Decizia penală nr. 987/2013. Sfidarea organelor judiciare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR. 987/R/2013
Ședința publică din 24 iulie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | : M. | R. | , judecător |
JUDECĂTORI | : L. | M. | |
: V. | G. | ||
GREFIER | : L. | A. | S. |
Ministerul Public reprezentat prin VIOLETA TRĂISTARU - procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA GHERLA și de către inculpatul T. A. împotriva sentinței penale nr. 838 din data de 16 mai 2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Gherla, privind pe inculpatul T. A. trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla, dat în dosar nr. 168/P/2012, pentru săvârșirea infracțiunilor de sfidarea organelor judiciare, prev. de art. 2721din Codul penal și ultraj contra bunelor moravuri, prev. de art. 321 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a din Codul penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal.
La apelul nominal efectuat în ședință publică se prezintă inculpatul T.
A., în stare de deținere, lipsă fiind apărătorul desemnat din oficiu, avocat
C. Manuela, din cadrul Baroului Cluj, cu delegație la dosar (f. 14). Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Curtea, raportat la absența apărătorului din oficiu al inculpatului prezent, și necesitatea prezentării avocat C. Manuela, din cadrul Baroului Cluj, cu delegația la dosar ( f. 14 ) pentru asigurarea asistenței judiciare obligatorii, în baza dispozițiilor art. 104 alin. (12) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, va striga din nou această cauză.
La cea de-a două strigare a cauzei se prezintă inculpatul T. A., în stare de deținere, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat C. Manuela, din cadrul Baroului Cluj, cu delegație la dosar ( f. 14 ).
Inculpatul T. A. arată că își menține recursul declarat și că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu. De asemenea, apreciază că pedeapsa aplicată este foarte mare.
Se acordă dreptul inculpatului, aflat în stare de arest, să ia lua legătura cu avocatul desemnat din oficiu în cauză.
Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Reprezentanta M. ui P. precizează că modifică parțial solicitările din cuprinsul memoriului, în sensul că nu susține solicitarea de majorare a pedepselor, pentru că, cel puțin pentru una dintre fapte, s-a aplicat oricum pedeapsa maximă. Astfel, consideră că, din perspectiva expusă, soluția este corectă și nu mai insistă asupra acestui aspect.
Susține aspectul de nelegalitate legat de modalitatea de efectuare a operațiunilor juridice specifice în cauză, operațiuni care au un grad substanțial de complexitate și care ridică în continuare o problemă de aplicare a art. 40 și art. 37 din Codul penal. În acest sens, arată că la dosar, în memoriul Parchetului s-a făcut o amplă susținere a unei opinii, susținută de altfel și de teorii jurisprudențiale și din literatura juridică recentă legate, în esență, de necesitatea aplicării, în ipoteze similare, a unui regim juridic unitar pentru ambele infracțiunii. Astfel, se susține că, datorită modului în care a fost comisă activitatea infracțională și a dispozițiilor legale incidente, instanța ar fi trebuit să aplice practic regimul juridic al recidivei pentru ambele infracțiuni, respectiv să aplice practic dispozițiile art. 39 alin. 2 și, în final, să obțină o pedeapsă, ca urmare a acestui text de lege, pe care
inculpatul să o execute.
Solicită a se avea în vedere dizertația sau explicația din cuprinsul memoriului, însă consideră că soluția este parțial greșită din perspectiva operațiunilor juridice, însă nu în modalitatea arătată. Astfel, consideră că instanța a procedat corect raportat la aplicarea art. 40, respectiv art. 37 lit. a Cod penal, pentru fiecare dintre infracțiuni, pentru că, în concordanță cu reținerile primei instanței, art. 2721Cod penal nu putea atrage o stare de recidivă datorită limitelor de pedeapsă ale celui de-al doilea termen, situația încadrându-se tipic în art. 40 din Codul penal. Mai arată că pentru cea de-a doua infracțiune inculpatul îndeplinește condițiile de recidivă și că s-a reținut în mod corect art. 37 lit. a Cod penal. Prin urmare, susține că și regimul juridic trebuie să fie specific pentru că instanța nu are niciun text de lege care să o oblige la o uniformizare a regimului juridic și că legiuitorul a înțeles să aplice art. 40, respectiv art. 39 alin. 2 Cod penal, în modalități diferite care să reflecte sau nu starea de recidivă și pluralitate intermediară.
