Decizia penală nr. 71/21. Cerere de liberare provizorie sub control judiciar
Comentarii |
|
Dosar nr._ R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 71 Ședința publică de la 21 august 2013 Completul compus din:
Președinte: C. N. C., judecător
: K. M., președinte tribunal
: C. D., judecător
: B. M., grefier
Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj este reprezentat de Stana Pompilia, procuror.
S-a luat în examinare recursul formulat de inculpatul recurent R. V., în prezent deținut în A. I. S., împotriva încheierii penale nr. 284 din_ a Judecătoriei Z., având ca obiect cerere de liberare provizorie sub control judiciar (art. 160 ind.2 C.p.p.).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat, R.
V. asistat de av. ales M. Ovidiu (delegație f.14). Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care;
Întrebat fiind, inculpatul recurent R. V. declară că își menține recursul formulat împotriva încheierii penale nr. 284 din_ a Judecătoriei Z. .
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța acordă părților cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului recurent R. V., solicită admiterea recursului cu consecința admiterii cererii de liberare provizorie sub control judiciar și punerea în libertate a inculpatului. Arată că inculpatul va respecta orice obligații impuse de instanță și se va prezenta ori de câte ori va fi chemat. Dorește să petreacă timpul cu familia sa având în întreținere doi copii minori care urmează să înceapă școala din septembrie. Consideră că la dosarul cauzei nu există vreo probă privind vinovăția sa și implicarea sa în săvârșirea faptelor penale reținute în sarcina sa. Arată că în cauză nu este vorba despre o tranzacție fictivă în condițiile în care există o factură emisă iar greșelile de întocmire a acestei facturi și a actelor contabile nu pot duce la concluzia că inculpatul a încercat să săvârșească o faptă penală. Arată că inculpatul a colaborat cu organele de cercetare penală ajutând ancheta pentru aflarea adevărului. De asemenea, a solicitat o confruntare cu coinculpatul Bălan pentru lămurirea împrejurărilor în care s-a săvârșit presupusa faptă. Arată că din nicio probă a dosarului nu există indicii că inculpatul odată pus în libertate ar încerca să zădărnicească sau să influențeze bunul mers al procesului penal. Consideră că în prezent inculpatul poate fi cercetat și în stare de libertate.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursului inculpatului ca fiind nefondat apreciind soluția instanței de fond ca fiind temeinică și legală. Arată că inculpatul recurent R. V. este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de
complicitate la înșelăciune alături de inculpatul Bălan Cristian cu un prejudiciu cauzat de 158.589 lei. Consideră că contribuția inculpatului R. V. în pierderea urmei banilor proveniți din infracțiunea de înșelăciune este pe deplin dovedită de probele administrate în dosar. Apreciază că instanța de fond în mod corect a apreciat că pentru buna desfășurare a procesului penal se impune menținerea inculpatului în stare de arest.
Inculpatul recurent R. V., având cuvântul, declară că solicită cercetarea sa în stare de libertate dorind să fie alături de familia sa.
T R I B U N A L U L,
Prin încheierea penala nr.284 din_ a Judecătoriei Z. în baza art.1608aalin.6 teza a II-a Cod procedură penală, s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul R. V. , fiul lui Dumitru și Constanța, născut la data de_ în comuna Adunații Copăceni, jud.Giurgiu, cetățean român, studii medii, administrator la S.C.Arybest S.R.L., necăsătorit, stagiul militar neîndeplinit, fără antecedente penale, CNP 1., domiciliat în comuna Adunații Copăceni, Șoseaua Principală, nr.89, jud.Giurgiu, locuind în fapt în sat D. Vlașca nr.3 jud.Giurgiu, în prezent aflat în stare de arest preventiv la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului S. .
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Z. la data de_, sub nr._, inculpatul R. V. a solicitat liberarea sa provizorie sub control judiciar, cu motivarea că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acestei măsuri, întrucât acțiunea penală s-a pus în mișcare pentru o infracțiune al cărei maxim special de pedeapsă este mai mic de 18 ani, potrivit art.1602alin.1 Cod procedură penală, iar la dosarul cauzei nu există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului. S-a mai arătat că măsura arestării preventive nu se mai impune în momentul de față, iar procesul penal poate fi continuat și fără a se aplica o măsură atât de drastică, regula în procesul penal fiind cercetarea în stare de libertate, arestarea preventivă fiind excepția
A fost atașat la dosarul cauzei dosarul_ al Judecătoriei Z. având ca obiect soluționarea propunerii de arestare preventivă a inculpatului R. V. .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a apreciat că cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat este neîntemeiată și o va respinge ca atare pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
La data de_ prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din dosar nr.1725/P/2013, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului R. V. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prevăzute de art.26 Cod penal raportat la art.215 alin.1, 2 și 3 Cod penal.
