Decizia penală nr. 1165/2013. Vătămare corporală gravă
Comentarii |
|
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 1165/R/2013
Ședința publică din 18 septembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. G., judecător JUDECĂTORI: DP
GREFIER: DS
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin procuror: DANILA SUCIU
S-au luat spre examinare - pentru pronunțare - recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria C. N., inculpatul L. L. G. și de partea civilă C. A. împotriva sentinței penale nr.242 din 26 februarie 2013 a Judecătoriei C. N., pronunțată în dosarul nr._, privind și pe inculpatul M. B., trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 al. 1 din C.pen. cu aplicarea art. 75 lit. a din C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin sentința penală nr.242 din_ pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în dosarul nr._, în baza art. 182 al. 1 din C.pen. cu aplicarea art. 75 lit. a din C.pen. a fost condamnat inculpatul L. L. G., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă.
În baza art. 36 al. 1 din C.pen. rap. la art. 33 lit. a din C.pen. s-a constatat că infracțiunea a fost săvârșită în condițiile concursului real de infracțiuni cu
infracțiunea pentru care inculpatul L. L. G. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată în condițiile art. 86^1, 86^2 din C.pen. prin sentința penală nr. 711/7 decembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Cluj, definitivă prin neapelare.
În baza art. 86^5 al. 1 din C.pen. a fost anulată suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată în condițiile art. 86^1, 86^2 din C.pen. prin sentința penală nr. 711/7 decembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Cluj, definitivă prin neapelare.
În baza art. 34 al. 1 lit. b din C.pen. au fost contopite pedepsele de 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani închisoare și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 71 al. 2 din C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 al. 1 lit a și b din C.pen. pe perioada prevăzută de art. 71 al. 2 din C.pen.
În baza art. 36 al. 3 din C.pen. s-a scăzut perioada executată 18 mai 2006
- 7 decembrie 2006.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a din C.pr.pen. rap. la art. 10 lit. c din C.pen. s-a dispus achitarea inculpatului M. B. D., pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă.
În baza art. 14 al. 1 rap. la art. 346 al. 1 din C.p.p. cu aplicarea art. 998 din C.civ. în vigoare până la data de 1 octombrie 2010 a fost admisă acțiunea formulată de către partea vătămată C. A. cu domiciliul în Vâlcele, nr. 228, jud. C. și obligă pe inculpatul L. L. G. la plata sumei de 2.000 de euro, echivalent în lei la data plății, reprezentând daune materiale.
S-a constatat că S. M. DE U. D. C. P. și S. DE U.
O. B. nu s-au constituit părți civile.
În baza art. 191 al. 1 din C.p.p. obligă pe inculpatul L. L. G. la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
În baza art. 189 al. 1 din C.p.p. onorariile avocaților desemnați din oficiu, d-na IOBAGIU I. -C. de 300 lei și d-na IVANR. I. de 100 lei au fost avansate din FMJ.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că în noaptea zilei de 25/26 martie 2006 partea vătămată se afla în clubul Sierra din cartierul Mănăștur, C. -N. împreună cu mai mulți prieteni printre care Șaitiș M., C.
C., Toșa Abrudan și Luca A. .
În prima sa declarație partea vătămată arată că au ajuns în jurul orei 4.00 și au stat aproximativ 15 minute, după care, îndreptându-se spre ieșire, în timp ce vorbea la telefon a fost lovită de un tânăr în coaste, iar când s-a întors a fost lovită de un al doilea tânăr care stătea în apropierea primului. A ieșit afară încercând să scape dar a fost lovit din mai multe părți de mai multe persoane. În urma loviturilor și-a pierdut conoștiința, iar când s-a trezit a mers la toaleta localului însoțit de martorul Șaitiș pentru a se spăla. A mai declarat că primul tânăr care l-a agresat avea o înălțime de aproximativ 1,65 m, era brunet, părul ridicat spre vârful capului în formă de țepi, al doilea avea aceeași înălțime, părul șaten, tuns scurt, iar al treilea care l-a gresat afară din local avea o înălțime de aproximativ 1,80 și era îmbrăcat în haine de culoarea albă (filele 93-94 dos. UP). Partea vătămată a ținut să precizeze că împreună cu martorii Șiatiș, Toșa și C.
