a se avea în vedere împrejurarea că inculpații își câștigă existența prin mijloace oneste, au familii, inculpatul B. are un copil minor în întreținere iar potrivit adeverinței eliberată de Consiliul Local Fizeșu Gherlii, rezultă că este un fermier de succes cu terenuri în proprietate și un număr de 500 bovine, funcționând ca persoană fizică autorizată. Având în vedere gravitatea faptei comise precum și rezultatul acesteia,
solicită reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege iar modalitatea de executare să fie cea prev.de art.81 al.2 C.pen., respectiv suspendarea condiționată a executării pedepsei sau suspendare sub supraveghere, apreciind că astfel s-ar atinge scopul prevăzut de lege.
Susține că executarea în regim de detenție ar fi vădit disproporționată raportat la întreaga stare de fapt precum și la urmarea rezultată. Este adevărat că infracțiunea s-a comis pe fondul consumului de alcool și nici organele de cercetare penală nu au știut să deceleze situația, astfel că s-a ajuns la acest rezultat.
În consecință, solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și a se reveni asupra modalității de executare a pedepsie.
Reprezentanta M. ui P. solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală, pentru considerentele arătate de instanță și cele care rezultă din dosarul cauzei.
Sub aspectul individualizării pedepselor, apreciază că instanța a reținut corect raportat la comiterea activității infracționale, că aspectele rezultate justifică sancțiunea aplicată fiecărui inculpat în ce privește cuantumul iar modalitatea de executare consideră că este întemeiată raportat la elementele ce caracterizează fapta și circumstanțele personale ale inculpaților care, chiar dacă nu se află în condițiile unor consecințe juridice cu privire la condamnările anterioare, nu sunt la prima confruntare cu legea penală.
Pe de altă parte, neaplicarea disp.art.320/1 C.pr.pen., este corectă deoarece declarațiile inculpaților nu relevă o recunoaștere și asumare a activității infracționale, astfel că instanța nu poate aplica parțial disp.art.320/1 C.pr.pen., aspecte legate de aceste activități infracționale fiind relevate de cercetarea judecătorească făcută în cauză.
La individualizarea pedepsei instanța a reținut atitudinea nesinceră a inculpaților, aceasta rezultând tocmai din poziția lor procesuală.
In consecință, solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind temeinică și legală.
Inculpatul B. S. , având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului său, arătând că recunoaște și regretă fapta.
Inculpatul S. V. I., având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 407 din 13 martie 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei G., a fost condamnat inculpatul B. S. , fiul lui I. și I., născut la data de 30 iulie 1974, în G., județul Cluj, de cetățenie română, studii 10 clase, căsătorit, agricultor, cu antecedente penale, CNP 1.
, domiciliat în satul B., nr. 62, comuna Fizeșu-Gherlii, jud. Cluj la următoarele pedepse: a. 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de "sfidarea
organelor judiciare";, prevăzute de art. 2721, C. pen., în dauna părții vătămate T.
I. ; b. 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de "sfidarea organelor judiciare";, prevăzute de art. 2721, C. pen., în dauna părții vătămate R. M. -G.
;
În temeiul art. 33, lit. b și 34, alin. 1, lit. b, C. pen. au fost contopite cele două pedepse aplicate, prin aplicarea pedepsei celei mai grele de 10 luni închisoare, pe care o sporește cu 2 luni închisoare, în final urmând a se executa 1 an închisoare.
În temeiul articolului 71 alineatul 2 din Codul penal au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute la articolul 64 literele a, teza a II-a, și b din Codul penal.
A fost condamnat inculpatul S. V. -I. , fiul lui V. și M., născut la data de 26 octombrie 1979, în G., jud. Cluj, de cetățenie română, studii 8 clase, necăsătorit, fără ocupație, cu antecedente penale, CNP 1., domiciliat în G., str. Avram Iancu, nr. 4, sc. 3, ap. 35, jud. Cluj, fără forme legale în satul
B., nr. 123, comuna Fizeșu-Gherlii, jud. Cluj la următoarele pedepse: a. 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de "sfidarea organelor judiciare";, prevăzute de art. 2721, C. pen., în dauna părții vătămate T. I. ; b. 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de "sfidarea organelor judiciare";, prevăzute de art. 2721, C. pen., în dauna părții vătămate R. M. -G. ;
În temeiul art. 33, lit. b și 34, alin. 1, lit. b, C. pen. au fost contopite cele două pedepse aplicate, prin aplicarea pedepsei celei mai grele de 10 luni închisoare, pe care o sporește cu 2 luni închisoare, în final urmând a se executa 1 an închisoare.