În consecință, arată că, în mod corect, instanța a reținut în sensul dispus și că a aplicat regim juridic diferit, raportat la dispozițiile legale, însă precizează că un singur element al raționamentului instanței este greșit, respectiv că prima operațiune legată de art. 2721Cod penal a fost corect raportată la art. 40 Cod penal și că s-au aplicat regulile de la concurs și anume a fost contopită pedeapsa de 4 ani, rezultantă din contopirea anterioară cu pedeapsa din prezentul dosar, de un an, însă nu a fost aplicat corelativ pentru această operațiune juridică art. 36 alin. 3 Cod penal, modalitate în care trebuia procedat. Astfel, consideră că din pedeapsa rezultantă de 4 ani trebuia să se scadă perioada executată, conform textului de lege anterior redat, iar în final, la contopirea celor două fapte din prezentul dosar, să se folosească doar restul neexecutat, respectiv de 1 an 8 luni și 24 de zile, conform calculelor pe care le-a efectuat.
Prin urmare, apreciază ca fiind nelegal faptul că instanța, efectuând operațiunile juridice cu aplicarea de sporuri, pe care nu le contestă, a mai dedus în final, conform art. 36 alin. 3 Cod penal, toată perioada executată la zi, pentru că deducerea în final a perioadei executate din cuantumul rezultat în finalul tuturor operațiunilor face ca deducerea să opereze practic de două ori, respectiv o dată pentru recidivă și o dată la final, aspect care reprezintă o nelegalitate. Astfel, susține că, practic, inculpatul mai are de executat o perioadă care nu ar trebui să apară în cuantum, cu precizarea că oarecum ironic, în ipoteza refacerilor operațiunilor juridice în sensul solicitărilor formulate, deci să se aplice pentru fiecare infracțiune regimul juridic complex cu deducere și la sfârșit să se contopească pedepsele rezultante, ar rezulta o pedeapsă mai mică, favorabilă inculpatului, respectiv de
aproximativ 4 ani și 8 luni, în loc de cei 5 ani aplicați de către instanță, în condițiile menținerilor sporurilor aplicate.
Prin urmare, solicită admiterea recursului Parchetului doar din perspectiva expusă, casarea în parte a hotărârii, menținerea pedepselor și a sporurilor aplicate, care au fost substanțial motivate de către instanță și intervenirea doar cu privire la succesiunea operațiunilor, respectiv la aplicarea art. 40 Cod penal să se facă și aplicarea art. 36 alin. 3 Cod penal, iar ulterior să se mențină dispozițiile referitoare la infracțiunea prev. de 321 Cod penal, cu operațiunile de recidivă și, în final, să se dispună contopirea celor două pedepse obținute într-o pedeapsă rezultantă.
De asemenea, în ipoteza în care se va considera că operațiunea formulată corespunde în mod fidel textelor de lege, arată că, neintențional, în final, pedeapsa rezultantă va fi favorabil mai mică inculpatului, din perspectiva expusă.
În consecință, solicită admiterea recursului și procedarea ca atare. Totodată, în măsura în care se va agrea punctul de vedere al
Parchetului, apreciază că se impune admiterea și a recursului inculpatului, pentru că se va obține un cuantum al pedepsei mai redus, astfel că admiterea recursului Parchetului este favorabilă inculpatului, cu atât mai mult cu cât refacerea operațiunilor juridice nu prezintă, din perspectiva concretă a inculpatului, importanță față de solicitările acestuia, iar în ipoteza în care va formula și alte modificări ale soluției va interveni ulterior concluziilor apărătorului din oficiu.