C. au consumat băuturi alcoolice începând cu ora 3.00 mai întâi la localul Casa Ardeleană, iar apoi la un bar din cartierul G. scu. În fața instanței partea vătămate relevă o stare de fapt nuanțată față de cea din cursul urmăririi penale. Astfel, declară că în timp ce se afla în bar însoțit de prieteni, inculpatul M. stătea rezemat de un perete, iar când a trecut pe lângă el inculpatul M. a m-a prins de fund, iar atunci partea vătămată s-a întors, l-a prins de gât pe inculpat și l-a întrebat ce faci bă?, iar unul dintre prietenii care mă însoțeau i-a aplicat o lovitură de pumn în față și de acolo a început încăierarea. Imediat după ce a fost lovit inculpatul M. s-ar fi ridicat și îl țin minte că mi-a aplicat lovituri cu picioarele în timp ce urcat treptele ca să ies din local (fila 63).
Martorul Șaitiș M. M. a declarat că în timp ce se îndrepta spre ieșire când s-a întors în spate a văzut trei persoane de sex masculin care îi aplicau lovituri părții vătămate în timp ce vorbea la telefon, iar agresiunile au continuat și în fața localului pe spațiu verde în timp ce partea vătămată încerca să fugă. Totodată a arătat că poate să-i identifice pe cei trei agresori (filele 95-96 dos. UP). Ulterior, în cursul urmăririi penale își menține aceeași declarație (fila 20 dos. UP), la fel și în cursul judecății (fila 94).
Martorul C. C. Silviu a declarat că în timp ce se afla în local a văzut aglomerație la intrare și a ieșit să vadă ce se întâmplă. Afară a văzut trei persoane de sex masculin, dintre care una cu părul ridicat gelat cu țepi, pe care dacă l-aș
vedea l-aș recunoaște și care aplicau părții vătămate lovituri cu pumnii și picioarele (filele 97-98 dos. UP). Ulterior, în cursul urmăririi penale își menține aceeași declarație (fila 20 dos. UP), la fel și în cursul judecății.
Martorul Toșa Abrudan a declarat că a văzut-o pe partea vătămată implicată într-o altercație cu mai mulți tineri (fila 99 dos. UP). Ulterior, în cursul urmăririi penale își menține aceeași declarație (fila 21). În fața instanței martorul accentuează că a intrat în local în momentul în care a văzut ce se întâmplă afară pentru că mi-a fost teamă când m văzut o bătaie și m-am gândit ce să caut eu acolo (fila 95).
La fața locului s-a deplasat o echipă operativă, care, din declarațiile persoanelor de față i-a identificat pe inculpații L. L. G., M. P. și M.
B. D. ca fiind persoanele care au agresat-o pe partea vătămată (fila 100 dos. UP).
În prima declarație inculpatul M. a arăta că se afla în localul Sierra, iar în jurul orei 4.00 a venit spre el un băiat având aproximativ aceeași înălțime cu inculpatul și fără nici un motiv mi-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii în zona capului. Inculpatul declară că și-a pierdut cunoștința, iar când s-a trezit avea urme de sânge pe haine. Un prieten Alex l-a ajutat să meargă la baie unde s-a spălat, iar apoi a observat că au sosit organele de poliție (fila 105 dos. UP). În fața instanței inculpatul M. își menține în totalitate declarațiile din cursul judecății adăugând că în cursul urmăririi penale a fost de acord să-i dea părții vătămate suma de 1500 de lei pentru că în acea perioadă mergea frecvent în străinătate și nu voia să fie urmărit penal.