În temeiul articolului 71 alineatul 2 din Codul penal au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute la articolul 64 literele a, teza a II-a, și b din Codul penal.
În temeiul articolului 191 alineatul 1 din Codul de procedură penală, au fost obligați în mod egal inculpații B. S. și S. V. -I. la plata sumei de 1500 lei reprezentând cheltuieli judiciare în favoarea statului.
În temeiul articolului 189 din Codul de procedură penală, suma de 300 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de judecată pentru inculpatul B. S., d-nul avocat Hodiș Marcel, se vor avansa din fondurile M. ui Justiției.
În temeiul articolului 189 din Codul de procedură penală, suma de 300 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de judecată pentru inculpatul S. V. -I., d-na avocat B. M. -Melinda, se vor avansa din fondurile M. ui Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla din data de 2 septembrie 2012 inculpații B. S. și S. V. -I. au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea a
două infracțiuni de sfidarea a organelor judiciare, prevăzute de art. 2721, C. pen., cu aplicarea art. 33, lit. b, C. pen.
În sarcina inculpaților s-a reținut că în data de 10 noiembrie 2011, în jurul orelor 17.30, aflându-se în apropierea magazinului alimentar din localitatea B., au proferat injurii, cuvinte insultătoare și amenințări la adresa agenților de poliție
T. I. și R. M. -G., aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
În faza de urmărire au fost administrate următoarele probe: procesul-verbal de sesizare din oficiu, procesul-verbal de constatare, adresa IPJ Cluj, nr. 30091/_, declarațiile martorilor, copiile fișelor de cazier judiciar, declarațiile inculpaților, procesul-verbal de control corporal, procesele-verbale de prezentare a materialului de urmărire penală.
Analizând probele administrate și dispozițiile legale aplicabile în cauză, instanța a reținut următoarele:
În data de_, inculpații B. S. și S. V. -I. au consumat împreună cu martorul M. R. -A. câte 3-4 beri fiecare în barul aparținând SC Gavriș SRL din localitatea B. . În jurul orelor 17.00, cei trei s-au așezat la o masă în fața Cooperativei de consum Unirea din satul B., unde au mai consumat vreo 2 beri fiecare, ajungând într-o stare avansată de ebrietate.
Agentul șef principal de poliție T. I. și agentul de poliție R. M. -G. fac parte din structura poliției judiciare și sunt încadrați la Secția 7 Poliție Rurală
G. .(filele 6-8 DUP).
La data de 10 noiembrie 2011, la orele 1726, în timp ce efectuau serviciul de patrulare, lucrătorii de poliție au fost sesizați prin serviciul național unic de urgență cu privire la existența unui scandal la imobilul cu numărul 147 din localitatea B. . În vederea aplanării conflictului și luării măsurilor legale, agenții de poliție s-au deplasat cu autoturismul de serviciu în localitatea B. . Ajungând în fața Cooperativei de consum Unirea, și observând prezența mai multor persoane, s-au gândit că pot obține informații în legătură cu locul unde s-a petrecut fapta cu privire la care a fost sesizați. Agentul de poliție R. M. -G. a întrebat persoanele aflate pe terasă, unde se află imobilul cu numărul 147. Deși întrebarea nu i-a fost adresată în mod direct, inculpatul B. S. s-a ridicat de la masă și a proferat cuvinte insultătoare la adresa ambilor agenți de poliție afirmând "să-mi sugeți pula, că eu nu sunt poștașul vostru."; Afirmația inculpatului a provocat ilaritate printre cei prezenți, majoritatea fiind persoane aflate sub influența alcoolului.
La solicitarea părții vătămate R. M. -G. de a se comporta civilizat, inculpatul B. S. a replicat: "tu cine ești mă sugaciule, ești un boschetar, un gunoi, te fut în gură și să-mi sugi pula cu măta și te dezbrac";. Fiind solicitat să se legitimeze, inculpatul a refuzat, afirmând: "nu vă dau nimic și vă fut în gură";. În timp ce lucrătorii de poliție încercau să-l convingă pe inculpatul B. S. să se legitimeze sau să-i însoțească la sediul poliției, a intervenit și inculpatul S. V.
