Decizia penală nr. 1144/2013. Furt calificat
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.1144/R/2013
Ședința publică din 16 septembrie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: L. M., judecător JUDECĂTORI: M. Ș.
ANA C.
GREFIER: M. B.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin PROCUROR - VIOLETA TRAISTARU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul U. V.
S. împotriva sentinței penale nr.604 din 9 aprilie 2013 a Judecătoriei Bistrița, pronunțată în dosar nr._, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 al.1, art.209 al.1 lit.g C.pen., cu aplic.art.37 lit.a C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul U. V. S., asistat de către apărătorul desemnat din oficiu, av. U. L. M., din cadrul Baroului C., fără delegație la dosar, lipsă fiind partea civilă A. P. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, la întrebarea instanței, inculpatul
U. V., arată că mama sa este foarte bolnavă și nu a avut posibilități materiale pentru angajarea unui apărător ales.
Curtea, față de aspectele invocate, nu va aplica inculpatului sancțiunea amenzii judiciare.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul U. V. , solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, a se dispune reducerea pedepsei aplicate inculpatului.
În acest sens, solicită a se acorda o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpatului, respectiv faptul că acesta a recunoscut fapta și s-a prezentat la toate termenele de judecată precum și cuantumul prejudiciului cauzat.
Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.
Reprezentantul M. ui P. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, apreciind că circumstanțele invocate de apărare au fost avute în vedere de
instanță, care a reținut disp.art.74 C.pen., raportat la împrejurările survenite din activitățile infracționale, poziția procesuală a inculpatului și a nerecuperării prejudiciului.
Cuantumul final a pedepsei susține că a fost determinat de revocarea suspendării condiționate a executării unei pedepse anterioare, dispusă corect de către instanță, raportat la antecedența penală a inculpatului, motiv pentru care criticile aduse sunt nefondate.
Inculpatul U. V. , având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.604 din 9 aprilie 2013 a Judecătoriei Bistrița, pronunțată în dosar nr._, s-a dispus, în baza art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.g Cod penal, cu aplic.art. 37 lit.a Cod penal, cu aplic.art.74 lit.c Cod penal rap.la art.76 lit.c Cod penal, condamnarea inculpatului U. V. S., fiul lui V. și S., născut la data de 16 septembrie 1963 în Năsăud,
județul Bistrița-Năsăud, CNP 1., cetățean român, studii 12 clase, necăsătorit, fără ocupație, domiciliat în comuna L., sat L. nr.600 F,
județul Bistrița-Năsăud, recidivist, pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, în noaptea de 03/04 noiembrie 2011, la pedeapsa de:
-6 luni închisoare.
S-a constatat că fapta dedusă judecății a fost comisă în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art.37 lit.a Cod penal raportat la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pe timp de 3 ani, aplicată prin SP nr. 1364/2010 a Judecătoriei Bistrița, definitivă la data de 19 noiembrie 2010, respectiv în termenul de încercare al acesteia.
În baza art.83 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei prin SP nr. 1364/2010 a Judecătoriei Bistrița ce s-a dispus a fi executată alăturat pedepsei de 6 luni închisoare aplicată pentru fapta dedusă judecății, în total inculpatul va executa pedeapsa de:
- 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art.71 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II-a și lit.b Cod penal, pe durata executării pedepsei închisorii.
În baza art.14 și 346 Cod proc.penală, a fost obligat inculpatul să plătească, în favoarea părții civile A. P., domiciliat în comuna Bălușeni, sat D., județul Botoșani, suma de 550 lei despăgubiri civile.
În baza art.191 alin.1 proc.penală, a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului, suma de 650 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 200 lei onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele: Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița nr. 3762/P/2011, înregistrat la Judecătoria Bistrița sub dosar nr._ a fost trimis în judecată pe inculpatul U. V. S., pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1
lit. g C.penal, cu aplic art 37 lit. a C.penal.
În fapt, s-a reținut în esență că, că în noaptea de 3/_, în jurul orei 03,00, în timp ce partea vătămată părții vătămate A. P. dormea în locuința inculpatului, acesta din urmă a sustras din buzunarul de la haina care se afla pe cuier suma de 350 lei, din rucsac o căciulă de astrahan în valoare de 200 lei și opt tichete de călătorie pentru nevăzători și veterani de război.