Apărătorul din oficiu al inculpatului T. A., susține recursul formulat de către inculpat împotriva sentinței penale. Solicită casarea acesteia și, rejudecând, să se pronunțe o nouă sentință prin care să se dispună aplicarea corectă a unei pedepse just individualizată, în concordanță și cu susținerile procurorului, mult mai mică decât cea dispusă de către prima instanță.
De asemenea, arată că este de acord cu recursul Parchetului în ceea ce privește motivele de nelegalitate invocate cu privire la modalitatea în care s-a considerat pluralitatea intermediară, s-au contopit pedepsele și s-a aplicat circumstanțierea negativă atenuantă agravantă a recidivei. Astfel, consideră că gradul redus de cultură și de instrucție al inculpatului poate fi un act în circumstanțiere, cu precizarea că acesta regretă profund cele
întâmplate și solicită pronunțarea unei noi pedepse mult mai mică decât cea dată de prima instanță. Cu onorariu FMJ.
Inculpatul T. A., având ultimul cuvânt, arată că regretă comiterea faptei, pe care o recunoaște și solicită reducerea pedepsei.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 838 din 16 mai 2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Gherla, a fost condamnat inculpatul T. A., fiul lui M. și E., născut la data de 25 martie 1987 în Constanța, județul Constanța, studii trei clase, fără ocupație, fără loc de muncă, de cetățenie română, recidivist, domiciliat în Constanța, strada Cuza Vodă, nr.86, județul Constanța, posesor C.I.P seria PC nr.6. eliberat de SPCLEP CLUJ NAPOCA, CNP 1., la următoarele pedepse:
1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de sfidarea organelor judiciare, prevăzută de art. 2721, alin. 1, C. pen. Cu aplicarea art. 40, lit. a, C. pen.
2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice, prevăzută de art. 321 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 37, lit. a, C. pen.
S-a constatat că infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul T.
A. prin sentința penală nr. 981/2010, pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în dosarul penal nr._ și prin sentința penală nr. 1271/2011 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul penal nr._ au fost săvârșite în concurs de infracțiuni.
Au fost descontopite pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală 1271/2011 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul penal nr._, și dispune repunerea în individualitatea lor a următoarelor pedepse: pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat; pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de furt calificat.
În temeiul art. 33, lit. b și 34, alin. 1, lit. b, C. pen. a fost contopită pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 981/2010, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca cu pedepsele de 3 ani închisoare și de 1 an și 6 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 1271/2011 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, prin aplicarea pedepsei celei mai grele de 4 ani închisoare.
S-a constatat că infracțiunea de sfidarea organelor judiciare a fost săvârșită înainte de executarea pedepsei rezultante de 4 ani închisoare.
În temeiul art. 40, C. pen. a fost contopită pedeapsa de 4 ani închisoare cu pedeapsa închisorii de 1 an aplicate prin prezenta hotărâre pentru săvârșirea infracțiunii de sfidarea organelor judiciare, prin aplicare pedepsei celei mai grele de 4 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 6 luni, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare.
S-a constatat că infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice a fost săvârșită înainte de executarea pedepsei rezultante de 4 ani închisoare.
În temeiul art. 39, alin. 2, C. pen. contopește restul rămas neexecutat de 982 zile închisoare din pedeapsa de 4 ani închisoare cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință penală pentru săvârșirea infracțiunii de "ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice";, prin aplicarea pedepsei celei mai grele de 982 zile, pe care o sporește cu 300 de zile, condamnatul urmând să execute 1282 zile.
În temeiul art. 33, lit. b, C. pen., s-a constatat că infracțiunile de sfidarea organelor judiciare și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice au fost săvârșite de inculpat în concurs ideal de infracțiuni.
În temeiul art. 33, lit. b și 34, alin. 1, lit. b, C. pen. s-a contopit pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de sfidarea organelor judiciare cu pedeapsa de 1282 zile aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice, prin aplicarea pedepsei celei mai grele de 4 ani și 6 luni închisoare, pe care o sporește cu 6 luni închisoare, în final urmând a se executa 5 ani închisoare.