Martorul Luca A. a arătat că la un moment dat a auzit un zgomot în spatele său, iar când s-a întors l-a văzut pe B. căzut și plin de sânge pe față. L- a ridicat și l-a ajutat să meargă la baie unde l-a întrebat ce s-a întâmplat, însă acesta i-a spus că nu știe. Martorul a găsit un telefon mobil marca Nokia de culoarea albastră, lângă locul unde era căzut B., telefon pe care l-a predat organelor de poliție (fila 108 dos. UP). martorul a menținut declarația și ulterior în cursul urmării penale adăugând că după ce a ieșit afară a văzut un tânăr pe spațiu verde care striga că a fost tâlhărit, iar la sosirea organelor de poliție acestea i-au auzit pe M. P. și L. L. cu strigau că ei l-au lovit pe acel tânăr (fila 22). În fața instanței martorul declară că îl cunoștea pe inculpatul M. numai din vedere și că în noapte de 26 martie 2006 în clubul Sierra l-a văzut căzut pe jos în urma unei altercații verbale cu cineva, fără să fi văzut vine l-a lovit. La ridicat pe inculpat căruia îi curgea sânge din nas și din buze și l-a dus la baie, unde inculpatul s-a spălat pe față și întreba ce s-a întâmplat, ce s-a întâmplat, ceea ce m-a făcut să înțeleg că este confuz. Martorul a ieșit de la toaletă, lăsându-l pe inculpat acolo și a observat că toată lumea era afară, iar într-un sens giratoriu a văzut-o pe partea vătămată care prezenta urme de leziuni la nivelul feței, îi curgea sânge de undeva și părea bătută. A doua zi la secția de poliție 41 m-am întâlnit cu inculpații din dosar pe care îi știu din vedere și care mi- au spus că au bătut-o pe partea vătămată pentru că aceasta l-a agresat pe M. B.
, iar înainte de a veni poliția în aceeași seară o persoană mai înaltă care nu știu cum se numește dar este inculpat în dosar a strigat l-am bătut l-am bătut (fila 96).
Inculpatul L. a declarat că la un moment dat a văzut un grup de persoane care vorbeau mai aprins la ușa localului, iar când a trecut pe lângă ele, o persoană mai înaltă și alta mai scundă cheală i-a adresat injurii, iar inculpatul le-a răspuns înjurându-i. Cei doi s-au apropiat de inculpat și constatând că nu îi este teamă, persoana mai înaltă a plecat, iar cea scundă a încercat să-i aplice o lovitură, însă inculpatul s-a ferit supă care i-a aplicat mai multe lovituri și a împins-o, acea persoană căzând la pământ. Imediat după aceea au sosit organele de poliție. A precizat că nicio altă persoană dintre prietenii săi nu l-a agresat pe
băiatul scund și chel (fila 110 dos. UP). în fața instanței inculpatul își menține declarația inițială nuanțată sub aspectul faptului că la încăierarea cu partea vătămată au participat și alte persoane …, fără să fiu sigur dacă a participat și inculpatul M., … dar și persoanele care o însoțeau pe partea vătămată au participat la încăierare. Totodată a declarat că în cursul urmăririi penale a fost la
locuința părții vătămate și a fost de acord să-i plătească despăgubirile pentru a nu se ajunge în fața instanței (fila 61). Constatăm așadar că declarația inculpatului L. se coroborează cu declarația părții vătămate dată în fața instanței cu privire la împrejurarea că în altercație au participat și persoanele care o însoțeau pe partea vătămată, împrejurare verosimilă, fiind chiar suspecte declarațiile prietenilor părții vătămate care au accentuat faptul că nu au participat în vreun fel la încăierare, asistând cu teamă cum prietenul lor era agresat de trei persoane.
Inculpatul M. P. a declarat că l-a văzut pe B. care stătea de vorbă cu o persoană de sex feminin, iar un individ de aproximativ 24-28 de ani, fără a avea motiv l-a lovit pe inculpatul M. cu pumnul în nas de 2-3 ori. Inculpatul M. a intervenit pentru a-i despărți, dar acel individ s-a enervat și a încercat să-l lovească pe inculpat, însă inculpatul l-a împins, iar din aglomerația creată acea persoană a fost împinsă afară, unde i-a aplicat o lovitură cu pumnul în zona pieptului. S-a întors în local unde l-a văzut pe martorul Luca ștergându-l de sânge pe inculpatul M. și după ce a luat-o pe prietena sa, inculpatul M. a văzut-o pe persoana care l-a agresat pe inculpatul M., identificat ulterior ca fiind partea vătămată C. A. dormind pe jos în fața barului (filele 106-107 dos. UP).
