Decizia penală nr. 1329/2013. Ultraj

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR.1329/R/2013

Ședința publică din 16 octombrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: SS, judecător

JUDECĂTORI: V. G.

G.: DS

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin procuror: DANILA SUCIU

S-au luat spre examinare recursurile declarate de condamnații T. T. și

T. G. D. împotriva sentinței penale nr.172 din 24 aprilie 2013 a Judecătoriei Vișeu de Sus, având ca obiect cerere de revizuire.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă condamnatul T. T., aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, av.Hrib Ancuța, din Baroul Suceava, cu delegație la dosar, care se prezintă și pentru condamnatul T. G., acesta fiind lipsă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al condamnatului T. T., av.O. I., care solicită acordarea parțială a onorariului avocațial pentru studierea dosarului.

Instanța constată încetată delegația apărătorului desemnat din oficiu - av.O.

I., având în vedere că petentul, aflat în stare de arest, și-a angajat apărător și urmează a dispune asupra acordării onorariului parțial.

Apărătorul condamnaților depune la dosar copia deciziei penale nr.71/R/2013 a Curții de Apel C., o declarație notarială dată de numitul Mariș Dumitru M. el, o declarație notarială a numitului T. I. și o declarație notarială dată de Michnea Petru, solicitând a fi avute în vedere la pronunțarea soluției.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.

Apărătorul condamnaților solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei la J. ecătoria Vișeu de Sus în vederea admiterii în principiu a cererii de revizuire. Motivul de revizuire invocat de revizuienți în cauză se încadrează în disp.art.394 alin.1 lit.a C.pr.pen., iar înscrisurile noi depuse în fața instanței de recurs, respectiv cele trei declarații, dintre care două date de doi lucrători de poliție, care au perceput direct situația de fapt, respectiv Michnea Petru și Mariș Dumitru M. el, pot constitui împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei pe fond, ceea ce a și determinat pronunțarea unei soluții de condamnare cu executare pentru cei doi petenți. Martorul Michnea Petru este chiar lucrătorul de poliție, care a întocmit procesul verbal de sesizare din oficiu din_ în dosarul de urmărire penală și care a stat la baza întocmirii rechizitoriului, dar care arată că sesizarea a întocmit-o la cererea expresă a șefului său direct, fără ca personal să fi văzut vreun incident între T. T., T. G. și

organele jandarmeriei. Această declarație se coroborează cu declarația numitului Mariș Dumitru, lucrător de poliție și martor ocular, dar care nu a fost audiat niciodată. Aceste declarații au fost obținute ulterior efectuării cercetării prealabile de Parchet și pronunțării sentinței Judecătoriei Vișeu de Sus, apreciind că pot fi considerate împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei pe fond, motiv pentru care se impune trimiterea cauzei spre rejudecare.

Întrebat fiind, petentul T. T. solicită admiterea cererii de revizuire și rejudecarea dosarului, în sensul reținerii disp.art.320/1 C.pr.pen., care nu au fost în vigoare la momentul judecării cauzei și pe cale de consecință, reducerea pedepsei aplicate.

Reprezentantul Parchetului solicită admiterea cererii de revizuire pentru motivele invocate de condamnat, nu pentru cele arătate de apărător.

Condamnatul T. T., având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului.

C U R T E A:

Asupra recursului de față,

Prin sentința penală nr. 172 din 24 aprilie 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Vișeu de Sus, în temeiul art. 403 al. 3 c. pr. pen., s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuienții T. T. fiul lui G. și Ana, născut la 12 mai 1970, CNP. 1., cu domiciliul în B. str. Al.I.Cuza nr. 135 județul Maramureș, în prezent deținut în Penitenciarul Baia Mare și T. G.

D. fiul lui G. și Ana, născut la 31 ianuarie 1976, CNP. 1., cu domiciliul în B. str. V. nr. 9 B judetul Maramureș, a sentinței penale nr. 237 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Vișeu de Sus.

Revizuienții au fost obligați să plătească statului suma de câte 25 lei cheltuieli judiciar.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată sub nr._ ca urmare a sesizării instanței de către Parchetul de pe lângă J. ecătoria Vișeu de Sus, petenții condamnați T. T. și T. G. D. au solicitat revizuirea Sentinței penale nr.237 din_ a Judecătoriei Vișeu de Sus, pronunțată în dosarul_ .

În motivare, petentul T. T., a arătat instanței că, la primul termen de judecată s-a pronunțat hotărârea de condamnare doar pe baza probele administrate în faza de urmărire penală, însă nu au beneficiat de reducerile de pedeapsă nefiind în vigoare prevederile art 320 indice 1 C.pr.pen. Apoi, după rămânerea definitivă a sentinței de condamnare au fost descoperiți noi martori și care prin mărturia lor pot aduce dovezi elocvente a nevinovăției lor.

Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art 393 și 394 C.pr.pen.

Ca urmare a cercetărilor prealabile efectuate, Parchetul de pe lângă J. ecătoria Vișeu de Sus a concluzionat că cererea este inadmisibilă, petentul nefăcând altceva decât a prezenta rezumativ starea de fapt, fără a indica în concret cazul de revizuire prev.de art.394 C.pr.p.

Pe cale scurtă, instanța a acvirat dosarul penal nr._ în care s-a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere.

Din actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarea situație de

fapt :

Prin Sentința penală nr. 237 din_ a Judecătoriei Vișeu de Sus în soluționarea dos.pen._ s-a dispus condamnarea inculpatului T. T., fiul lui G. și Ana, născut la 12 mai 1970, CNP 1., de cetățenie română, divorțat, cu antecedente penale, domiciliat în B., str. Al. I. Cuza, nr. 135, jud. Maramureș,

-pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prev. și ped. de art. 239 al. 2 și 5 c. pen. la 1 (un) an închisoare;

-pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. și ped. de art. 321 al. 2 c. pen. la 2 (doi) ani și 2 (două) luni închisoare;

-pentru săvârșirea infracțiunii de port ilegal de armă albă prev. și ped. de art.

1¹ pct. 1 din L. nr. 61/1991 republicată la 5 (cinci) luni închisoare.

În baza art. 33 lit. "a"; și 34 lit. "b"; c. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani și 2 (două) luni închisoare în detenție cu toate consecințele prev. de art. 71 și 64 lit. "a";, "b"; c. pen.

Prin aceeași sentință s-a dispus condamnarea inculpatului T. G. D. , fiul lui G. și Ana, născut la 31 ianuarie 1976, CNP 1., de cetățenie română, căsătorit, cu antecedente penale, domiciliat în B., str. V., nr. 9B, jud. Maramureș,

-pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prev. și ped. de art. 239 al. 2 și 5 c. pen. la 1 (un) an închisoare;

-pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prev. și ped. de art. 239 al. 1 c. pen. la 8(opt) luni închisoare;

- pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prev. și ped. de art. 239 al. 2 c. pen. la 9 (nouă) luni închisoare;

-pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. și ped. de art. 321 al.1 c. pen. la 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare;

-pentru săvârșirea infracțiunii de port fără drept de armă albă prev. și ped. de art. 1¹ pct. 1 din L. nr. 61/1991 republicată la 6 (șase) luni închisoare.

În baza art. 33 lit.";a"; și 34 lit. "b"; c. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani și 2 (două) luni închisoare în detenție cu toate consecințele prev. de art. 71 și 64 lit. "a";, "b"; c. pen.

S-a reținut că, în data de 16 iulie 2009,în orașul B. ,a avut loc o acțiune de urmărire a unor suspecți de comiterea unor infracțiuni de furt,acțiune la care au participat și jandarmi din cadrul UM 0465 București,aparținând de Brigada Specială de Intervenții a Jandarmeriei";Vlad Țepeș";.

Păzind un perimetru în care se efectua o percheziție domiciliară,martorul Burcuș Nelu- jandarm în UM 0465 București,aflat în misiune ordonată,era de pază pe str.Al.I.Cuza.

În jurul orelor 7,30-8,00 inculpatul T. T. ,circula pe str.Al.I.Cuza,în zona unde se afla echipajul de jandarmi cu autoturismul";Nissan"; intenționând să ajungă la stația de benzină pentru alimentare. Când a ajuns în dreptul martorului,inculpatul a oprit autoturismul și l-a înjurat,adresând cuvinte jignitoare

și celorlalți jandarmi. Martorul Burcuș Nelu(care a fost audiat în dosar și ca parte vătămată,neconstituindu-se parte civilă)a intenționat să se deplaseze la portiera din partea stângă a autoturismului,pentru a-l legitima pe inculpat,moment în care acesta a pornit încet autoturismul și a împins pe martor circa 7-8 m,pe șosea,după care și-a continuat drumul până la stația PECO. Ceilalți jandarmi din echipaj au intervenit în forță,l-au imobilizat pe inculpat,i-au pus cătușe și l-au urcat într-un autoturism al jandarmeriei.

În acel moment,într-un autoturism care venea dinspre centrul orașului a sosit fratele inculpatului T. T. ,inculpatul T. G. D. ,care a început să-i împingă pe jandarmi,să le adreseze injurii,solicitând persoanelor din mulțimea adunată la fața locului să intervină și să-l ajute să-și elibereze fratele.

