Decizia penală nr. 1194/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe drumurile publice
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 1194/R/2013
Ședința publică din data de 23 septembrie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: M. Ș., judecător JUDECĂTORI: ANA C.
: L. | M. | |
GREFIER | : G. | I. -B. |
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin PROCUROR - VIOLETA TRAISTARU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul A. M. D. împotriva sentinței penale nr.508 din_ a Judecătoriei C. -N., pronunțată în dosar nr._, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev. de art.86 al.1 din OUG nr.195/2002, republicată, cu aplicat art.37 lit.a C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul A. M. D., asistat de către apărător ales, avocat Codrean D. Cristian, din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, inculpatul arată că își menține recursul formulat.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului, solicită instanței admiterea recursului formulat, casarea sentinței penale nr.508/2013 a Judecătoriei C. -N. și rejudecând cauza, să dispună achitarea inculpatului, în baza art.10 lit.b1C.pr.pen. rap la art.181C.pen.
În prezenta cauză, starea de fapt nu a fost contestată de către inculpat, acesta uzând de beneficiul dispozițiilor art. 3201C.pr.pen. Așa cum a precizat și în fața instanței de fond, inculpatul a condus autovehiculul deși nu deținea permis de conducere, dar absolvise cursurile unei școli de șoferi, promovând examenul organizat la școala de șoferi, trebuind să mai susțină examenul cu organele de poliție.
În opinia sa, trebuie avută în vedere situația personală a inculpatului și faptul că infracțiunea s-a datorat unui cumul de împrejurări generate de moartea mamei acestuia, iar pericolul social al faptei care poate atrage angajarea răspunderii penale a unei persoane, în prezenta speță nu există.
Învederează faptul că legiuitorul a reglementat această infracțiune ca una de pericol pornind de la premisa că o persoană nu are permis de conducere pentru că
nu a dobândit cunoștințele necesare, ori în speță inculpatul a urmat cursurile unei școli de șoferi și a dobândit toate cunoștințele necesare pentru obținea unui permis.
Din punctul său de vedere, în prezenta cauză se impune aplicarea dispozițiilor art.10 lit.b1C.pr.pen. și art.181C.pen. și pronunțarea unei soluții de achitare în ceea ce îl privește pe inculpatul A. M. D. .
Reprezentanta M. ui P. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate ca fiind temeinică și legală.
În opinia sa, nu sunt incidente dispozițiile art. 181C.pen., în sensul că fapta comisă de inculpat nu poate fi calificată ca fiind vădit lipsită de importanță. Situația de fapt nu a fost contestată de inculpat, acesta fiind oprit în trafic în timp ce conducea un autovehicul fără a poseda permis de conducere, pentru că efectua o manevră periculoasă - mers cu spatele, în loc interzis, în timp ce avea în autoturism doi pasageri.
Circumstanțele menționate anterior și circumstanțele personale ale inculpatului, au format convingerea instanței că se impune condamnarea inculpatului. În acest sens trebuie avută în vedere și fișa de cazier judiciar a inculpatului.
Apreciază că instanța de fond a reținut în favoarea acestuia și circumstanțe atenuate, având în vedere faptul că acestuia i s-a aplicat o sancțiune de 4 luni închisoare, mult sub minimul prevăzut de lege, s-a reținut starea de recidivă pentru că era inevitabil și s-a reținut beneficul liberării condiționate. Fapta comisă nu este de natură a atrage aplicabilitatea dispozițiile art. 181C.pen., motiv pentru care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Inculpatul A. M. D. având ultimul cuvânt, susține concluziile apărătorului său ales și solicită admiterea recursului formulat
C U R T E A
Prin sentința penală nr.508 din_ a Judecătoriei C. -N., pronunțată în dosar nr._, s-a dispus, în baza art. 86 al.1 din OUG nr.195/2002 cu aplicarea art. 37 lit.a, art.74 lit.c și art.76 din C.pen. și art. 320^1 din C.p.p. condamnarea inculpatului A. M. -D., cetățean român, fiul lui D. și I., născut la data de 30 septembrie 1972 în C. -N., jud. C., CNP 1., domiciliat în M. V., nr. 74A, jud. C., f.f.l. în C. -N., str. F., nr. 74/1, jud. C. cu antecedente penale, necăsătorit, studii medii, fără loc de muncă la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui autovehicul pe drumurile publice către o persoană care nu are deține permis de conducere.