Din certificatul medico-legal de la fila 19 verso rezultă că în urma agresiunilor la care a fost supusă partea vătămată la data de 26 martie 2006 a suferit o dezlipire de retină superioară, a suferit o intervenție chirurgicală și tratamente ulterioare, iar leziunile au necesitat pentru vindecare 80-90 de zile de îngrijiri medicale. Concluziile certificatului sunt menținute prin raportul de expertiză dispus în cursul judecății.
S-a reținut așadar că atât partea vătămată, cât și cei trei prieteni care în însoțea au declarat că partea vătămată a fost agresată de exact trei persoane.
Este cert că una dintre cele trei persoane este inculpatul L., această
împrejurare rezultând din declarațiile părții vătămate, ale martorului Luca și ale inculpatului care a recunoscut actele de agresiune. Cât privește implicarea inculpatului M., încă de la început reținem că acestuia i-a fost aplicată o lovitură în față de către una dintre persoanele care o însoțeau pe partea vătămată, împrejurare confirmată de către inculpați, partea vătămată și martorul Luca, însă de niciunul dintre prietenii părții vătămate, care, în grup și foarte suspect se delimitează de orice formă de agresiune din acea noapte. O astfel de conduită nu poate fi justificată decât prin aceea că au urmărit victimizarea neechivocă a părții vătămate. Pe de altă parte martorul Luca a fost singurul care a avut declarații constante pe întreg parcursul procesului penal, coroborate parțial cu cele ale părții vătămate din cursul judecății și în totalitate cu cele ale inculpatului M. . În aceste condiții, fiind probat actul de violență asupra inculpatului M., momentul care a declanșat incidentele, nu avem nici un motiv rezonabil de a ne îndoi de declarația martorului Luca cu privire la faptul că inculpatul M. se afla în toaleta localului atunci când partea vătămată era agresată la intrarea în local și apoi în afară.
În aceste condiții singura concluzie rezonabilă este aceea că inculpatul M. nu a făcut parte din grupul de persoane care a agresat-o pe partea vătămată. Împrejurarea că inculpatul M. a fost acela care i-a dat părții vătămate suma de 1500 de lei nu este în măsură să probeze că inculpatul ar fi agresat-o pe partea
vătămată, câtă vreme exista o plângere penală împotriva inculpatului și mai ales câtă vreme prietenii inculpatului M. au agresat-o pe partea vătămată într-un soi de răzbunare pentru faptul că inculpatul M. a fost la rândul său agresat. În același sens nu vom reține nici legitima apărare în beneficiul inculpatului L. și nici o depășire a acesteia, pentru că, prin ipoteză atacul nu a fost dezlănțuit de către partea vătămată, era finalizat la momentul la care inculpatul a agresat-o pe partea vătămată. În concluzia celor de mai sus în baza art. 11 pct. 2 lit. a din C.pr.pen. rap. la art. 10 lit. c din C.pen. vom dispune achitarea inculpatului M.
B. D. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă.
Așadar, atât din declarațiile inculpatului L. care a recunoscut că a exercitat acte de violență asupra părții vătămate, cât și din declarațiile părții vătămate și a martorului Luca, reținem dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul L. a exercitat violențe asupra părții vătămate cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 80-90 de zile de îngrijiri medicale. Totodată din declarațiile martorilor Șaitiș M., C. C., Toșa Abrudan, precum și a inculpatului L. (la încăierarea cu partea vătămată au participat și alte persoane) și a părții vătămate, vom reține că alături de inculpatul L. au mai fost cel puțin alte două persoane care au exercitat violențe asupra părții vătămate, fiind incidente disp. art. 75 lit. a din C.pen.
În drept, instanța a reținut că faptele inculpatului L. L. G., M.
P. și M. B. D. care, în noaptea de 25/26 martie 2006, în timp ce e aflau în clubul Sierra din cartierul Mănăștur, C. -N. i-au aplicat părții vătămate C.
A. mai multe lovituri cu pumnii și picioarele cauzându-i leziuni corporale care au necesitat 80-90 de zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă prev de art. 182 alin 1 din C.pen. cu aplicarea art. 75 al. 1 lit. a din C.pen..
Sub aspectul laturii obiective, elementul material constă actele repetate de lovire cu pumnii și picioarele.