Pentru aplanarea conflictului(inculpatul T. G. D. și persoane din mulțime au deschis ușile autoutilitarei jandarmeriei și încercau să-l scoată pe T.

T. )s-a acționat cu spray lacrimogen astfel că jandarmii Trăistaru G. ,Teler Alexandru,Ispir Iliuță și Burcuș Nelu(audiați ca martori în cauză)au reușit să restabilească ordinea și să încătușeze pe inculpatul T. G. D. și să-l urce în mașină.

În urma percheziției efectuată în autoturismul inculpatului T. T. ,de către lucrători ai Poliției B. ,în buzunarul portierei stânga față,precum și pe bancheta din spate,au fost găsite două cuțite cu lame de 11 cm,respectiv 28 cm.,iar sub scaunul din spate a fost găsit un binoclu marca Grass Feld,protejat într-o husă din piele de culoare neagră.

Sentința a fost atacată cu apel la Tribunalul Maramureș, care, prin decizia penală nr. 190/A/_ a dispus admiterea apelurilor inculpaților, desființarea hotărârii atacate și rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, J. ecătoria Vișeu de Sus.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș a declarat recurs împotriva deciziei Tribunalului Maramureș, admis prin decizia Curții de Apel C. nr. 194/R/2009 apreciindu-se că în cauză au fost respectate dispozițiile art. 6 din CEDO, întrucât apărătorul inculpaților nu a solicitat administrarea altor probe decât cea testimonială, administrată la primul termen de judecată. Apărătorul inculpaților nu a formulat nici obiecțiuni cu privire la modalitatea de audiere a martorilor și la stabilirea identității acestora.

Fiind admis recursul declarat de parchet, Curtea de Apel C. prin decizia penală 341/ a dispus casarea în parte a deciziei penale nr. 190/A/_ a Tribunalului Maramureș cu consecința trimiterii cauzei la aceeași instanță pentru continuarea judecării apelurilor. Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ .

În soluționarea apelurilor declarate, prin decizia penală 217 /A/_ Tribunalul Maramureș a desființat în întregime Sentința penală 237/_ și a trimis cauza în rejudecare.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș a declarat recurs împotriva deciziei penale nr 217/A/_, iar prin Decizia penală nr 341/R/_ Curtea de Apel C. a admis recursul, a casat decizia și a trimis cauza Tribunalului Maramureș în vederea continuării judecării apelurilor.

Prin Decizia penală 4/A/_, Tribunalul Maramureș a respins apelurile declarate de inculpații T. T. și T. G. D. și a fost menținută Sentința 237/_ a Judecătoriei V. de Sus, a cărei revizuire se solicită.

Potrivit art.394 al.1 lit.a C.pr.p., reviziurea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.

Revizuientul invocă faptul că, *la data pronunțării sentinței nu era în vigoare prevederile art 320 indice 1 C.pr.pen, în sensul unei legi penale mai favorabile*, iar după rămânerea definitivă a sentinței de condamnare au fost descoperiți noi martori, ceea ce justifică o soluție de achitare.

Niciunul din motivele arătate în cuprinsul cererii de revizuire nu au putut duce la concluzia că acestea ar fi fapte sau împrejurări noi, necunoscute sau

imposibil de prezentat de părți instanței la momentul judecării cauzei în fond., nefiind astfel îndeplinite cerințele impuse de art.394 al.1 lit.a C.pr.p.

Prin Legea 202/2010 a fost introdus art 320 indice 1 C.pr.pen, iar sentința de condamnare este din_ . Or, art.320^1 din Codul de procedura penala nu dispune nimic cu privire la aspectele statuate de art.14 si art.15 din Codul penal referitoare la aplicarea obligatorie ori facultativa a legii penale mai favorabile in cazul pedepselor definitive (Decizia nr. 1470 din 8 noiembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.320^1 din Codul de procedura penala-publicată în Monitorul Oficial nr 853/_ -

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs condamnații T. T., si T.

G. D. solicitând admiterea cererii de revizuire, a sentinței penale nr. 237 din 9 septembrie 2009 și rejudecând dosarul a li se aplica art. 320¹Cod procedură penală și 394 lit a Cod procedură penală în sensul că după administrarea probei cu martori, descoperiți ulterior pronunțării hotărârii să se dispună achitarea lor, întrucât nu sunt vinovați de faptele pentru care au fost trimiși în judecată.

Curtea examinând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate, Curtea ajunge la următoarele constatări:

Potrivit art 394 lit a Cod procedură penală revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei. Cazul de la lit a constituie motiv de revizuire, numai dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare.