Prin încheierea de ședință nr.42/A din data de_, pronunțată în dosar nr._, Judecătoria Zalău a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău și a dispus arestarea preventivă a inculpatului R. V. pe o perioadă de 29 de zile, de la_ la_, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prevăzute de art.26 Cod penal raportat la art.215
alin.1, 2 și 3 Cod penal, constând în aceea că în data de_, a ridicat în numerar din contul deschis la Raiffeisen Bank suma de 100.000 lei, a efectuat un virament de 41.000 lei și o operațiune de ridicare în numerar a sumei de 3.944,18 lei, toate aceste sume de bani provenind din comiterea infracțiunii de înșelăciune în dauna părții vătămate S.C.Oper Leasing S.R.L. de către inculpatul Bălan Cristian A. .
Măsura a fost pusă în executare prin emiterea de către Judecătoria Zalău a mandatului de arestare preventivă nr.31/J/_ pe o durată de 29 de zile, cu începere de la data de_ până la data de_ .
Împotriva încheierii nr.42/A/_ a Judecătoriei Z., inculpatul a declarat recurs, acesta fiind respins ca neîntemeiat prin decizia penală nr.30/R/_ a T. ui S. .
Temeiul de drept avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului a fost cel prevăzut de art.148 alin.1 lit.f) Cod procedură penală. Instanța a apreciat că există o suspiciune rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat, legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani pentru faptele săvârșite iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Potrivit art.1602alin.1 și 2 Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum
și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani, iar liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor martori sau experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probe sau prin alte asemenea fapte. Conform art.1608aalin.2 Cod procedură penală, în cazul în care se constată că sunt
îndeplinite condițiile prevăzute de lege și cererea este întemeiată, instanța admite cererea și dispune punerea în libertate provizorie a inculpatului.
Pentru a stabili dacă cererea de liberare provizorie este întemeiată, instanța trebuie pentru început să verifice dacă este îndeplinită atât condiția pozitivă prevăzută la art.1602alin.1 Cod procedură penală, cât și cele două condiții negative înscrise în alin. 2 al aceluiași articol, acordarea liberării provizorii sub control judiciar având un caracter facultativ chiar și în ipoteza în care inculpatul nu se află în cele două cazuri de împiedicare prevăzute de art.1602alin.2 Cod procedură penală.
Fără îndoială, sesizată cu o astfel de cerere, instanța de judecată nu analizează și subzistența temeiurilor avute în vedere la luarea ori prelungirea măsurii arestării preventive, deoarece instituția liberării provizorii pleacă de la premiza existenței unei stări de arest preventiv luată cu respectarea legii și în mod temeinic, în caz contrar punându-se problema revocării măsurii arestării preventive, motiv pentru care se va reține că, în cauză există indicii temeinice de săvârșire a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, indicii prezentate cu ocazia luării măsurii arestului preventiv, precum și ulterior, cu ocazia verificării legalității luării acestei măsuri de către instanța de control judiciar.
Astfel, pentru soluționarea cererii de liberare provizorie trebuie avute în vedere nu numai natura și gravitatea faptelor, cuantumul prejudiciului, ci în primul rând persoana petentului și, în ansamblu, încrederea pe care o conferă
circumstanțele acestuia, încât punerea în libertate provizorie să nu aducă atingere bunei desfășurări a procesului penal, să nu reprezinte un pericol concret pentru ordinea publică și să nu existe riscul săvârșirii altor infracțiuni sau riscul ca acesta să zădărnicească aflarea adevărului.
În privința persoanei inculpatului, instanța are în vedere faptul că acesta nu are antecedente penale, însă în analiza circumstanțelor personale ale acestuia nu se poate face abstracție nici de gravitatea faptelor pentru care inculpatul este cercetat și de modul de săvârșire a acestora. Astfel, inculpatul R. V. nu a recunoscut comiterea faptei, în declarațiile sale din fața procurorului și a judecătorului cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă arătând că a intrat în posesia sumei de bani în baza unei facturi emise de societatea sa către S.C.Minivet Pro
S.R.L. administrată de inculpatul Bălan Cristian A., pentru achiziționarea unei cantități relativ ridicate de materiale de construcții, neavând nici un fel de cunoștință despre S.C.Oper Leasing S.R.L. sau S.C.A. NG S.R.L., neintrând vreodată în vreun fel de relații cu persoane din partea acestor societăți comerciale, însă aceste declarații au fost apreciate de judecător ca nesincere și necoroborate cu celelalte probe din dosar. Sub același aspect, nu este de neglijat împrejurarea că inculpatul a retras în numerar suma de bani la foarte scurt timp de la intrarea sumei în contul bancar, susținând efectuarea unor plăți care însă nu pot fi în niciun fel probate până la acest moment, fiind evidentă intenția sa de a se pierde urma banilor.