Legătura de cauzalitate dintre fapta ce constituie elementul material al infracțiunii și urmarea imediată - care constă în dezlipirea de retină un număr de 80-90 de zile de îngrijiri medicale - rezultă din modalitatea în care a fost săvârșită fapta, stabilită și dovedită conform probelor aflate la dosarul cauzei, precum și din raportul de expertiză realizat în cauză.
Sub aspectul laturii subiective, faptele au fost săvârșite cu preterintenție prevăzută de art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a C. pen., inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale de lovire și a urmărit producerea lui, iar peste fapta intenționată s-a suprapus o culpă cu prevedere prin aceea că inculpatul trebuia și putea să prevadă că intensitatea și numărul loviturilor pot conduce spre consecințele prev. de art. 182 din C.pen..
La individualizarea pedepsei, instanța a ținut seama de criteriile generale prev. art. 72 din Codul pen., a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunile săvârșite de către inculpat, de gradul de pericol social ridicat al faptelor raportat la modalitatea de săvârșire, locul săvârșirii faptelor și la urmările produse. S.-a constatat disponibilitatea inculpatului de a exercita acte de violență de intensitate ridicată și în prezența mai multor persoane. S-a avut în vedere și conduita procesuală a inculpatului care, nu manifestă nicio formă de empatie cu partea vătămată, dar și timpul scurs e la data săvârșirii faptei.
În baza art. 182 al. 1 din C.pen. cu aplicarea art. 75 lit. a din C.pen. a fost condamnat inculpatul L. L. G. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă.
În baza art. 36 al. 1 din C.pen. rap. la art. 33 lit. a din C.pen. constatăm că infracțiunea a fost săvârșită în condițiile concursului real de infracțiuni cu infracțiunea pentru care inculpatul L. L. G. a fost condamnat la
pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată în condițiile art. 86^1, 86^2 din C.pen. prin sentința penală nr. 711/7 decembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Cluj, definitivă prin neapelare.
În baza art. 86^5 al. 1 din C.pen. a fost anulată suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată în condițiile art. 86^1, 86^2 din C.pen. prin sentința penală nr. 711/7 decembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Cluj, definitivă prin neapelare.
În baza art. 34 al. 1 lit. b din C.pen. au fost contopite pedepsele de 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani închisoare și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare pe care o va executa în regim de detenție.
În baza art. 71 al. 2 din Cod pen., s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a Cod pen., pe perioada și în condițiile prev. de art.
71 al. 2 din C.pen., ținând seama de gravitatea faptei care creează o incompatibilitate morală și juridică cu calitatea de alegător și de ales în cadrul
autorităților publice sau în funcții elective publice, precum și în funcțiile care implică exercițiul autorității de stat.
S-a constatat că fapta ilicită săvârșită de către inculpatul L. L. G. cu intenție depășită a produs un prejudiciu direct în patrimoniul părții vătămate prin suferințele fizice pricinuite acesteia și umilirea inerentă exercitării actelor de violență în public. S-a avut în vedere constituirea e parte civilă din fața instanței care este pe deplin justificată raportat la traumele fizice și psihice la care a fost supusă partea vătămată. Așadar în baza art. 14 al. 1 rap. la art. 346 al. 1 din
C.p.p. cu aplicarea art. 998 din C.civ. în vigoare până la data de 1 octombrie 2010 s-a admis acțiunea formulată de către partea vătămată C. A. și a fost obligat inculpatul L. L. G. la plata sumei de 2.000 de euro, echivalent în lei la data plății, reprezentând daune materiale.
S-a constatat că S. M. DE U. D. C. P. și S. DE U.
O. B. nu s-au constituit părți civile.
În baza art. 191 al. 1 din C.p.p., a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor de judecată.
În temeiul art. 189 al. 1 din C.p.p., onorariile avocaților desemnați din oficiu au fost avansate din fondurile M. ui Justiției.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria C., partea civilă C. A. și inculpatul L. L. G. .
Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza condamnarea inculpatului M. B. D. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de art.182 alin.1 C.p. cu aplicarea art.75 lit.a C.p.