Prin scriptul depus la (f. 37) partea vătămată A. P. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma 770 lei despăgubiri civile.
Inculpatul a recunoscut comiterea faptei, în cursul urmăririi penale, declarând că în noaptea de 3/4 noiembrie 2011, în jurul orei 03.00, în timp ce partea vătămată dormea în locuința sa, a sustras din buzunarul hainei ce se afla pe cuier suma de 350 lei și din rucsac o căciulă de astrahan în
valoare de 250 lei, însă nu mai reține dacă între banii sustrași se aflau și bilete de călătorie gratuite (f. 10-11, 13-14), însă în fața instanței, audiat fiind a susținut că în perioada 31 octombrie-04 noiembrie, partea vătămată a locuit la el, perioadă în care s-a deplasat la târguri pentru a vinde căciuli de astrahan. În schimbul găzduirii s-a înțeles cu partea vătămată să-i achite suma de 350 lei și o căciulă de astrahan. După ce și-a vândut marfa, seara în jurul orelor 22,00 inculpatul i-a cerut să se achite de datorie, partea vătămată, având aproximativ 25 milioane lei vechi, nu a vrut să-i dea banii, astfel cum s-au înțeles, motiv pentru care i-a luat el banii, de față fiind și mama sa. A mai precizat că tichetele de călătorie pentru nevăzători și veterani de război nu le-a luat și nici nu a văzut să fi avut asupra sa asemenea tichete. Despre înțelegerea cu partea vătămată a știut un vecin, numitul Boca A. (f. 50).
Analizând actele și lucrările dosarului, respectiv cele ale dosarului nr.3762/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița: declarațiile părții vătămate (fil.8, 9); procesul-verbal de cercetare la fața locului (fil.7); proces verbal de reconstituire (fil.17-18) și planșa fotografică anexă f..19- 21);proces-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare (f.5); declarațiile martorilor date în cursul urmăriri penale: Boca A. (fil.22-23, 24-25,) și U. S. (fil.26-27, 28), coroborate cu declarațiile inculpatului de recunoaștere a faptei în cursul urmăririi penale (f.10-11, 13-14), coroborate cu depoziția martorului Boca A. dată în fața instanței (f. 57-58), concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de probațiune de pe lângă tribunalul Bistrița-Năsăud (f. 64-67), cazierul judiciar al inculpatului emis de IPJ Bistrița-Năsăud (f.15,16) instanța a reținut în fapt, următoarele:
Partea vătămată A. P. locuiește în comuna Bălușeni, județul Botoșani iar la data de_, orele 16.00, se afla în Gara Beclean, unde s-a deplasat cu scopul de a vinde căciuli de astrahan.
În aceste împrejurări partea vătămată 1-a întâlnit pe inculpatul U. V.
-S. care locuiește în comuna L., sat. L., jud. Bistrița-Năsăud și întrucât avea nevoie de cazare, l-a întrebat pe inculpat dacă cunoaște pe cineva care să-l ia în gazdă.
Acesta din urmă s-a oferit să-1 cazeze la domiciliul său pentru o perioadă scurtă de timp, astfel că partea vătămată a fost găzduită de către inculpat în perioada_ -0_, interval de timp în care s-a deplasat în mai multe târguri și piețe pentru a vinde căciulile, fiind însoțită și ajutată de către inculpat.
În noaptea de 3/_, în jurul orei 03.00, în timp ce partea vătămată dormea în locuința aparținând inculpatului, acesta a sustras din buzunarul hainei părții vătămate, care se afla pe cuier suma de 350 lei și din rucsac, o căciulă de astrahan în valoare de 200 lei, bunuri ce se găseau în camera în care dormea partea vătămată, apoi a părăsit domiciliul.
Când s-a trezit, partea vătămată a constatat lipsa bunurilor și a inculpatului, astfel că a sesizat organele de poliție (f.6,7).