Cu ocazia audierii sale, inculpatul R. V. a încercat să dea o aparență de legalitate tranzacțiilor efectuate și, în același timp, să ridice cât mai multe îndoieli și necunoscute în derularea tranzacțiilor, prin furnizarea doar a unor nume de persoane despre care susține că nu le cunoaște alte date de identificare, fiind astfel evidentă încercarea sa de a înlătura răspunderea sa penală și, implicit, de a influența buna desfășurare a anchetei în curs.
Toate aceste aspecte denotă caracteristici personale ale inculpatului din care rezultă periculozitatea persoanei sale, perseverența cu care își duce la îndeplinire rezoluția infracțională și în același timp presupunerea rezonabilă că odată pus în libertate, acesta va încerca să influențeze desfășurarea normală a anchetei, perioada scurtă de arest preventiv nefiind în măsură să constituie un avertisment suficient pentru inculpat, din contră poate fi apreciată ca o încurajare în continuarea activității infracționale.
Prin urmare, circumstanțele personale ale inculpatului, în concret lipsa antecedentelor penale, vârsta și faptul că are o ocupație, nu pot constitui, din punctul de vedere al instanței argumente suficiente care să justifice admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, circumstanțele privitoare la activitatea infracțională desfășurată de acesta justificând concluzia că lăsarea sa în libertate nu este oportună la acest moment, mai ales în condițiile în care aceasta a adoptat o atitudine relativ nesinceră în fața organelor judiciare penale.
Și în acord cu jurisprudența C.E.D.O., se constată că au fost dezvoltate patru motive acceptabile pentru a se refuza eliberarea provizorie: riscul ca acuzatul să nu se prezinte la proces, posibilitatea ca în cazul eliberării acesta să încerce să împiedice desfășurarea procesului, să comită alte infracțiuni ori să tulbure ordinea publică. În cauză, toate aceste motive își găsesc justificarea.
Instanța a reținut că, chiar dacă din punct de vedere formal, în speță sunt întrunite condițiile de admisibilitate a cererii, totuși, în acest stadiu procesual, pentru o mai bună înfăptuire a justiției și pentru a nu zădărnici aflarea adevărului, nu se impune liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului R. V., buna desfășurare a procesului penal și realizarea eficientă a scopurilor măsurii arestării preventive putând fi garantate numai prin menținerea acestuia sub incidența măsurii arestării preventive, iar nu prin punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar. În cauza de față, ținând seama de impactul social al faptelor de genul celor pentru care inculpatul este cercetat, buna desfășurare a procesului penal ar fi tulburată, prin cercetarea inculpatului în stare de liberare provizorie, opinia publică percepând că în cazurile cercetării acestui gen de infracțiuni, organele judiciare trebuie să acționeze prompt, pentru eradicarea fenomenului infracțional de acest gen. Mai mult, urmărirea penală este încă în plină derulare, fiind necesară identificarea altor participanți la comiterea faptei, audierea martorilor și alte acte necesare pentru stabilirea concretă a întregii stări de fapt.
Pentru considerentele anterior expuse, având în vedere și faptul că existența condițiilor generale de admisibilitate a cererii de liberare provizorie nu atrage de plano obligația instanței de a dispune o astfel de măsură, atâta timp cât pe fond
cererea este neîntemeiată, în baza art.1608aalin.6 teza a II-a Cod procedură penală,
instanța a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul R. V.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul R. V., solicitând judecarea în stare de libertate.
În susținerea recursului, Apărătorul inculpatului recurent R. V., arată că inculpatul va respecta orice obligații impuse de instanță și se va prezenta ori de câte ori va fi chemat. Dorește să petreacă timpul cu familia sa având în întreținere doi copii minori care urmează să înceapă școala din septembrie. Consideră că la dosarul cauzei nu există vreo probă privind vinovăția sa și implicarea sa în săvârșirea faptelor penale reținute în sarcina sa. Arată că în cauză nu este vorba despre o tranzacție fictivă în condițiile în care există o factură emisă iar greșelile de întocmire a acestei facturi și a actelor contabile nu pot duce la concluzia că inculpatul a încercat să săvârșească o faptă penală. Arată că inculpatul a colaborat cu organele de cercetare penală ajutând ancheta pentru aflarea adevărului. De asemenea, a solicitat o confruntare cu coinculpatul Bălan pentru lămurirea împrejurărilor în care s-a săvârșit presupusa faptă. Arată că din nicio probă a dosarului nu există indicii că inculpatul odată pus în libertate ar încerca să zădărnicească sau să influențeze bunul mers al procesului penal. Consideră că în prezent inculpatul poate fi cercetat și în stare de libertate.