În motivele de recurs s-a arătat că în noaptea de 25/26 martie 2006 în timp ce inculpatul M. B. D. se afla în clubul "Sierra"; din cartierul Mănăștur, i-a aplicat părții vătămate C. A. împreună cu coinculpații L.
L. G. și M. P. mai multe lovituri cu pumnii și picioarele, cauzându-i părții vătămate leziuni ale integrității corporale care au necesitat pentru vindecare un număr de 80-90 zile de îngrijiri medicale.
Partea civilă C. A. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și condamnarea inculpatului M. B. pentru infracțiunea reținută în sarcina acestuia fără să-și motiveze înscris sau oral recursul promovat de acesta.
Inculpatul L. L. G. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza să fie schimbată încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina sa din infracțiunea de vătămare corporală gravă prev. de art.182 alin.1 C.p. în infracțiunea de lovire prev. de art.180 alin.2 C.p.
În motivele de recurs inculpatul prin apărătorul acestuia și memoriul depus la dosar a arătat că inițial s-a reținut că leziunile cauzate părții vătămate necesită 7-8 zile de îngrijiri medicale, însă într-un raport de constatare medico- legală întocmit ulterior s-a reținut în urma loviturilor aplicate părții vătămate aceasta a suferit o dezlipire de retină, care a necesitat un număr de 80-90 zile de îngrijiri medicale.
Numărul mare al zilelor de îngrijire medicală se datorează comportamentului părții vătămate C. A. care nu s-a prezentat la medicul de specialitate la termenele stabilite, nu a respectat tratamentul și recomandările medicale, ceea ce a dus la constatarea prin raportul de expertiză medico-legală că acesta ar necesita pentru vindecare un număr de 80-90 zile de îngrijiri medicale.
Analizând sentința penală atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de Parchetul de pe lângă Judecătoria C., partea civilă C. A. și inculpatul L.
L. G., Curtea constată următoarele:
Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea în sensul că în noaptea de 25/26 martie 2006 în timp ce se aflau în clubul "Sierra"; din cartierul Mănăstur C. -N. inculpații L. L. G., M. P. și M. B.
D., i-au aplicat părții vătămate C. A. mai multe lovituri cu pumnii și picioarele, cauzându-i leziuni ale integrității corporale care au necesitat pentru vindecare un număr de 80-90 zile de îngrijiri medicale.
Față de inculpatul M. P. la termenul de judecată din 11 septembrie 2012 s-a disjuns cauza pe motiv că acesta este arestat într-un stat din Uniunea Europeană, urmând ca judecata să aibă loc după eliberarea acestuia din penitenciar sau transferarea inculpatului într-un penitenciar din România.
Sentința penală pronunțată de instanța de fond cu privire la inculpatul M.
B. D. care a fost achitat în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c C.p.p. pe motiv că fapta ar fi fost comisă de alte persoane este nelegală.
Instanța de fond reține în mod întemeiat că între inculpatul M. B. D. și partea vătămată C. Aadrian a existat un incident în cadrul căruia fiecare și- au aplicat lovituri reciproce în interiorul localului, ocazie cu care inculpatul M.
B. a căzut la pământ, moment în care ceilalți doi coinculpați, respectiv M.
P. și L. L. au intervenit în sprijinul inculpatului M. B., aplicând lovituri părții vătămate, inițial în interiorul localului, iar ulterior înafara acestuia.
Astfel, în timp ce inculpatul M. B. se afla în baia clubului pentru a se spăla de sânge, ajutat fiind de martorul Luca A., inculpații M. P. și L.
L. au continuat să-i aplice lovituri părții vătămate cu pumnii și picioarele, în timp ce partea vătămată se afla înafara clubului, așa cum se reține și prin actul de trimitere în judecată.
Instanța de fond reține aceeași stare de fapt cu cea reținută prin rechizitoriu, însă pronunță achitarea cu privire la inculpatul M. B. în baza art.10 lit.c C.p.p. pe motiv că fapta ar fi fost comisă de ceilalți doi coinculpați.
Acest fapt se poate datora neluării în considerare a participației penale, așa cum a fost aceasta tranșată în doctrina și în jurisprudența constantă a practicii judiciare.
