Decizia penală nr. 1475/2013. Distrugere
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.1475/R/2013
Ședința publică din 06 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. | S. | , judecător |
JUDECĂTORI: V. | G. | |
D. | P. | |
GREFIER: D. | S. |
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin procuror: DANILA SUCIU
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul A. T. V., împotriva sentinței penale nr.945 din 04 iunie 2013 a Judecătoriei B., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, distrugere, lovire și vătămare corporală, fapte prev. și ped. de art. 192 al. 2 din C.penal cu aplic. art. 41 al. 2 din C.penal, art. 217 al.1 din C.penal, art. 180 al. 2 din C.penal și art. 181 al. 1 din C.penal, toate cu aplic. art. 33 lit. a C.penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.P. A., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care inculpatul depune la dosar copia certificatului de naștere al numitei A. L. Tiberia (fiica sa) și o caracterizare a acesteia de la liceul pe care-l frecventează, solicitând a fi avute în vedere la pronunțarea soluției.
Întrebat fiind, inculpatul arată că-și menține recursul și că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând pe latura civilă, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună reducerea la jumătate a despăgubirilor civile, materiale și morale acordate părților vătămate. Susține că inculpatul și-a arătat disponibilitatea de a achita daunele materiale, însă doar în situația în care sunt dovedite, iar în ceea ce privește daunele morale, suma acordată este exagerat de mare în raport de împrejurările în care s-au comis faptele. Cu onorariu avocațial din FMJ.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită reducerea despăgubirilor civile, materiale și morale la care a fost obligat de Judecătoria Bistrița.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 945 din 4 iunie 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei B. în baza art. 192 alin.2 Cod penal, cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal, art.320 ind.1 alin.7 Cod proc.penală, art. 74 lit.a și c Cod penal rap.la art.76 lit. d Cod penal, a fost condamnat inculpatul A. T. V. , fiul lui G. și Ana, născut la data de 19 ianuarie 1972, în comuna Prundu-B., județul B.
-Năsăud, CNP 1., cetățean român, studii 10 clase, căsătorit, 2 copii, SMS, fără antecedente penale, domiciliat în M. B., nr. 156 A, județul B. - Năsăud, pentru comiterea infracțiunii de violare de domiciliu, în dauna părții vătămate R. G., la pedeapsa de:
-6 luni închisoare.
În baza art.180 alin.2 Cod penal, cu aplic.art. 320 ind.1 alin.7 Cod proc.penală, art.74 lit.a și c Cod penal rap.la art.76 lit.e teza II-a Cod penal, art.63 Cod penal, a fost condamnat același inculpat pentru comiterea infracțiunii de lovire, în dauna părții vătămate R. G., la pedeapsa de:
-300 lei amendă penală.
În baza art.181 alin.1 Cod penal, cu aplic.art.320 ind.1 alin.7 Cod proc.penală, art.74 lit.a și c Cod penal rap.la art.76 lit. e teza I-a, a fost condamnat inculpat pentru c0omiterea infracțiunii de vătămare corporală, în dauna părții vătămate B. N., la pedeapsa de:
-3 luni închisoare.
În baza art.217 alin.1 Cod penal, cu aplic.art.320 ind. alin.7 Cod proc.penală, art.74 lit.a și c Cod penal rap.la art.76 lit.e teza II-a, a fost condamnat inculpat pentru comiterea infracțiunii de distrugere, în dauna părții vătămate R. G., la pedeapsa de:
-200 lei amendă penală.
S-a constatat că faptele deduse judecății au fost comise în concurs real prev.de art.33 lit.a Cod penal, iar în temeiul art.34 lit.e Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de:
-6 luni închisoare
În baza art.81 Cod penal, dispune suspendarea co ndiționată a
executării pedepse i , stabilind un termen de încercare de 2 ani și 6 luni, potrivit art.82 Cod penal.
S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art.83 Cod penal.
S-a făcut aplicarea prev. art.71 alin.2 Cod penal raportat la art.64 lit.a teza II-a și lit.b Cod penal, iar în temeiul art.71 alin.5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
S-a admis în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă R. G., domiciliată în M. B. nr.452, județul Bisatrița-Năsăud, împotriva inculpatului A. T. V. și în baza art.14 și 346 Cod proc.penală, a fost obligat acesta din urmă să plătească părții civile suma de 1.000 lei despăgubiri civile, din care 300 lei despăgubiri materiale, iar 700 lei reprezintă daune morale.