În baza art. 37 al.1 lit.a din C.pen. s-a contatat că infracțiunea pentru care a fost judecat inculpatul în prezenta cauză a fost săvârșită în condițiile recidivei postcondamnatorii raportat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 17/14 ianuarie 2009 pronunțată de Judecătoria Aiud, definitivă prin neapelare la data de 3 februarie 2009.
S-a menținut beneficiul liberării condiționate din pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 17/14 ianuarie 2009 pronunțată de Judecătoria Aiud, definitivă prin neapelare la data de 3 februarie 2009.
S-a făcut aplicarea dispoz. art.71 al.2 din C.pen. rap. la art. 64 al.1 lit. a teza a II-a din C.pen. pe perioada prevăzută de art. 71 al. 2 din C.pen.
În baza art. 191 al.1 din C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Inculpatul A. M. -D. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 10573/P/2010 din data de 12 decembrie 2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fără a deține un permis de conducere, prev. și ped. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 R, cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a C.pen., în fapt, reținându-se că la data de 22 octombrie 2010, în jurul orei 12.45 a condus pe drumurile publice, respectiv pe traseul C. -N. - Jucu - C. -N. autovehiculul marca BMW cu nr. de înmatriculare_, fără a deține permis de conducere.
La termenul de judecată din data de 19 februarie 2013, înainte de momentul procesual al citirii actului de sesizare, inculpatul, asistat de apărător ales, a declarat că recunoaște săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată și a solicitat aplicarea disp. art. 320^1 din C.p.p.
Instanța, admițând cererea formulată de către inculpat, în temeiul art. art.
320 ind.1 C. p.p. nu a mai administrat probe noi în cursul cercetării judecătorești.
Urmărirea penală împotriva inculpatului a început prin rezoluția din data de 24 noiembrie 2010, fiind confirmată de către procuror la aceeași dată.
Conform procesului verbal de la fila 9 din dos. UP, la data de 22 octombrie 2010, în jurul orei 1.45, organele de poliție au oprit în trafic respectiv pe DN 1 N - E576, autovehiculul marca BMW cu nr. de înmatriculare_, care efectua o manevră periculoasă de mers cu spatele, iar în prezența pasagerilor din autovehicul, respectiv Vitan Alin M. și Moga L., inculpatul, care conducea autovehiculul a declarat nu are permisul de conducere asupra sa.
Conform adresei de la fila 11 dos. UP inculpatul nu deținea permis de conducere la data de 22 octombrie 2010.
Atât in cursul urmăririi penale, cât si in fata instanței de judecată inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei reținute in sarcina sa.
Inculpatul a fost condamnat anterior la pedeapsa de la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 17/14 ianuarie 2009 pronunțată de Judecătoria Aiud, definitivă prin neapelare la data de 3 februarie 2009, din executarea căreia a fost liberat condiționat la data de 20 octombrie 2009 cu un rest de 500 de zile de închisoare.
Fapta inculpatului A. M. -D. care, după executarea pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 17/14 ianuarie 2009 pronunțată de Judecătoria Aiud, definitivă prin neapelare la data de 3 februarie 2009, la data de 22 octombrie 2010, în jurul orei 12.45 a condus pe drumurile publice, respectiv pe traseul C. -N. - Jucu - C. -N. autovehiculul marca BMW cu nr. de înmatriculare_, fără de deține permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoana care nu deține permis de conducere prev. și ped. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 R, cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a C.pen..