În temeiul articolului 71 alineatul 2 din Codul penal au fost interzise inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a și b din Codul penal, pe durata executării pedepsei aplicate începând de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.
În temeiul 36, alin. 3, C. pen. s-a dispus scăderea din durata pedepsei rezultante de 5 ani închisoare perioada deja executată începând cu data de_, până la zi.
În temeiul art. 420 și art. 449 din Codul de procedură penală s-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea nr. 1338/2012 emis de Judecătoria Cluj-Napoca, nr. 1667/2011 emis de Judecătoria Cluj-Napoca și dispune emiterea unui nou mandat pentru executarea pedepsei aplicate prin prezenta hotărâre.
În temeiul articolului 191 alineatul 1 din Codul de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1500 lei reprezentând cheltuieli judiciare în favoarea statului.
În temeiul articolului 189 din Codul de procedură penală, suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de judecată pentru inculpatul T. A., d-na avocat Henter-Toth Paulina, s-a avansat din fondurile M. ui Justiției.
În temeiul articolului 189 din Codul de procedură penală, suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de urmărire penală pentru inculpatul T. A., d-na avocat Ciacoi Alexandru, s-a avansat din fondurile M. ui Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla din data de 1 februarie 2013 inculpatul T. A. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de sfidarea organelor judiciare, prevăzută de articolul 2721din Codul penal și ultraj contra bunelor moravuri, prevăzută de articolul 321 alineatul 1 din Codul penal, cu aplicarea articolului 37 litera a din Codul penal, totul cu aplicarea articolului 33 litera a din Codul penal.
În sarcina inculpaților s-a reținut că în data de 6 februarie 2012 a adresat cuvinte insultătoare persoanei vătămate I. A. -M. - judecător la Judecătoria Gherla, în timp ce persoana vătămată conducea ședința de judecată, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, faptă care a tulburat liniștea publică contravine bunelor moravuri.
În faza de judecată instanța a procedat la reaudierea martorilor: S. Dan Grigore, Prodan I. -M. el, Colceriu A. -I., Cesăreanu Dănuț-V., Vancia Horea-Laurian, Kantor Alfredo. De asemenea a fost dispusă atașarea la dosarul cauzei a sentințelor penale nr. 981/2010 și 1271/2011 ale Judecătoriei Cluj-Napoca precum și un extras al situației condamnatului.
Analizând probele administrate și dispozițiile legale aplicabile în cauză, instanța a reținut următoarele:
Inculpatul T. A. se află în executarea unei pedepse de 4 ani
închisoare aplicată prin sentința penală nr. 981/2010, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul penal nr._ .
La data de 6 februarie 2012, inculpatul se afla în sala de judecată nr.
2 a Judecătoriei Gherla, în calitate de parte în cauza penală ce a făcut obiectul dosarului nr._ . Ședința de judecată era prezidată de d-na judecător I. A. M. .
Având în vederea faptul că d-na judecător a pus în discuție amânarea judecării cauzei, inculpatul a început să se manifeste nervos și să invoce problemele sale din penitenciar, printre care și cele referitoare la netrasferarea sa în altă unitate de detenție.
Judecătoarea i-a adus la cunoștință inculpatului că pentru rezolvarea problemelor de penitenciar se poate adresa judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate. Inculpatul, fiind nemulțumit în continuare, a început să se manifeste violent verbal adresând injurii pe o
tonalitate foarte ridicată judecătoarei. Conform procesului verbal de constatare a infracțiunii, și a declarațiilor martorilor, inculpatul ia adresat d- nei judecător următoarele cuvinte: "te..(expresie indecentă referitoare la act sexual)….în gură";, "mă doare în….(expresie indecentă referitoare la un organ sexual masculin)";, "îți iau morții în …….(expresie indecentă referitoare la un organ sexual masculin)";, "să-mi mănânci…….(expresie indecentă referitoare la un organ sexual masculin)";, ,,te…."(expresie indecentă referitoare la raport sexual";.