S-a admis în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă B. N., domiciliată în M. B. nr.452, județul B. -Năsăud, împotriva inculpatului A. T. V. și în baza art.14 și 346 Cod proc.penală, l-a obligat acesta din urmă să plătească părții civile suma de 5.500 lei despăgubiri civile, cu titlu de daune morale.
În baza art.313 din Legea nr. 95/2006, a fost obligat inculpat să plătească părții civile S. J. DE U. B. , suma de 409 lei, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând cheltuielile de spitalizare ale părții vătămate B.
N., internat în Secția Ortopedie, în perioada 06 noiembrie 2012-09 noiembrie 2012.
În baza art.191 alin.1Cod proc.penală, a fost obligat inculpatul să plătească, în favoarea statului, suma de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 200 lei onorariu avocat oficiu pentru avocat Zabolai E. .
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul B. -Năsăud nr. 58/P/2013, înregistrat la
Judecătoria Bistrița sub dosar nr._ inculpatul A. G. T. V., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, distrugere, lovire și vătămare corporală, fapte prev. și ped. de art. 192 al. 2 din C.penal cu aplic. art. 41 al. 2 din C.penal, art. 217 al.1 din C.penal, art. 180 al. 2 din C.penal și art. 181 al. 1 din C.penal, toate cu aplic. art. 33 lit. a C.penal.
În fapt, s-a reținut în esență că în seara zilei de_, inculpatul a pătruns în mai multe rânduri fără drept, pe timp de noapte, în locuința părții vătămate R. G., a lovit-o pe aceasta cauzându-i leziuni corporale traumatice care au necesitat spre vindecare un nr. de 5/6 zile de îngrijiri medicale, precum și pe partea vătămată B. N., producându-i leziuni corporale traumatice care au necesitat spre vindecare un nr. de 54/55 zile de îngrijiri medicale și a spart 3 geamuri și 3 becuri.
Partea vătămată R. G., s-a constituit parte civilă cu suma de 8.000 lei despăgubiri civile, din care 5.000 lei reprezintă daune morale și 3.000 lei contravaloarea distrugerilor, respectiv a geamurilor și a becurilor.
Partea vătămată B. N., s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de
12.000 lei daune morale.
S. J. de U. B., s-a constituit parte civilă cu suma de 409 lei, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând cheltuielile de spitalizare ale părții vătămate B. N., internat în Secția Ortopedie, în perioada 06 noiembrie 2012- 09 noiembrie 2012 (f.27).
Inculpatul, audiat în instanță, a recunoscut și regretat comiterea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, arătând că consemnările din rechizitoriu corespund adevărului, precizând că se afla în stare avansată de ebrietate și s-a dus la domiciliul părților vătămate pentru a-și recupera fiica minoră care nu mai frecventa cursurile școlare, fiind îndrăgostită de fiul părții vătămate R. G. . A menționat că este de acord să achite părții vătămate R. G. suma de 300 lei, contravaloarea geamurilor distruse și a lustrei spart, precum și câte 500 lei fiecărei părți civile cu titlu de daune morale (f.57).
Analizând actele și lucrările dosarului, respectiv cele ale dosarului nr.58/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul B. -Năsăud, respectiv: plângerile părților vătămate(f.4,5), declarațiile părților vătămate (f.10-14 și 2o- 23), certificatele medico-legale emise de Serviciul J. de Medicină Legală B.
-Năsăud (f.15, 24); declarațiile martorilor R. Ionuț (f. 30-31), A. L. (f.32), Beblea Florin (f.34), I. A. (f. 35-36), procesul-verbal de cercetare la fața locului (f 6), coroborate cu declarația inculpatului de recunoaștere a faptelor (f.57), instanța a reținut, în fapt, următoarele:
Între fiul părții vătămate R. G. ,-martorul R. Ionuț și fiica inculpatului
T. V., martora A. L., exista o relație de prietenie cu care inculpatul nu era de acord deoarece minora refuza să mai frecventeze cursurile școlare, conform propriilor susțineri ale inculpatului, dezacord confirmat chiar de către fiul părții vătămate (f.30).