La individualizarea pedepsei, instanța a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită de către inculpat, dispozițiile art. 320^1 din C.p.p., starea de recidivă mare postexecutorie după condamnarea pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care una similară celei care face obiectul cauzei de față, de gradul de pericol social al faptei relativ ridicat, de faptul că inculpatul a condus un autovehicul pe timp de zi pe drum european cu trafic intens,
de vârsta inculpatului și de conduita inculpatului față de organele de cercetare penală în totalitate sinceră. Totodată s-au avut în vedere concluziile favorabile din referatul de evaluare întocmit de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj și de regretul sincer al inculpatului
În consecință, a fost condamnatul inculpatul conform dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs inculpatul A. M. D., fără a arăta în scris motivele, dar în a cărui susținere orală, personal și de către apărător, s-a solicitat casarea sentinței atacate și, rejudecând, să se dispună achitarea inculpatului, în baza art.10 lit.b1C.pr.pen. rap la art.181C.pen.
S-a arătat că inculpatul a condus autovehiculul deși nu deținea permis de conducere, dar absolvise cursurile unei școli de șoferi, promovând examenul organizat la școala de șoferi, trebuind să mai susțină doar examenul cu organele de poliție.
Trebuie avută în vedere situația personală a inculpatului și faptul că infracțiunea s-a datorat unui cumul de împrejurări, generate de moartea mamei acestuia, iar pericolul social al faptei care poate atrage angajarea răspunderii penale a unei persoane, în prezenta speță nu există, fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Legiuitorul a reglementat această infracțiune ca una de pericol, pornind de la premisa că o persoană nu are permis de conducere pentru că nu a dobândit cunoștințele necesare, ori în speță, inculpatul a urmat cursurile unei școli de șoferi și a dobândit toate cunoștințele necesare pentru obținea unui permis.
Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C.pr.pen., Curtea constată nefondat recursul în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
În cauză, judecata a avut loc în procedura simplificată prev. de art.320/1 C.pr.pen., inculpatul recunoscând comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecată, așa cum a fost reținută în actul de sesizare, solicitând judecarea sa în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Așa fiind, raportat și la motivele de recurs, instanța de control judiciar se va limita doar la analiza individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatului.
Instanța a valorificat eficient criteriile prev. de art.72 C.pen., având în vedere: gradul de pericol social concret al faptei comise - relativ ridicat, având în vedere că inculpatul a condus un autovehicul pe timp de zi, pe drum european cu trafic intens, dar și natura infracțiunii comise, importanța relațiilor sociale lezate; limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea comise ( pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani - limite reduse cu 1/3 urmare a aplicării dispoz. art.320/1 alin.7 C.pr.pen., deci pedeapsa de la 8 luni la 3 ani și 4 luni închisoare); persoana inculpatului - cu o atitudine procesuală corespunzătoare, recunoscând și regretând fapta, fiind reținute sub acest aspect, concluziile favorabile din referatul de evaluare întocmit de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, dar în același timp, recidivist, fiind condamnat anterior pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care una, similară celei care face obiectul cauzei de față.
S-a aplicat astfel, cu foarte multă clemență chiar, prin reținerea și de circumstanțe atenuante, cele prev. de art.74 lit.c C.pen. ( nejustificat, apreciem, în condițiile în care, instanța nu a precizat care anume împrejurări se circumscriu circumstanțelor atenuante prev. de art.74 lit.c C.pen., în contextul și a procedurii simplificate în care a avut loc judecata) o pedeapsă în limite legale, sub minimul
special ( redus cu 1/3) și, cu menținerea liberării condiționate - din nou, cu multă clemență - în măsură să asigure scopul prev. de art.52 C.pen.
Totodată, Curtea apreciază oportună și eficientă și modalitatea de executare a pedepsei stabilită de prima instanță, singura, de altfel posibilă, din punct de vedere legal, întrucât, raportat la natura infracțiunii comise, relațiile sociale periclitate prin astfel de infracțiuni -relații privind siguranța circulației rutiere - se impune o monitorizare mai eficientă a inculpatului, o anumită perioadă, și din perspectiva asigurării scopului sancționator, dar și preventiv al pedepsei, precum și a conștientizării într-o mai mare măsură a faptei comise și a consecințelor acesteia pentru inculpat, a comportamentului viitor al acestuia.
În ceea ce privește solicitarea inculpatului de a se dispune achitarea sa, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.b/1 C.pr.pen. - Curtea consideră că aceasta nu poate fi primită raportat la circumstanțele concrete ale speței.