Personalul de supraveghere din penitenciar s-a adunat în jurul învinuitului pentru a-l tempera. Pentru a restabili ordinea, d-an judecător a dispus evacuarea inculpatului din sala de ședință.
Ședința de judecată fiind publică, în sală se aflau mai multe persoane care au fost indignate de comportamentul învinuitului. Modul de manifestare a inculpatului a adus atingere bunelor moravuri. În literatura de specialitate s-a precizat că ,,actele, gesturile, cuvintele, expresiile sau manifestările de orice fel aduc atingere bunelor moravuri atunci când ele contravin obiceiurilor, deprinderilor, comportărilor care sunt compatibile cu respectul reciproc, cu păstrarea demnității umane, cu observarea decenței în cuvinte și atitudini1";.
Este evident că expresiile jignitoare și cuvintele obscene rostite de inculpat în timpul ședinței de judecată contravin preceptelor morale ale societății noastre care în principiu are la bază principiile moralei creștine.
Săvârșirea faptei a fost dovedită prin depozițiile martorilor și prin declarațiile persoanei vătămate. Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei (f. 13, DUP), fără însă a manifesta regret.
În drept, fapta inculpatului T. A. care în data de 6 februarie 2012 a adresat cuvinte insultătoare persoanei vătămate I. A. -M. - judecător la Judecătoria Gherla, în timp ce persoana vătămată conducea ședința de judecată, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de sfidarea organelor judiciare, prevăzută de articolul 2721din Codul penal.
Fapta inculpatului T. A., care în data de 6 februarie 2012 a adresat cuvinte insultătoare persoanei vătămate I. A. -M. -judecător la Judecătoria Gherla, în timp ce persoana vătămată conducea ședința de judecată, acte care au tulburat liniștea publică și sunt contrare bunelor moravuri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice, prevăzute de articolul 321 alineatul 1 din Codul penal.
Întrucât, inculpatul a săvârșit prin aceeași acțiune mai multe infracțiuni înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, în cauză sunt aplicabile și prevederile art. 33 lit. b din Codul penal privind concursul ideal de infracțiuni.
Potrivit art. 345 alin. 2 Codul de procedură penală, condamnarea se pronunță dacă fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat. În prezenta cauză, instanța constată că sunt întrunite aceste condiții, astfel că se impune condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de sfidarea a organelor judiciare, prevăzute de art. 2721, C. pen. și a infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea
1a se vedea în acest sens O. Loghin, T. Toader-Drept penal roman, partea specială, Casa de editură și presă Șansa SRL București, 1997, pag.576
liniștii și ordinii publice, prevăzute de art. 321, C. pen., cu aplicarea art. 33, lit. b, C. pen.
În vederea individualizării judiciare a pedepsei la care a fost condamnat inculpatul și a modalității de executare a acesteia, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prescrise de art. 72 C. pen., gradul de pericol social concret al infracțiunilor săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acestora, precum și persoana inculpatului.
Persoana inculpatului prezintă un pericol ridicat pentru ordinea publică. Din copia cazierului judiciar rezultă că inculpatul nu a mai fost condamnat penal de 7 ori pentru infracțiuni de furt. Pe parcursul procesului penal a avut o atitudine sincera, însă nu a manifestat regret pentru faptele săvârșite.
Instanța a apreciat că cele două infracțiuni au un grad ridicat de pericol social, determinat de săvârșirea faptei în public într-un cadru care ar trebui să fie caracterizat prin solemnitate. Mai mult, inculpatul a folosit niște cuvinte obscene într-un interval de timp relativ lung (3 minute), fiind perturbată în acest mod liniștea ședinței de judecată. Fapta inculpatului a avut drept consecință nu numai lezarea onorarei d-nei judecător, dar și știrbirea încrederii justițiabililor în autoritatea judecătorească a cărei imagine a afectată. Din acest motiv, instanța a apreciat că se impune aplicarea pedepsei de 1 an pentru infracțiunea de sfidarea organelor judiciare și pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 321, C. pen.