Inculpatul a vândut căciula sustrasă unor persoane neidentificate în piața din orașul Beclean, prețul acesteia fiind de 200 lei, astfel cum rezultă din înscrisul de la f. 29.
În privința celor 8 tichete de călătorie reclamate de partea vătămată ca fiind sustrase, întrucât nu s-a făcut dovada în acest sens, instanța nu va putea reține sustragerea acestora de către inculpat.
Susținerea inculpatului, în sensul existenței vreunei înțelegeri cu partea vătămată, de a-i achita în schimbul găzduirii suma de 350 lei și o
căciulă de astrahan, este lipsită de suport probatoriu, astfel că nu va putea fi primită de instanță în apărarea acestuia.
Pe de altă parte, inculpatul a recunoscut sustragerea bunurilor, neprezentând relevanță juridică motivul săvârșirii faptei, atâta timp cât el însuși a confirmat în fața instanței că partea vătămată "nu a vrut să-mi dea banii așa cum ne-am înțeles";, după cum lipsită de importanță este și afirmația acestuia (care vine în contradicție cu susținerile sale din cursul urmăririi penale și cu întregul probatoriu administrat), că ar fi luat banii față de partea vătămată și de mama sa, atâta timp cât nu a avut consimțământul părții vătămate, ori art.208 alin.1 Cod penal, încriminează fapta de "luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept";.
În drept, fapta inculpatului U. V. S. de a sustrage, pe timp de noapte, bunuri aparținând părții vătămate A. P., pe care a găzduit-o, astfel cum a fost reținută de către instanță, prin prisma probatoriului administrat în cauză, recunoscută de către acesta, săvârșită cu vinovăție, în forma intenției directe sub aspectul laturii subiective, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 alin.1 Cod penal, art.209 alin.1 lit. "g" Cod penal, pentru care instanța, l-a condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare, procedând la reținerea circumstanței atenuante personale prev. de art.74 lit.c Cod penal rap.la art.76 lit.c Cod penal.
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile prev. de art.72 Cod penal, respectiv pericolul social concret al faptei, persoana inculpatului, limitele speciale prevăzute le lege pentru fapta comisă, valoarea prejudiciului cauzat, starea de recidivă în care a fost săvârșită fapta.
Întrucât fapta a fost comisă în termenul de încercare al suspendării executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin SP nr. 1364/2010 a Judecătoriei Bistrița, instanța în baza art.83 Cod penal, a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării acesteia, pedeapsă ce se va executa alăturat pedepsei de 6 luni închisoare aplicată pentru fapta dedusă
judecății, în total inculpatul va executa pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea dispoz.art.71 Cod penal, rap. la art.64 lit.a teza II- a și lit.b Cod penal, pe durata executării pedepsei închisorii.
În latura civilă, constatând îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prev. de art. 998 cod civil și întrucât prejudiciul cauzat părții civile nu a fost recuperat, instanța în temeiul art.14 și 346 Cod proc.penală, l-a obligat pe inculpat să plătească, în favoarea părții civile A. P., suma de 550 lei despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea căciulii de astrahan (200 lei), iar 350 lei suma de bani sustrasă de către inculpat, respingând celelalte pretenții civile, ca nedovedite.
În baza art.191alin.1 proc.penală, a fost obligat inculpatul să plătească, în favoarea statului suma de 650 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs inculpatul U. V. S., pe care nu l-a motivat în scris, dar în a cărui susținere orală, personal și prin apărător, a solicitat casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, a se dispune reducerea pedepsei aplicate .
S-a arătat în motivare că, se poate da o eficiență mai mare circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpatului și de către prima instanță, având în vedere că acesta a recunoscut fapta și s-a
prezentat la toate termenele de judecată, precum și cuantumul redus al prejudiciului cauzat.
Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C.pr.pen., Curtea constată nefondat recursul în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
În cauză, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și în faza de judecată, judicios analizate și interpretate, prima instanță a stabilit o stare de fapt corespunzătoare realității - necontestată, de altfel, nici de către inculpat - constând în aceea că în noaptea de 03/0_ inculpatul
U. V. S. a sustras din posesia părții vătămate A. P., pe care a găzduit-o la domiciliul său din satul L., jud. Bistrița-Năsăud, suma de 350 lei și o căciulă din piele de miel, pe care a vândut-o ulterior cu 200 lei, cauzând un prejudiciu de 550 lei, în patrimoniul părții vătămate.