Prin legea nr. 202/2010 a fost introdus art. 320¹Cod procedură penală, iar sentința de condamnare a revizuienților este din 9 septembrie 2009. Prin art. 320¹Cod procedură penală nu se prevede nimic cu privire la aplicarea obligatorie sau facultativă a legii penale mai favorabile în cazul pedepselor definitive, acestea neputând fi aplicate pentru situații anterioare intrării legii în vigoare.

Cazurile de revizuire sunt expres și limitativ prevăzute de art 304 Cod procedură penală, astfel că indicarea unor motive care nu se încadrează în cele reglementate de textul de lege învederat, duce la respingerea căii de atac extraordinare formulate de condamnați.

Raportând motivele revizuientilor la condițiile înscrise în art.394 lit. a-e C.pr.pen., care permit revizuirea hotărârilor judecătorești rămase definitive, curtea constată că nici unul dintre acestea nu se circumscrie celor din textul de lege învederat mai sus, nemulțumirile condamnaților reprezentând motive de apel sau de recurs care puteau fi invocate și soluționate în căile ordinare de atac, respectiv de către Tribunalul Maramureș și Curtea de Apel C. .

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, care poate fi formulată doar in cazurile prevăzute expres si limitativ de art. 394 Cod proc.penală, având ca finalitate inlăturarea unei erori judiciare, in cazul în care aceasta s-ar fi produs cu ocazia soluționării definitive a unei cauze. Astfel, revizuirea permite reluarea

judecării cauzei doar dacă in fata instanței este adus un probator cu totul inedit sau cel puțin necunoscut acesteia, care să permită constatarea erorii judiciare și inlăturarea ei.

Or, in cazul de față, revizuientii T. T. și T. G. D. au invocat existența unor fapte sau împrejurări noi, respectiv declarațiile martorilor Mihnea Petru și Mariș Dumitru M. el, care nu au fost cunoscute la judecarea procesului, ceea ce a determinat pronunțarea unei soluții de condamnare cu executare pentru cei doi petenți.

Curtea reține însă că acest caz de la lit. a al art. 394 Cod procedură penală poate constitui motiv de revizuire doar dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare, ceea ce însă, nu este cazul în speță.

Faptul că martorul MIhnea Petru dă alte declarații decât cele cuprinse în conținutul dosarului întocmit în anul 2009, poate să ducă la constatarea existenței în cauză a infracțiunii de mărturie mincinoasă și de abia după ce o hotărâre judecătorească de condamnare a acestuia pentru infracțiunea incriminată prin art. 260 ar rămâne definitivă, poate constitui un motiv de revizuire al procesului.

În prezent cele două înscrisuri atașate dosarului de recurs nu pot duce la constatarea împrejurării că hotărârea de condamnare a petenților este netemeinică.

Cererea condamnaților este nefondată, deoarece după rămânerea definitivă a sentinței de condamnare prin respingerea căilor de atac ordinare, aceasta a intrat in puterea lucrului judecat.

Curtea învederează că în calea extraordinară de atac, a revizuirii nu este posibilă, luarea în discuție a unor solicitări care constituie, de fapt, motive de apel și recurs, care de altfel au fost formulate de către condamnați în căile ordinare de atac.

Pe calea revizuirii, așa cum se arată în practica constantă a instanței supreme nu se poate ajunge la o prelungire a probațiunii administrate în cauză și nici la reducerea pedepsei definitiv stabilite și intrată în autoritatea de lucru judecat.

Pentru motivele ce preced se vor respinge ca nefondate recursurile declarate condamnați în baza art.385¹⁵pct. 1 lit b Cod procedură penală.

Se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 100 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, pentru avocat O. I. .

Văzând disp. art.192 alin.2 C.pr.pen., condamnatii vor plăti statului suma de câte 600 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorar apărător oficiu, pentru avocat O. I., ce se va achita de condamnatul T. T. .

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnații T. T., deținut în Penitenciarul Gherla SI T. G. D. împotriva sentintei penale nr. 172 din 24 aprilie 2013 a Judecătoriei Vișeu de Sus.

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, pentru avocat O. I. .

Obligă pe recurenti să plătească în favoarea statului suma de câte 600 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial, pentru avocat

O. .

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 16 octombrie 2013 .

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

SS V. G., DP

Red. D.P./M.N.

3 ex./_

J. .fond.-M. Ș.

← Decizia penală nr. 178/2013. Ultraj		Decizia penală nr. 508/2013. Ultraj →

Decizia penală nr. 1329/2013. Ultraj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1329/2013. Ultraj