Prin sentința penală nr. 981/2010, pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în dosarul penal nr._ inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 4 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, epuizată la data de_ .
Prin sentința penală nr. 1271/2011 pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în dosarul penal nr._ inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea la data de_ a infracțiunii de furt calificat și la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea la data de_ a infracțiunii de tentativă la infracțiunea de furt calificat.
Instanța a constatat că infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul T. A. prin sentința penală nr. 981/2010, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul penal nr._ și prin sentința penală nr. 1271/2011 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul penal nr._ au fost săvârșite înainte de a interveni o hotărâre de condamnare definitivă pentru vreuna dintre acestea, devenind incidente dispozițiile art. 33, lit. a, C. pen. referitoare la concursul de infracțiuni.
Potrivit art. 449, alin. 1, lit. a, b și c Cod procedură penală, pedeapsa pronunțată poate fi modificată, dacă la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării pedepsei se constată, pe baza unei alte hotărâri definitive existența vreuneia dintre următoarele situații: concursul de infracțiuni, recidiva, acte care intră în conținutul aceleiași infracțiuni.
În conformitate cu dispozițiile articolului 36, aliniatul 2 din Codul penal pedepsele stabilite pentru infracțiuni concurente sunt supuse operațiunii de contopire și în cazul în care, după ce o hotărâre de condamnare a rămas definitivă, se constată că cel condamnat suferise și o altă condamnare definitivă pentru o infracțiune concurentă.
În consecință, s-a descontopit pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală 1271/2011 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în
dosarul penal nr._ și a dispus repunerea în individualitatea lor a următoarelor pedepse:
pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat;
pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de furt calificat.
În temeiul art. 33, lit. b și 34, alin. 1, lit. b, C. pen. a contopit pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 981/2010, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca cu pedepsele de 3 ani închisoare și de 1 an și 6 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 1271/2011 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, prin aplicarea pedepsei celei mai grele de 4 ani închisoare.
Instanța a constatat că infracțiunea de sfidarea organelor judiciare a fost săvârșită înainte de executarea pedepsei rezultante de 4 ani închisoare.
În temeiul art. 40, C. pen. a contopit pedeapsa de 4 ani închisoare cu pedeapsa închisorii de 1 an aplicate prin prezenta hotărâre pentru săvârșirea infracțiunii de sfidarea organelor judiciare, prin aplicare pedepsei celei mai grele de 4 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 6 luni, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare. Instanța a apreciat că aplicarea unui spor este necesară, având în vedere faptul că săvârșirea unei noi infracțiuni după intervenirea unei hotărâri de condamnare relevă existența unui pericol social mai mare al inculpatului care trebuie să se reflecte în pedeapsa aplicată.
Instanța a constatat că infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice a fost săvârșită înainte de executarea pedepsei rezultante de 4 ani închisoare.
În temeiul art. 39, alin. 2, C. pen a contopit restul rămas neexecutat de 982 zile închisoare din pedeapsa de 4 ani închisoare cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință penală pentru săvârșirea infracțiunii de "ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice";, prin aplicarea pedepsei celei mai grele de 982 zile, pe care a sporit- o cu 300 de zile, condamnatul urmând să execute 1282 zile. Instanța a apreciat că aplicarea unui spor este necesară, având în vedere faptul că săvârșirea unei noi infracțiuni după intervenirea unei hotărâri de condamnare relevă existența unui pericol social mai mare al inculpatului care trebuie să se reflecte în pedeapsa aplicată.
În temeiul art. 33, lit. b, C. pen., s-a constatat că infracțiunile de sfidarea organelor judiciare și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice au fost săvârșite de inculpat în concurs ideal de
infracțiuni.