În data de 05 noiembrie 2012, fiica inculpatului s-a deplasat la domiciliul părții vătămate pentru a se întâlni cu prietenul ei. Întrucât acesta era la muncă a luat hotărârea de a-l aștepta, astfel cum ea însăși recunoaște.
În locuință se aflau părțile vătămate R. G. și B. N. .
Pe fondul stării tensionate generată de neacceptarea relației dintre cei doi, accentuată de vădita stare de ebrietate în care se afla, inculpatul s-a deplasat la locuința părții vătămate R. G. cu intenția declarată de a o aduce acasă pe fiica sa.
În jurul orelor 20,30-21,00, afară fiind deja întuneric, inculpatul manifestând o atitudine de agresivitate verbală, a pătruns fără drept în holul locuinței părții vătămate R. G. care, auzind strigăte, a ieșit, moment în care
inculpatul i-a aplicat o lovitură acesteia cu coada unei securi, apoi a ieșit în curtea casei care nu era împrejmuită, (deoarece fiica sa reușise să fugă), dar după puțin timp a intrat din nou în casă, a prins-o de mâini pe aceeași parte vătămată, după care a scos-o în curte și a lovit-o din nou cu coada securii, dar a reușit să scape și s-a îndepărtat de locuință.
Atunci, inculpatul a pătruns din nou în imobil și i-a aplicat mai multe lovituri cu același obiect părții vătămate B. N. .peste corp, inclusiv în zona capului.
Inculpatul a părăsit apoi locuința, timp în care a sosit acasă martorul R. Ionuț. După ce acesta a intrat în locuință, a pătruns din nou inculpatul care a încercat să-l lovească și pe martor, însă nu a reușit, motiv pentru care a spart 3 becuri dintr-un candelabru, apoi, ieșind în curte a spart 3 geamuri din sticlă cu dimensiunile de 1,10 m/0,5m din fereastra imobilului (conform procesului verbal de cercetare la fața locului-f.6).
Potrivit certificatului medico-legal nr. 2894/l/a/850/din data de 08 noiembrie 2012 emis de Serviciul J. de Medicină Legală B. -Năsăud, partea vătămată R. G. a suferit leziuni corporale traumatice care s-au putut produce la data de 05 noiembrie 2012 prin lovire cu corp dur și corp dur de formă alungită, leziunile necesitând spre vindecare un nr. de 5/6 zile de îngrijiri medicale (fila 15).
Conform concluziilor medicului specialist în materie de medicină legală, consemnate în certificatul nr. 2918/l/a/860/din data de 12 noiembrie 2012 emis de aceeași instituție medico-legală, partea vătămată B. N. a suferit leziuni corporale traumatice care s-au putut produce la data de 05 noiembrie 2012 prin lovire cu corp dur și corp dur de formă alungită, leziunile necesitând spre vindecare un nr. de 54-55 zile de îngrijiri medicale (fila 24).
Partea vătămată B. N. a fost internat în Secția Ortopedie a S. ui J. de U. B. în perioada 06 noiembrie 2012-09 noiembrie 2012 (f.24-27).
Fapta inculpatului A. T. V. de a pătrunde fără drept, în seara zilei de 05 noiembrie 2012, în temeiul unei rezoluții infracționale unice, în mai multe rânduri, în locuința părții vătămate R. G., astfel cum a fost reținută de
instanță, prin prisma probatoriului administrat în cursul urmăririi penale, recunoscută de către acesta în fața instanței, săvârșită cu vinovăție, în forma intenției, sub aspectul laturii subiective, întrunește, în drept, elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu în formă continuată prev.de art.192 alin.2 Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, pentru care instanța, procedând la aplicarea disp. art. 320/1 alin. 7 Cod procedură penală și la reținerea circumstanțelor atenuante personale prev. de art. 74 lit. a și c Cod penal, rap. la art. 76 lit. d Cod penal, l-a condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare.
Fapta inculpatului de a exercita acte de violență fizică asupra părții vătămate R. G., cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 5-6 zile îngrijiri medicale, recunoscută de către acesta, săvârșită cu vinovăție, sub aspectul laturii subiective, întrunește, în drept elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal, pentru care instanța îl va condamna la pedeapsa de 300 lei amendă penală, urmare a aplicării prevederilor art. 320/1 alin. 7 Cod procedură penală și a reținerii circumstanțelor atenuante personale prev. de art. 74 lit. a și c Cod penal, raportat la art. 76 lit. e Teza II-a art. 63 Cod penal.