Astfel, potrivit art.18/1 alin.2 C.pen., la stabilirea în concret a gradului de pericol social al unei fapte, se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
Numai dacă, prin coroborarea tuturor acestor elemente, instanța își formează convingerea certă că s-a adus o atingere minimă valorilor apărate de lege și prin conținutul ei concret, fapta este în mod vădit lipsită de importanță, stabilește că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și dispune în consecință.
În speță, nu se poate ajunge la o astfel de convingere, pentru următoarele considerente:
Nu se poate vorbi în cauză de un anumit mod sau mijloc de săvârșire a faptei, infracțiunea în discuție neputând a se comite altfel, decât prin acțiunea de conducere a unui autovehicul pe drumuri publice, fără permis de conducere.
În privința scopului urmărit, de asemenea, nu se poate reține în concret vreo împrejurarea specială, de regulă, o astfel de infracțiune nu se comite într-un scop anume.
Relativ la împrejurările în care fapta a fost comisă, instanța nu identifică vreuna specifică, particulară, care să justifice în vreun fel decizia inculpatului de a se urca la volan, știind că nu posedă permis de conducere; dimpotrivă, împrejurările comiterii faptei sunt în sensul ridicării gradului concret de pericol al faptei - după cum s-a arătat, inculpatul a condus autovehiculul pe timp de zi, pe drum european cu trafic intens.
În ceea ce privește urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce - teoretic, acest element nu își are locul în această analiză, având în vedere că infracțiunea comisă este una de pericol, a cărei urmare socialmente periculoasă se realizează ex re, prin însăși comiterea acțiunii ce constituie elementul material al laturii obiective a infracțiunii.
Cât privește persoana și conduita inculpatului - s-au avut în vedere toate elementele în circumstanțiere, ce s-au relevat din actele dosarului, (prezentarea în fața organelor judiciare, atitudinea sinceră a inculpatului). Nu poate fi ignorat însă, la acest capitol, pentru evaluarea pericolului social al infracțiunii împrejurarea că, inculpatul nu se află la prima confruntare cu legea penală, fiind recidivist, cu numeroase condamnări anterioare pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care una, similară celei care face obiectul cauzei de față.
Curtea constată în concluzie că, doar o parte din elementele favorabile ce țin de persoana inculpatului, necoroborate cu cele ținând de ceilalți factori de apreciere a gradului de pericol social al unei infracțiuni - singure, nu pot fundamenta aprecierea că, fapta inculpatului este în mod vădit lipsită de importanță.
Elementele favorabile inculpatului au fost valorificate, chiar cu multă ușurință, prin reținerea circumstanțelor atenuante și coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
Nu se justifică a se da o eficiență mai mare și, cu atât mai mult, a legitima lipsa gradului de pericol social al infracțiunii - unor elemente favorabile inculpatului, elemente care, practic, sunt rezultatul unei atitudini firești, normale, ale unei persoane de bună credință și, nicidecum, nu trebuie să se facă un titlu de glorie dintr-o astfel de atitudine.
Așa fiind, față de toate aceste considerente, se constată nefondat recursul în cauză, urmând a fi respins ca atare, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen.
În baza art.189 C.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 50 lei, onorariu parțial pentru apărător din oficiu (avocat P. a A. D. .), ce se va plăti din fondul M. ui Justiției.
În baza art.192 alin.2 C.pr.pen. va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei, cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul A. M. D., domiciliat în localitatea M. V. nr.74.A, jud. C. și f.f. legale în C. -N., str. F. nr.74/1, jud. C. împotriva sentinței penale nr. 508 din 23 aprilie 2013 a Judecătoriei C. -N. .
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 50 lei, ce se va avansa din fondul
M. ui Justiției, reprezentând onorariu parțial pentru apărător din oficiu, avocat
P. a A. D. .
Obligă pe recurentul inculpat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23 septembrie 2013 .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||
M. Ș. | ANA C. | L. | M. |
GREFIER
G. I. -B.
Red./Tehnred.A.C. 2 ex./_
Jud. fond: L. M.
| ← Decizia penală nr. 485/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe... | Decizia penală nr. 1514/2013. Infractiuni rutiere-circulația... → |
|---|