În temeiul art. 33, lit. b și 34, alin. 1, lit. b, C. pen. a fost contopită pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de sfidarea organelor judiciare cu pedeapsa de 1282 zile aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice, prin aplicarea pedepsei celei mai grele de 4 ani și 6 luni închisoare, pe care a sporit-o cu 6 luni închisoare, în final urmând a se executa 5 ani închisoare. Aplicarea unui spor este necesară având în vedere faptul că săvârșirea mai multor infracțiuni relevă existența unui pericol social mai mare care trebuie să se reflecte în pedeapsa aplicată. Raportat la numărul pedepselor, la cuantumul total al acestora și la pericolul social al fiecărei infracțiuni, instanța a apreciat că se impune aplicarea unui spor de 6 luni.
Potrivit dispozițiilor art. 71, alin. 2, C. pen. "Condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a)-c) din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei";.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a reținut că natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului conduc la concluzia că se impune complinirea funcției de eliminare, specifică pedepsei privative de libertate principale, și prin îndepărtarea inculpatului, de la activitățile care presupun responsabilitatea sa civică, încrederea publică ori exercițiul autorității, astfel că a interzis inculpatului exercitarea dreptului de natură electorală prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a din Codul penal, precum și a dreptului prevăzut de art. 64, lit. b. Dispozițiile art. 64, lit. c nu sunt aplicabile întrucât inculpatul nu s-a folosit de nici o activitate, funcție sau profesie pentru a săvârși infracțiunea.
Instanța nu a interzis dreptul de a alege, ci doar dreptul de a fi ales, având în vedere exigențele Curții Europene a Drepturilor Omului, reflectate în Hotărârea din 06 octombrie 2005 în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în care curtea a apreciat, păstrând linia stabilită prin decizia Sabou și Pârcălab împotriva României, că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuie să fie dispusă în funcție de natura faptei sau de gravitatea acesteia. Or, faptele care au făcut obiectul prezentei cauze nu au conotație electorală, astfel că instanța a apreciat că nu se impune interzicerea dreptului de a alege.
În consecință, în temeiul articolului 71 alineatul 2 din Codul penal instanța a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a și b din Codul penal, pe durata executării pedepsei aplicate începând de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.
În temeiul 36, alin. 3, C. pen. s-a dispus scăderea din durata pedepsei rezultante de 5 ani închisoare perioada deja executată începând cu data de_, până la zi.
În temeiul art. 420 și art. 449 din Codul de procedură penală s-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea nr. 1338/2012 emis de Judecătoria Cluj-Napoca, nr. 1667/2011 emis de Judecătoria Cluj-Napoca și va dispune emiterea unui nou mandat pentru executarea pedepsei aplicate prin prezenta hotărâre.
În temeiul articolului 191 alineatul 1 din Codul de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1500 lei reprezentând cheltuieli judiciare în favoarea statului.
În temeiul articolului 189 din Codul de procedură penală, suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de judecată pentru inculpatul T. A., d-na avocat Henter-Toth Paulina, s-a avansat din fondurile M. ui Justiției.
În temeiul articolului 189 din Codul de procedură penală, suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de urmărire penală pentru inculpatul T. A., d-na avocat Ciacoi Alexandru, s-a avansat din fondurile M. ui Justiției.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs ]n termen legal PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA GHERLA și inculpatul T. A. .
Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla a solicitat, potrivit precizărilor din ședința publică din data de 24 iulie 2013, modificarea operațiunilor juridice de contopire efectuate de instanța de fond, respectiv aplicarea unui regim juridic unitar pentru ambele infracțiuni, și anume regimul juridic al recidivei. S-a considerat că operațiunea legată de art.272/1 Cod penal este greșită, deoarece nu s-a aplicat art.36 lin.3 Cod penal și nu a fost scăzută perioada executată
Se apreciază că greșit s-a dedus din pedeapsa finală întreaga perioadă executată.
De asemenea s-a precizat că nu se solicită majorarea pedepsei aplicate inculpatului.