Fapta inculpatului de a exercita acte de violență fizică asupra părții vătămate B. N., cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 54-55 zile îngrijiri medicale, recunoscută de către acesta, săvârșită cu vinovăție, sub aspectul laturii subiective, întrunește, în drept
elementele constitutive ale infracțiunii vătămare corporală prev. de art. 181 alin.
1 Cod penal, pentru care instanța îl va condamna la pedeapsa de 3 luni închisoare, urmare a aplicării prevederilor art. 320/1 alin. 7 Cod procedură penală și a reținerii circumstanțelor atenuante personale prev. de art. 74 lit. a și c Cod penal, raportat la art. 76 lit. e Teza I-a.
Fapta inculpatului de a sparge 3 sticle de geam dintr-o fereastră și 3 becuri aparținând părții vătămate R. G., recunoscută de către acesta, săvârșită cu vinovăție, sub aspectul laturii subiective, întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere prev. de art. 217 alin. 1 Cod penal, pentru care instanța, procedând la aplicarea disp. art. 320/1 alin. 7 Cod procedură penală, îl va condamna la pedeapsa de 200 lei amendă penală, reținând circumstanțele atenuante personale prev. de art. 74 lit. a și c Cod penal, raportat la art. 76 lit. e Teza II-a și art. 63 Cod penal.
La individualizarea pedepselor, instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, respectiv pericolul social concret al faptelor, persoana inculpatului, limitele speciale prevăzute de lege pentru faptele săvârșite, reduse în conformitate cu disp. art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, împrejurările concrete ale comiterii faptelor, urmările acestora, respectiv întinderea prejudiciului cauzat, precum și numărul zilelor de îngrijiri medicale necesitate pentru vindecarea părților vătămate, aspectul că inculpatul a acționat pe fondul consumului de băuturi alcoolice, dar a ținut seama și de faptul că nu are antecedente penale și a avut o atitudine sinceră în fața instanței de judecată, recunoscând și manifestându-și regretul sincer pentru comiterea faptelor (f. 57).
S-a constatat că faptele deduse judecății au fost comise în concurs real prev.de art.33 lit.a Cod penal, iar în temeiul art.34 lit.e Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 luni închisoare.
Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără privare de libertate, constatând îndeplinite cerințele art.81 Cod penal, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilind un termen de încercare de 2 ani și 6 luni, potrivit art.82 Cod penal.
S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art.83 Cod penal.
S-a făcut aplicarea prev. art.71 alin.2 Cod penal raportat la art.64 lit.a teza II-a și lit.b Cod penal, iar în temeiul art.71 alin.5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În latura civilă, constatând îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, instanța, în baza art. 14 și art. 346 Cod procedură penală, s-a admis în parte, acțiunile civile formulate de părțile civile R. G. și B. N., astfel îl va obliga pe inculpat să plătească părții civile R. G. suma de 1.000 lei despăgubiri civile, din care 300 lei despăgubiri materiale, iar 700 lei reprezintă daune morale, iar părții civile B. N. îi va achita suma de 5.500 lei despăgubiri civile, cu titlu de daune morale.
Pentru a statua astfel, în privința despăgubirilor materiale, solicitate de partea civilă R. G., în sumă de 3.000 lei, reprezentând contravaloarea geamurilor și becurilor sparte de către inculpat, instanța a reținut că potrivit adreselor emise în data de 29 noiembrie 2012 de către SC CANRAFET SRL Prundu B. prețul a trei becuri pentru candelabru este de 20 lei (f. 12), iar prețul a trei geamuri din sticlă cu dimensiunile de 1,1/0,5 metri este de 70 lei (f. 19), în total valoarea prejudiciului cauzat de inculpat prin distrugerea a trei becuri și a trei sticle din fereastră de dimensiunile sus menționate, este de 90 lei, însă, întrucât inculpatul a fost de acord să achite suma de 300 lei părții civile, în
virtutea principiului disponibilității, instanța îl va obliga la plata sumei cu care acesta a fost de acord.