-I., care s-a adresat mai întâi agentului de poliție R. M. -G. spunând "să- mi sugi pula mă sugaciule, că te cunosc eu pe tine și dacă te prind, te bat până te omor";, după care s-a îndreptat spre partea vătămată în mod amenințător, cu mâna ridicată asupra capului. Agentul de poliție T. I. a încercat să îl calmeze pe inculpatul S. I. -V., însă acesta l-a întrebat "ce pula mea vrei?";
În această fază a intervenit tatăl învinuitului S. V. -I. - martorul S.
V. - care a reușit să-l tempereze pe fiul său, dar numai pentru o perioadă scurtă de timp, deoarece ambii inculpați au continuat să adreseze agenților de poliție, pe un ton ridicat, solicitarea de a pleca, amenințând totodată că în caz contrar vor recurge la acte de violență.
Văzând că se află într-o situație mai complicată, agenții de poliție au solicitat sprijinul unui alt echipaj de poliție, aflat în teren. La solicitarea părților vătămate s-a deplasat la locul incidentului echipajul format din agentul principal de poliție P. B. și agentul de poliție Simion M. . Împreună, cei patru polițiști au reușit să-l încătușeze pe învinuitul B. S., care s-a opus aruncându-se pe jos. Între timp, învinuitul S. V. -I. s-a îndepărtat puțin, dar a revenit în scurt timp și i-a adresat din nou insulte și amenințări agentului de poliție R. Micea, după cum urmează: "te prind eu futete-ar Dumnezeu, și te omor că te cunosc și știu unde stai"; În cele din urmă, inculpatul a fost îndepărtat definitiv de la locul incidentului, de către martorul S. V. .(filele 6-7; 9-13 și 27-33 DUP).
Comportamentul inculpaților a provocat indignarea persoanelor aflate la fața locului, tulburând liniștea publică pentru mai bine de jumătate de oră (f. 28, DUP, f. 41).
Inculpatul B. S. a fost condus la sediul poliției, unde s-a procedat la identificarea acestuia. Cu această ocazie s-a aflat și identitatea coinculpatului. Cu ocazia controlului corporal, asupra învinuitului B. S. s-a găsit un briceag cu lama de aproximativ 10 centimetri, despre care inculpatul a afirmat, că îl
folosește la curățarea copitelor ovinelor rănite (filele 20 și 22 DUP).
Pentru a se reține această stare de fapt, instanța a avut în vedere în primul rând declarațiile martorilor T. I. și R. M. -G., care au putut prezenta detaliat cele întâmplate. Deși au avut calitatea de persoane vătămate, sinceritatea acestora nu poate fi pusă la îndoială, întrucât depozițiile acestora se coroborează cu următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpaților, prin care au recunoscut că au adresat injurii agenților de poliție; declarațiile martorului M.
R. -A., care chiar dacă este prieten al inculpaților, a confirmat împrejurarea că aceștia i-au înjurat de polițiști; declarațiile martorei Prodan Susana; procesul- verbal de sesizare din oficiu. Martorii Tecar M., Aliman V. -Sabin și S. V. nu au furnizat informații utile soluționării cauzei, invocând împrejurarea că au fost de față, venind doar după încătușarea inculpatului B. .
În drept, fapta inculpaților care în data de 10 noiembrie 2011, în jurul orelor 17.30, aflându-se în apropierea magazinului alimentar din localitatea B., au proferat injurii, cuvinte insultătoare și amenințări la adresa agenților de poliție
T. I. și R. M. -G., aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu întrunește conținutul constitutiv a două infracțiuni de sfidarea a organelor judiciare, prevăzute de art. 2721, C. pen.
Având în vedere faptul că fiecare dintre cei doi inculpați au săvârșit două infracțiuni, înainte de intervenirea unei hotărâri penale de condamnare pentru vreuna dintre acestea, devin incidente prevederile art. 33, lit. b, C. pen. referitoare la concursul ideal de infracțiuni.