Astfel, s-a reținut în mod constant că în cazul coautoratului nu este necesar ca acțiunea fiecărui inculpat privită izolat să producă rezultatul final, atâta timp cât actele de executare ale unora dintre coautori se adaugă celor săvârșite de ceilalți coautori, rezultatul survenit în urma efectelor conjugate ale acestora.
De asemenea, s-a reținut coautorat în ipoteza în care doar lovitura aplicată de unul dintre coautori produce rezultatul nemijlocit pe care norma penală își propune să-l prevină, în măsura în care toți au participat cu acte de executare.
La fel, s-a arătat că actele de executare pot fi succesive, atâta timp cât acestea au loc într-o unitate spațio-temporală, având la bază aceeași manifestare de voință sau altfel spus într-un proces execuțional unic, infracțiunea își păstrează unitatea acesteia.
Pe de altă parte, în privința legăturii succesive dintre participanți, legătura succesivă între aceștia poate fi concomitentă săvârșirii faptei, iar nu doar prealabilă și de asemenea poate fi unilaterală, atât timp cât coautorul dorește să se alăture acțiunii altui participant care deja contribuie cu acte de executare la comiterea faptei.
Aplicând aceste principii ale doctrinei și practicii judiciare în materie, constatăm că inițial inculpatul M. B. a exercitat acte de violență asupra părții vătămate, aceasta din urmă ripostând în același mod, lovind pe inculpat, care a căzut la pământ.
Văzând altercația dintre inculpatul M. B. și partea vătămată C. A.
, inculpații L. L. și M. P. au intervenit și au lovit în mod succesiv pe partea vătămată cu pumnii și picioarele.
Chiar dacă inculpatul M. B. nu a aplicat părții vătămate lovituri la fel de intense ca inculpații L. L. și M. P. acest fapt nu poate disocia actele de executare comise de inculpatul M. B. în raport de cele săvârșite de coinculpații L. L. și M. P. .
Admițând că actele de agresiune exercitate de cei trei inculpați asupra părții vătămate puteau fi separate, ceea ce era imposibil, instanța de fond trebuia să se preocupe de stabilirea în concret a leziunilor cauzate părții vătămate de agresiunea inițială a inculpatului M. B. și eventual să schimbe încadrarea juridică a faptei și nu să pronunțe achitarea cu privire la acesta.
Dificultatea unui asemenea demers, subliniază încă odată utilitatea teoriilor privind coautoratul precizate mai sus, în sensul că coautorii unei fapte penale răspund pentru rezultatul final și nu pentru fracțiuni ale acestuia.
Având în vedere că din probele administrate în cauză în faza de urmărire penală, instanța de fond și recurs rezultă cu certitudine că inculpatul M. B.
D. a lovit pe partea vătămată L. A. în timp ce se afla în localul "Sierra"; din
C. -N. cartierul Mănăștur, în baza art.385/15 pct.2 lit.d C.p.p. urmează să fie admise recursurile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și partea civilă C. A. împotriva sentinței penale nr.242 din_ a Judecătoriei C. -N., care va fi casată cu privire la inculpatul M. B. și rejudecând cauza urmează să fie condamnat inculpatul M. B. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de art.182 alin.2 C.p. cu aplicarea art.75 lit.a C.p. la pedeapsa de 2 ani închisoare, care va fi executată în regim de detenție.
Urmează să se facă aplicarea art.71 și art.64 lit.a teza a-II-a și b C.p.
În baza art.14 și art.346 C.p.p. raportat la art.1357 și art.1382 C.civ. inculpații L. L. G. și M. B. D. urmează să plătească părții civilă C.
A. suma de 2000 euro, echivalent în lei la data plății cu titlu de daune materiale.
Potrivit art.191 C.p.p. inculpatul M. B. urmează să plătească statului suma de 1500 lei cheltuieli judiciare ocazionate cu soluționarea cauzei la instanța de fond.
Celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate urmează să fie menținute.
Cu privire la recursul promovat de inculpatul L. L. G., se rețin următoarele:
Solicitarea inculpatului L. L. de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de vătămare corporală gravă prev. de art.182 alin.1 C.p. în infracțiunea de lovire prev. de art.180 alin.2 C.p. pe motiv că numărul mare de
zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea părții vătămate se datorează culpei acestuia, care nu a respectat tratamentul medical și prezența la medicul de specialitate la invitațiile acestuia, este neîntemeiată.