În mod corect, instanța nu a primit apărarea inculpatului, în sensul existenței vreunei înțelegeri cu partea vătămată, de a-i achita în schimbul găzduirii suma de 350 lei și o căciulă de astrahan, întrucât a constatat că nu s-a dovedit în cauză această împrejurare, iar pe de altă parte, a apreciat întemeiat că, în contextul în care inculpatul a recunoscut sustragerea bunurilor, oricum, nu prezintă relevanță motivul săvârșirii faptei - pentru că partea vătămată nu ar fi vrut să-i dea banii, potrivit înțelegerii - și nici afirmația acestuia (care vine în contradicție cu susținerile sale din cursul urmăririi penale și cu întregul probatoriu administrat), că ar fi luat banii față de partea vătămată și de mama sa, atâta timp cât nu a avut consimțământul părții vătămate în acest sens.
Așadar, reținând corect vinovăția inculpatului în comiterea faptei, instanța a procedat apoi la individualizarea judiciară a sancțiunii, ce a considerat că trebuie aplicată acestuia, valorificând eficient criteriile prev. de art.72 C.pen., având în vedere: gradul de pericol social concret al faptei comise - relativ ridicat, raportat la natura infracțiunii comise, importanța relațiilor sociale lezate, prejudiciul cauzat și nerecuperat; limitele speciale ale
pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă - pedeapsa cu închisoarea de la 3 la 15 ani; persoana inculpatului - recidivist, cu o atitudine procesuală corespunzătoare, recunoscând fapta.
S-a aplicat astfel, o pedeapsă în limite legale, sub nivelul minimului special prevăzut de lege, urmare a reținerii, cu prea mare ușurință și clemență, de circumstanțe atenuate în favoarea inculpatului - nejustificat, apreciem noi, cu atât mai mult, cu cât instanța nici nu a precizat care sunt
împrejurările pe care le-a calificat ca circumstanțe atenuante.
Cu toate acestea, fiind exclusiv în calea de atac a inculpatului, instanța de control judiciar nu poate interveni asupra acestui aspect - al reconsiderării cuantumului pedepsei, în sensul majorării - neputând agrava situația inculpatului în propria cale de atac.
În aceste condiții, apar neîntemeiate criticile inculpatului, privind cuantumul prea mare al pedepsei, el săvârșind fapta în stare de recidivă postcondamantorie, în perioada suspendării condiționate a executării unei pedepse anterioare, ceea ce denotă perseverența infracțională, imposibilitatea reintegrării sociale, reeducării, în lipsa unor sancțiuni ferme, care să asigure realizarea scopului prev. de art.52 C.pen.
Curtea apreciază că nu se impune în cauză, a se da o eficiență mai mare circumstanțelor atenuante - oricum, nejustificat - reținute de instanță
- pentru că ar însemna, a lipsi practic de conținut dispoz. art.52 C.pen. privind scopul pedepsei.
Așa fiind, față de toate aceste considerente, se constată nefondat recursul în cauză, urmând a fi respins ca atare, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen.
În baza art.189 C.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200, lei onorariu pentru apărător din oficiu (avocat U. L. .), ce se va plăti din fondul M. ui Justiției.
În baza art.192 alin.2 C.pr.pen. va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 600 lei, cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul U. V. S.
, domiciliat în L. nr. 600F, jud. Bistrița Năsăud, împotriva sentinței penale nr. 604 din 9 aprilie 2013 a Judecătoriei Bistrița.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei, ce se va avansa din fondul M. ui Justiției, reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat U. L. .
Obligă pe recurentul inculpat să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 septembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |
L. M. | M. Ș. | ANA C. |
GREFIER
M. B.
Red./Tehnred.A.C. 2 ex./_
Jud. fond:N. D.M.
| ← Decizia penală nr. 563/2013. Furt calificat | Decizia penală nr. 1542/2013. Furt calificat → |
|---|