Potrivit art. 345 alin. 2 Codul de procedură penală, condamnarea se pronunță dacă fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat. În prezenta cauză, instanța a constatat că sunt întrunite aceste condiții, astfel că se impune condamnarea inculpatului B. S. pentru săvârșirea a două infracțiuni de sfidarea a organelor judiciare, prevăzute de art. 2721, C. pen., cu aplicarea art. 33, lit. b, C. pen.
În vederea individualizării judiciare a pedepsei la care a fost condamnat inculpatul și a modalității de executare a acesteia, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prescrise de art. 72 C. pen., gradul de pericol social concret al infracțiunilor săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acestora, precum și persoana inculpatului.
Instanța a apreciat că faptele săvârșite de inculpat au un grad ridicat de pericol social, determinat de săvârșirea faptei în public, de o persoana aflată într- o stare avansată de ebrietate, împreună cu inculpatul S. V. -I., aflat de asemenea într-o stare avansată de ebrietate, prin proferarea de insulte, jigniri și amenințări o perioadă îndelungată de timp (jumătate de oră).
Persoana inculpatului prezintă un pericol ridicat pentru ordinea publică. Din copia cazierului judiciar rezultă că inculpatul nu a mai fost condamnat penal de 3 ori pentru infracțiuni de furt și o dată pentru o infracțiune de viol. Pe parcursul procesului penal a avut o atitudine nesincera.
Având în vedere aceste circumstanțe, instanța a aplicat inculpatului câte o pedeapsă de 10 luni închisoare, pentru fiecare dintre cele două infracțiuni prevăzute de art. 2721, C. pen.
În temeiul art. 33, lit. b și 34, alin. 1, lit. b, C. pen. a contopit cele două pedepse aplicate, prin aplicarea pedepsei celei mai grele de 10 luni închisoare, pe care a sporit-o cu 2 luni închisoare, în final urmând a se executa 1 an închisoare. Sporirea pedepsei se impune având în vedere faptul că săvârșirea a
două infracțiuni este cu certitudine mai periculoasă decât săvârșirea unei singure infracțiuni. Pe cale de consecință, gradul mai ridicat de pericol social trebuie să se reflecte în pedeapsa aplicată.
Potrivit dispozițiilor art. 71, alin. 2, C. pen. "Condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a)-c) din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei";.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a reținut că natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului conduc la concluzia că se impune complinirea funcției de eliminare, specifică pedepsei privative de libertate principale, și prin îndepărtarea inculpatului, de la activitățile care presupun responsabilitatea sa civică, încrederea publică ori exercițiul autorității, astfel că va interzice inculpatului exercitarea dreptului de natură electorală prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a din Codul penal, precum și a dreptului prevăzut de art. 64, lit. b. Dispozițiile art. 64, lit. c nu sunt aplicabile întrucât inculpatul nu s-a folosit de nici o activitate, funcție sau profesie pentru a săvârși infracțiunea.
Instanța nu a interzis dreptul de a alege, ci doar dreptul de a fi ales, având în vedere exigențele Curții Europene a Drepturilor Omului, reflectate în Hotărârea din 06 octombrie 2005 în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în care curtea a apreciat, păstrând linia stabilită prin decizia Sabou și Pârcălab împotriva României, că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuie să fie dispusă în funcție de natura faptei sau de gravitatea acesteia. Or, faptele care au făcut obiectul prezentei cauze nu au conotație electorală, astfel că instanța apreciază că nu se impune interzicerea dreptului de a alege.
În consecință, în temeiul articolului 71 alineatul 2 din Codul penal instanța a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a și b din Codul penal, pe durata executării pedepsei aplicate începând de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.
Instanța a constatat că în cază sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 345, alin. 2, C. proc. pen. și în ceea ce-l privește pe inculpatul S. I. -
V., astfel că s-a impus condamnarea acestuia pentru săvârșirea a două infracțiuni de sfidarea a organelor judiciare, prevăzute de art. 2721, C. pen., cu aplicarea art. 33, lit. b, C. pen.
În vederea individualizării judiciare a pedepsei la care a fost condamnat inculpatul și a modalității de executare a acesteia, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prescrise de art. 72 C. pen., gradul de pericol social concret al infracțiunilor săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acestora, precum și persoana inculpatului.
Instanța a apreciat că faptele săvârșite de inculpat au un grad ridicat de pericol social, determinat de săvârșirea faptei în public, de o persoana aflată într- o stare avansată de ebrietate, împreună cu inculpatul B. S., aflat de asemenea într-o stare avansată de ebrietate, prin proferarea de insulte, jigniri și amenințări o perioadă îndelungată de timp (jumătate de oră).