Potrivit suplimentului de expertiză medico-legală nr.6546/_ întocmit de IML C. -N. dezlipirea de retină s-a datorat agresiunii exercitate. Tratamentul medico-chirurgical aplicat corectând leziunile.
Zilele de îngrijiri medicale acordate, respectiv 80-90 de zile pentru vindecarea părții vătămate nu au legătură de cauzalitate cu operația afirmativă de cataractă din anii 2002 sau 2003 și că nu au fost prezentate acte medicale care să ateste existența unei intervenții chirurgicale oftamologice asupra ochiului stâng, anterior evenimentului traumatic din anul 2006 (f.57 dosar recurs).
Având în vedere că din concluziile expertizei medico-legale efectuate la instanța de fond (f.109-110 ) și suplimentul de expertiză întocmit în recurs (f.57) rezultă cu certitudine că leziunile cauzate părții vătămate C. A. nu au legătură de cauzalitate cu o eventuală operație anterioară la ochiul stâng, că acestea au necesitat un număr de 80-90 zile de îngrijiri medicale, că pot data din
26 martie 2006 și că în prezent acuitatea vizuală a ochiului stâng a fost recuperată doar în proporție de 50%, sens în care încadrarea juridică a faptei comise de inculpatul C. L. G. este cea de vătămare corporală gravă prev. de art.182 alin.1 C.p. cu aplicarea art.75 lit.a C.p. și nu de lovire prev. de art.180 alin.2 C.p. așa cum arată inculpatul în motivele de recurs, în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.p.p. recursul formulat de inculpatul L. L. G. împotriva sentinței penale nr.242/_ a Judecătoriei C. -N. urmează să fie respins, ca nefondat.
În baza art.189 C.p.p. urmează să se stabilească în favoarea baroului de avocați C. suma de câte 100 lei reprezentând onorarii parțiale pentru apărătorii din oficiu, care vor fi suportate din FMJ.
Potrivit art.192 alin.2 C.p.p. inculpatul L. L. G. urmează să plătească statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Cheltuieli judiciare suportate de stat în recursurile Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și părții civile C. A. urmează să rămână în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria C. și partea civilă C. A. împotriva sentinței penale nr.242 din 26 februarie 2013 a Judecătoriei C. N., pe care o casează numai cu privire la inculpatul M. B.
D. și rejudecând:
Condamnă pe inculpatul M. B. D., fiul lui P. si I., născut la data de 5 octombrie 1986 în municipiul C. -N., jud. C., CNP 1., cetățean român, necăsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în localitatea C. -N., str. I., nr. 18, ap. 245, jud. C. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, prev.de art.182 alin.1 C.pen. cu aplic.art.75 lit.a C.pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare, care va fi executată în regim de detenție.
Face aplic.art.71, 64 lit.a teza a II-a și lit.b C.pen.
În baza art.14 și 346 C.pr.pen. rap.la art.1357 și 1382 C.civ. obligă în solidar pe inculpații L. L. G. și M. B. D. la plata sumei de 2.000 de euro, echivalent în lei la data plății, reprezentând daune materiale în favoarea părții civile C. A. .
În baza art.191 C.pr.pen. obligă pe inculpatul M. B. D. la plata cheltuielilor judiciare, ocazionate de soluționarea cauzei la instanța de fond, în sumă de 1500 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul L. L. G. împotriva aceleiași sentințe penale.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de câte 100 lei onorarii parțiale pentru apărătorii din oficiu ai inculpaților, av.Lungu C. și av.L. K., sumă ce se va plăti din FMJ.
În temeiul art.192 alin.2 C.pr.pen. obligă pe inculpatul L. L. G. să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recursurile Parchetului și părții civile rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 18 septembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||
V. G. | D. | P. | SS |
GREFIER
DS
Red.V.G./S.M.D.
3 ex./_ Jud.fond. M. L.
← Decizia penală nr. 514/2013. Vătămare corporală gravă | Decizia penală nr. 1230/2013. Vătămare corporală gravă → |
---|