La stabilirea cuantumului daunelor morale cordate părților civile, instanța a avut în vedere importanța valorilor sociale ocrotite de legea penală cărora li s-a adus atingere prin faptele inculpatului, respectiv sănătatea și integritatea corporală, intensitatea suferințelor fizice și de natură psihică concretizate în natura, dimensiunile și localizarea leziunilor traumatice corporale, numărul zilelor de îngrijiri medicale necesitate pentru vindecare, perioada spitalizării părții vătămate B. N., sentimentul de jenă, de umilință față de săteni pentru cele întâmplate, dar instanța a ținut seama și de faptul că durerea umană nu poate fi cuantificată pecuniar, sumele stabilite cu titlu de daune morale neputând constitui o îmbogățire fără justă cauză, ci doar o anume compensație pentru suferințele pricinuite prin acțiunile ilicite, în speță violente, ale inculpatului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul A. T. V. solicitând casarea hotărârii dosar sub aspectul laturii civile, în sensul diminuării la jumătate a daunelor materiale la care a fost obligat, să le achite părților civile
Nicolai și R. G., apreciindu-le ca exagerate în cuantumul acordat de judecătorie.
Examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, Curtea ajunge la următoarele constatări:
CEDO reamintește că o hotărâre prin care se constată o încălcare a drepturilor unei părți, determină statul de a pune capăt acelei încălcări și de a elimina consecințele păgubitoare pentru acea persoană. Dacă dreptul intern pertinent nu permite decât o eliminare imperfectă a consecințelor acestei încălcări, art.41 din Convenția Europeană conferă Curții competența de a acorda o reparație în favoarea părții vătămate. Printre elementele luate în considerare de către Curte, atunci când se pronunță în materie, se numără prejudiciul material, mai precis pierderile efectiv suferite, rezultând direct din pretinsa încălcare, și prejudiciul moral, care reprezintă repararea stării de angoasă, a neplăcerilor și a incertitudinilor rezultând din această încălcare, precum și din alte pagube nemateriale. (cauza Ernestina Zullo din noiembrie 2004).
De altfel, în cazul în care diverse elemente constituind prejudiciul nu se pretează la un calcul exact, sau în cazul în care distincția între prejudiciul material și cel moral se realizează mai greu, Curtea le poate examina împreună. (cauza Comingersoll împotriva Portugaliei CEDO 2000).
Conform jurisprudenței Curții Europene, partea civilă poate obține rambursarea prejudiciului material și moral în măsura în care s-a stabilit realitatea acestuia precum și caracterul rezonabil al cuantumului.
Referitor la daunele morale, cerințele legii impun ca persoana care a săvârșit o faptă ilicită să repare integral toate prejudiciile ce au rezultat din săvârșirea acesteia, indiferent de caracterul lor, ceea ce rezultă din însăși redactarea art.998 și 999 din vechiul Codul civil și art 1391 din actualul Cod civil, care folosesc termenul general de "prejudiciu";, fără a distinge în raport cu caracterul material sau moral al acestuia, ceea ce înseamnă că trebuie reparate atât prejudiciile materiale cât și cele morale cauzate prin orice fapte ilicite, deci, și a celor cu caracter penal.
Dacă în cazul răspunderii civile patrimoniale, stabilirea prejudiciului este relativ ușoară, întrucât acesta este material, evaluabil în bani, iar criteriile de fixare a pagubei materiale sunt tot de natură patrimonială, în cazul răspunderii civile nepatrimoniale pentru daunele morale, dimpotrivă, prejudiciile sunt imateriale, nesusceptibile, prin ele însele de a fi evaluate în bani.
În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care, în raport de
consecințele pe orice plan, suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat.
Pe de altă parte, această compensație materială trebuie să fie echitabilă și proporțională cu întinderea pagubei suferite.
Răspunderea civilă delictuală nu este limitată de posibilitățile de plată ale inculpatului, principiul aplicabil fiind cel al reparării integrale a prejudiciului material și moral cauzat prin fapta săvârșită (art.14 C.proc.pen.).
În privința părților civile R. G. și B. Nicolai, Curtea constată că victimele unor infracțiuni de natura celei comise de inculpat, au dreptul la repararea prejudiciului nepatrimonial cauzat prin suferințele morale generate de internarea în spital și durerile suportate pe timpul efectuării tratamentului medical la care au fost supuse în urma faptelor penale săvârșite de recurent.