Persoana inculpatului prezintă un pericol ridicat pentru ordinea publică. Din copia cazierului judiciar rezultă că inculpatul nu a mai fost condamnat penal de 2 ori pentru o infracțiune de furt și una de tâlhărie. A fost sancționat
administrativ pentru fapta prevăzută de art. 32, alin.1 din OUG nr. 96/1998. Pe parcursul procesului penal a avut o atitudine nesincera.
Având în vedere aceste circumstanțe, instanța a aplicat inculpatului câte o pedeapsă de 10 luni închisoare, pentru fiecare dintre cele două infracțiuni prevăzute de art. 2721, C. pen.
În temeiul art. 33, lit. b și 34, alin. 1, lit. b, C. pen. a contopit cele două pedepse aplicate, prin aplicarea pedepsei celei mai grele de 10 luni închisoare, pe care o va spori 2 luni închisoare, în final urmând a se executa 1 an închisoare.
Sporirea pedepsei se impune având în vedere faptul că săvârșirea a două infracțiuni este cu certitudine mai periculoasă decât săvârșirea unei singure infracțiuni. Pe cale de consecință, gradul mai ridicat de pericol social trebuie să se reflecte în pedeapsa aplicată.
Potrivit dispozițiilor art. 71, alin. 2, C. pen. "Condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a)-c) din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei";.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a reținut că natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului conduc la concluzia că se impune complinirea funcției de eliminare, specifică pedepsei privative de libertate principale, și prin îndepărtarea inculpatului, de la activitățile care presupun responsabilitatea sa civică, încrederea publică ori exercițiul autorității, astfel că va interzice inculpatului exercitarea dreptului de natură electorală prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a din Codul penal, precum și a dreptului prevăzut de art. 64, lit. b. Dispozițiile art. 64, lit. c nu sunt aplicabile întrucât inculpatul nu s-a folosit de nici o activitate, funcție sau profesie pentru a săvârși infracțiunea.
Instanța nu a interzis dreptul de a alege, ci doar dreptul de a fi ales, având în vedere exigențele Curții Europene a Drepturilor Omului, reflectate în Hotărârea din 06 octombrie 2005 în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în care curtea a apreciat, păstrând linia stabilită prin decizia Sabou și Pârcălab împotriva României, că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuie să fie dispusă în funcție de natura faptei sau de gravitatea acesteia. Or, faptele care au făcut obiectul prezentei cauze nu au conotație electorală, astfel că instanța apreciază că nu se impune interzicerea dreptului de a alege.
În consecință, în temeiul articolului 71 alineatul 2 din Codul penal instanța a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a și b din Codul penal, pe durata executării pedepsei aplicate începând de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen legal inculpații B. S. și S. V. -I., fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie.
În ședința publică din data 16 septembrie 2013, prin apărător ales, inculpații au solicitat, în esență, admiterea recursurilor, reducerea cuantumului pedepselor aplicate și schimbarea modalității de executare a acestora, precum și reținerea prevederilor art.320/1 Cod procedură penală.
Susținerile inculpaților, prin apărător ales, din ședința publică din data de 16 septembrie 2013 sunt redate integral mai sus, în practicaua hotărârii.
Verificând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.38514Cod procedură penală, curtea constată că
recursurile nu sunt fondate și le va respinge pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, pronunțând o hotărâre temeinică și legală, susținută de probele administrate în cauză.
A rezultat din ansamblul probator că în data de 10 noiembrie 2011, în jurul orelor 17.30, aflându-se în apropierea magazinului alimentar din localitatea B., inculpații B. S. și S. V. -I. au proferat injurii, cuvinte insultătoare și amenințări la adresa agenților de poliție T. I. și R. M. -G., aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Analiza obiectivă a probelor administrate în cauză relevă justețea soluției pronunțate de instanța de fond sub aspectul existenței faptelor și a vinovăției inculpaților recurenți B. S. și S. V. -I. în comiterea acestora, punând în evidență și caracterul adecvat al pedepselor aplicate, atât ca și cuantum cât și ca modalitate de executare.