Examinând recursul declarat de inculpatul R. V., tribunalul a reținut că acesta este nefondat, urmând a fi respins în consecință pentru următoarele considerente:
Inculpatul recurent R. V. este cercetat în stare de arest preventiv pentru comiterea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prevăzute de art.26 Cod penal raportat la art.215 alin.1, 2 și 3 Cod penal reținându-se în sarcina acestuia că în data de_, a ridicat în numerar din contul deschis la Raiffeisen Bank suma de
100.000 lei, a efectuat un virament de 41.000 lei și o operațiune de ridicare în
numerar a sumei de 3.944,18 lei, toate aceste sume de bani provenind din comiterea infracțiunii de înșelăciune în dauna părții vătămate S.C.Oper Leasing
S.R.L. de către inculpatul Bălan Cristian A. .
Prin încheierea penală nr.42/A din_, pronunțată în dosar nr._, Judecătoria Zalău a admis propunerea parchetului și a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile.
Temeiurile de arestare preventivă l-au constituit dispozițiile art.148 lit.f Cod procedură penală.
În absența unor criterii legale care ar trebui să stea la baza aprecierii organului judiciar asupra temeiniciei cererii de liberare sub control judiciar a inculpatului, instanța trebuie să se raporteze atât la elemente ce privesc fapta pentru care este cercetat, cât și la datele care circumstanțiază persoana inculpatului.
Pentru punerea în libertate provizorie trebuie să fie reținute nu numai aspecte referitoare la gravitatea faptei de care este acuzat un inculpat, ci trebuie cercetate toate circumstanțele apte a conduce la concluzia că într-o cauză concretă exista ori nu temeiuri care să justifice o derogare de la regulă judecății în stare de libertate. La menținerea măsurii arestării preventive pe parcursul procesului penal trebuie avute în vedere o categorie de riscuri care ar afecta ordinea publică, fie prin inducerea unui sentiment de insecuritate, fie prin necesitatea bunei desfășurări a procesului penal sau riscul de recidivă, asigură garanțiile respectării acestora și a realizării finalității avute în vedere de legiuitor.
Analizând temeinicia cererii de liberare provizorie atât prin prisma textelor de lege incidente din dreptul intern, cât și a jurisprudenței instanței europene, judecătorul poate constata că măsură liberării provizorii este suficientă pentru bună desfășurare a procesului penal, fiind o măsură restrictivă de drepturi și libertăți care prin seria de obligații ce pot fi stabilite de către instanță în sarcina inculpatului și prin posibilitatea revocării ei, în cazul comiterii de noi infracțiuni sau a încălcării obligațiilor, asigură garanțiile respectării acestora și a realizării finalității avute în vedere de legiuitor. In mod corect judecătoria a reținut că raportat la gravitatea faptelor pentru care este cercetat inculpatul, modalitatea concretă de comitere a acestora, inclusiv comportamentul inculpatului avut ulterior săvârșirii actelor materiale de executare, urmările grave produse, prejudiciul cauzat, sentimentul de insecuritate creat în rândul membrilor comunității, instanța apreciază cererea inculpatului ca fiind neîntemeiată.
Mai mult, s-a reținut că nu sunt încălcate dispozițiile art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la durata rezonabilă a detenției preventive, având în vedere că măsura arestării preventive a fost luată în data de_, iar până la acest moment procesual au fost administrate mijloace de probă de către organul de urmărire penală, pentru lămurirea stării de fapt. Examinând existenta temeiurilor de arestare și a garanțiilor enumerate anterior, în mod corect instanța de fond a reținut că atâta timp cât inculpatul și celălalt inculpat din dosar au încercat să zădărnicească aflarea adevărului, liberarea sub control judiciar nu este oportună, putând influența mersul anchetei penale.
Pentru aceste considerente, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul recurent R. V.
, împotriva încheierii penale nr. 284 din_ a Judecătoriei Z. .
În baza art.192 alin 2 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul R. V. contra încheierii penale nr.284/_ a Judecătoriei Z. .
Obligă inculpatul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 21 august 2013.
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | |||
C. N. C. | K. | M. | C. | D. | B. M. |
Red.CNC/_
Dact.BM/_ Ex.3
Jud. fond/Ș. . M.C.
← Încheierea penală nr. 555/2013. Cerere de liberare provizorie... | Decizia penală nr. 223/2013. Cerere de liberare provizorie sub... → |
---|