Conștiința de a fi bolnavi, izolarea lor de activitățile cotidiene obișnuite, suportarea unor dureri inerente și aferente leziunilor cauzate prin activitatea ilicită a inculpatului, justifică obligarea acestuia la plata unor daune morale.
Curtea reține că daunele morale stabilite trebuie să aibă efecte compensatorii și nu să constituie amenzi excesive pentru autorii prejudiciilor și nici venituri nejustificate pentru victimele agresiunilor. Așa cum se arată în literatura de specialitate "sumele de bani acordate cu titlu de daune morale trebuie să poată fi calificate numai ca despăgubiri";.
În prezenta speță, s-a dovedit mai presus de orice dubiu că părțile civile au suferit o traumă psihică, determinată de faptele săvârșite de inculpat -- astfel că, daunele morale în cuantum de câte 700 lei pentru R. G. și 5500 lei pentru B.
N. vor reprezenta o compensare a prejudiciului nepatrimonial cauzat fostei soții cât și concubinului actual al acesteia.
Prin stabilirea daunelor morale la sumele precizate mai sus, Curtea apreciază că soluția este conformă atât cu interpretarea tradițională a jurisprudenței române cât și cu evocarea constantă a jurisprudenței europene.
Certificatele medico-legale depuse la dosar confirmă că partea vătămată R.
G. a suferit leziuni traumatice vindecabile în 6 zile de îngrijiri medicale, iar B.
N. în 55 de zile, ca efect al comiterii față de acesta, de către recurent a infracțiunii de vătămare corporală prev de art 181 Cod penal.
Pe cale de consecință, pentru a nu fi pur subiective sau a nu se tinde către o îmbogățire fără just temei, în privința daunelor morale Curtea trebuie să țină seama de suferințele fizice și morale susceptibil a fi fost cauzate prin fapta inculpatului, precum și de toate consecințele acesteia relevate de actele medicale ori de alte probe administrate.
Pe de altă parte, cu ocazia agresării celor două victime recurentul a distrus în casa acestora, mai multe becuri ce făceau parte integrantă dintr-o lustră, ce ilumina încăperea, precum și geamurile camerei în care a pătruns.
Din actele scrise atașate dosarului, rezultă că valoarea bunurilor materiale distruse se cifrează la 90 lei, însă inculpatul a fost obligat de instanța de fond la plata sumei de 300 lei cu care recurentul a fost de acord, dându-se eficiență principiului disponibilității în soluționarea laturii civile.
Așa fiind, după ce a achiesat la plata daunelor materiale în fața judecătoriei, inculpatul A. a promovat recurs solicitând diminuarea acestora, atitudine care nu poate fi înțeleasă, câtă vreme și-a exprimat consimțământul, fără a fi constrâns de părțile vătămate.
În aceste condiții, recurentul nu poate reveni asupra manifestării de voință exprimate în fața instanței de fond vizând cuantumul daunelor materiale.
Cât privește cuantumul daunelor morale și acestea au fost corect stabilite, raportat la numărul de zile de îngrijiri medicale suferite pentru vindecare de către
cele două victime și de îngrijirile sanitare de care au beneficiat pe perioada convalescenței părțile vătămate.
În sinteză, Curtea apreciază că în contextul circumstanțelor în care s-a produs agresarea celor două părți vătămate, fără a minimaliza sau exagera suferința reală a părților civile, suma reprezentând daune morale și materiale, reprezintă o satisfacție echitabilă, o diminuare a acestora, constituind o nelegală și netemeinică soluționare a cauzei în raport cu traumele psihice suportate de fosta soție și concubinul actual al acesteia, în urma loviturilor aplicate de către inculpat.
Pentru motivele ce preced, se va respinge ca nefondat recursul promovat de inculpat, în baza art. 38515pct. 1 lit b Cod procedură penală.
Se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat P. A., conform art. 189 Cod procedură penală.
Recurentul va fi obligat să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial, conform art 192 alin 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul A. T. V., domiciliat în M. B., nr. 156/A împotriva sentintei penale nr. 945 din 4 iunie 2013 a Judecătoriei B. .
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat P. A. .
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 6 noiembrie 2013 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | |||
SS | V. | G. , | D. | P. |
GREFIER
DS
Red. D.P./M.N.
2 ex./_
Jud.fond.-N. D.
| ← Decizia penală nr. 378/2013. Distrugere | Decizia penală nr. 1302/2013. Distrugere → |
|---|