Prima instanță a efectuat o corectă individualizare a pedepselor, în măsură să reflecte gradul de pericol social concret al faptelor comise și de natură a realiza scopul pedepsei astfel cum este acesta reglementat de art.52 Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei care a fost aplicată inculpaților, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social al faptelor, persoana inculpaților, care au mai fost confruntați cu legea penală.
Curtea de Apel observă că potrivit fișei de cazier de la f.18 dosar u.p. inculpatul B. S. a suferit mai multe condamnări începând cu anul 1997, ultima condamnare fiind de 4 ani închisoare, dispusă prin sentința penală nr.1197/2002 a Judecătoriei G., inculpatul fiind arestat la data de_ și
liberat condiționat la data de_, cu un rest neexecutat de 607 zile închisoare.
Termenul de reabilitare judecătorească pentru infracțiunile comise de acest inculpat, stabilit conform art.135 lit.a Cod penal, este de 6 ani și a început să curgă de la data împlinirii duratei pedepsei de 4 ani închisoare, nu de la data liberării condiționate, astfel că urma a se împlini în luna mai 2012.
Inculpatul B. S. a comis prezenta infracțiune în condițiile recidivei prev.de art.37 lit.b Cod penal, însă nefiind reținută această stare de către instanța de fond, nu se poate crea inculpatului o situație mai grea în propria cale de atac.
Față de starea de recidivă existentă nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei aplicate.
Inculpatul S. V. -I. a fost condamnat la pedeapsa de 3 luni închisoare în anul 1997 și la pedeapsa de 6 ani și 6 luni închisoare în anul 1999, ultima condamnare fiind dispusă prin sentința penală nr.189/_ a T. ului Cluj, definitivă la data de_, inculpatul fiind arestat la_ și liberat condiționat la data de_, cu un rest neexecutat de 639 zile închisoare (f.24 dosar u.p.)
Și pentru acest inculpat termenul de reabilitare judecătorească, de 8 ani și 3 luni, a început să curgă de la data împlinirii duratei pedepsei de 6 ani și 6 luni închisoare, nu de la data liberării condiționate, astfel că urma a se împlini în luna august 2013.
Inculpatul S. V. -I. a comis de asemenea prezenta infracțiune în condițiile recidivei prev.de art.37 lit.b Cod penal, însă nefiind reținută această stare de către instanța de fond, nu se poate crea inculpatului o situație mai grea în propria cale de atac, dar nu se poate dispune nici suspendarea executării pedepsei aplicate.
Nu se impune reducerea cuantumului pedepselor aplicate de prima instanță, raportat la gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, la perseverența infracțională a inculpaților, care au comis noi infracțiuni după ce au mai fost anterior confruntați cu legea penală.
În ce privește solicitarea de reținerea prevederilor art.320/ Cod procedură penală se constată că în mod corect instanța de fond a respins această cerere, întrucât inculpații, în declarațiile date (f.12,13 dosar fond) au arătat că nu au adresat nicio amenințare agenților de poliție, ceea ce echivalează cu nerecunoașterea în totalitate a faptelor reținute în actul de sesizare a instanței, astfel cum impune art.320/1 alin.2 Cod procedură penală.
Pentru considerentele prezentate, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, curtea va respinge în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală ca nefondate recursurile declarate de către inculpații B. S., domiciliat în sat B., nr. 62, comuna Fizeșu-Gherlii și S. V. -I., domiciliat în sat B., nr. 123 împotriva sentinței penale nr. 407 din 13 martie 2013 a Judecătoriei G.
.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală vor fi obligați inculpații recurenți să plătească în favoarea statului suma de câte 400 lei fiecare, cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondate recursurile declarate de către inculpații B. S., domiciliat în sat B., nr. 62, comuna Fizeșu-Gherlii și S. V. -I., domiciliat în sat B., nr. 123 împotriva sentinței penale nr. 407 din 13 martie 2013 a Judecătoriei G. .
Obligă pe recurenții inculpați să plătească în favoarea statului suma de câte 400 lei fiecare, cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 septembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||
L. M. | M. | S. | ANA C. |
GREFIER
M. B.
Red. L.M./M.N.
2 ex./_ Jud.fond:Gîlcă M. I.
← Decizia penală nr. 987/2013. Sfidarea organelor judiciare | Decizia penală nr. 1273/2013. Sfidarea organelor judiciare → |
---|