Inculpatul T. A., personal și prin apărător din oficiu, a solicitat admiterea recursului și reducerea cuantumului pedepsei.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform art.385/14 Cod procedură penală, Curtea constată că recursurile nu sunt fondate și vor fi respinse, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, se constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, susținută de probele administrate în cauză.
Niciunul dintre recurenți nu contestă starea de fapt, ci doar operațiunile juridice efectuate de instanța de fond, respectiv cuantumul pedepsei.
Curtea constată că instanța de fond a procedat la o corectă individualizare a pedepselor stabilite inculpatului T. A. pentru infracțiunile prev.de art.272/1 Cod penal și art.321 Cod penal.
Pedepsele stabilite reflectă gradul de pericol social concret al faptelor comise și sunt de natură a realiza scopul pedepsei, astfel cum este acesta reglementat de art.52 Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepselor instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal, respectiv: limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social concret al faptelor comise, apreciat ca fiind unul ridicat, raportat la modul de comitere a faptelor, curajul și persistența
infracțională a inculpatului, care a comis faptele în public, într-un cadru care trebuia să fie caracterizat prin solemnitate, a folosit cuvinte obscene într-un interval de timp relativ lung (3 minute), fiind perturbată liniștea ședinței de judecată, fapta inculpatului având drept consecință nu numai lezarea onorarei d-nei judecător, dar și știrbirea încrederii justițiabililor în autoritatea judecătorească a cărei imagine a fost afectată; persoana inculpatului, care prezintă un pericol ridicat pentru ordinea publică, din copia cazierului judiciar rezultând că acesta a mai fost condamnat penal de 7 ori pentru infracțiuni de furt, iar pe parcursul procesului penal a avut o atitudine sincera, însă nu a manifestat regret pentru faptele săvârșite.
În ce privește operațiunile juridice efectuate, se constată că în mod corect au fost aplicate prevederile art.40 Cod penal, respectiv cele ale art.39 Cod penal, deoarece infracțiunea prev.de art.272/1 Cod penal este sancționată cu închisoarea de la 3 luni la 1 an sau amenda, astfel că nu sunt întrunite cerințele legale referitoare la cel de-al doilea termen al recidivei, fapta nefiind sancționată cu închisoarea mai mare de 1 an.
Cerințele art.37 lit.a Cod penal sunt întrunite doar în privința infracțiunii prev.de art.321 Cod penal.
Aplicând prevederile art.40 Cod penal, instanța de fond avea obligația de a scădea din pedeapsă perioada executată din pedeapsa anterioară de 4
ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 981/2010, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, iar scăderea acestei perioade doar la finalul operațiunilor juridice nu este de natură a afecta legalitatea hotărârii, esențială fiind împrejurarea că perioada executată trebuie scăzută.
În mod corect, cu ocazia efectuării contopirilor, instanța de fond a aplicat sporuri, deoarece săvârșirea mai multor infracțiuni relevă existența unui pericol social sporit, care trebuie reflectat în pedeapsa aplicată.
Pentru considerentele prezentate, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla și inculpatul T. A., fiul lui M. și E., născut la_, aflat în Penitenciarul Gherla împotriva sentinței penale nr.838 din 13 mai 2013 a Judecătoriei Gherla.
În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de 200 lei, ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av.C. Manuela.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală va fi obligat recurentul T.
A. să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală celelalte cheltuieli vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla și inculpatul T. A., fiul lui M. și E., născut la _
, aflat în Penitenciarul Gherla împotriva sentinței penale nr.838 din 13 mai 2013 a Judecătoriei Gherla.
Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 200 lei, ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av.C. Manuela.
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 24 iulie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||
M. R. | L. | M. | V. G. |
GREFIER
L. A. S.
Red. L.M./M.N.
2 ex./_
Jud.fond: Gîlcă M. I.
| ← Decizia penală nr. 506/2013. Sfidarea organelor judiciare | Decizia penală nr. 1142/2013. Sfidarea organelor judiciare → |
|---|
