Decizia penală nr. 27/2013. Distrugere
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.27/A/2013
Ședința publică din 06 februarie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: DP, judecător JUDECĂTOR: I. A C. M. GREFIER: DS
Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror:
DANILA SUCIU
S-a luat spre examinare apelul declarat de inculpatul N. I. împotriva sentinței penale nr.79 din 18 decembrie 2012 a Tribunalului Sălaj, trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor prev. de art.20 rap. la art.174 alin.1 și 2, art.175 alin.1 lit.c, art.176 lit.b Cod penal, art.217 alin.1 și 4 Cod penal, art.192 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a și b Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Cociș A., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind partea civilă Z. D. și părțile vătămate M. A. și N. G. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care inculpatul arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu și depune la dosar un memoriu, solicitând să fie avut în vedere la pronunțarea soluției.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea apelului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și judecând, să se dispună reducerea pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că acesta a recunoscut și regretat comiterea faptelor și este de acord cu plata despăgubirilor civile către părțile civile. Solicită să se mai aibă în vedere că inculpatul a avut o atitudine sinceră și pe parcursul urmăririi penale, iar faptele au fost comise pe un fond emoțional de tip impulsiv. Cu onorariu avocațial din FMJ.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea apelului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, apreciind că pedeapsa aplicată este pe măsura gravității faptelor comise.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei aplicate și arată că dorește să despăgubească părțile civile.
C U R T E A
Asupra apelului penal de față,
În baza lucrărilor dosarului constată că Tribunalul Sălaj prin sentința penală nr.79 din_, pentru comiterea infracțiunii de tentativă de omor deosebit de grav, prev.de art.20 raportat la art.174 alin.1 și 2, art.175 alin.1lit.c și art.176 lit.b, a condamnat pe inculpatul
N. I. G. (fiul lui I. și D. F., născut la data de_ în Huedin, jud. C., domiciliat în M., nr.345, jud. C., cetățean român, studii medii, CNP 1. ), și cu aplicarea art.74 lit.a și c, art.76 lit.b Cod penal, la pedeapsa închisorii de: 4(patru) ani și 6(șase) luni și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a-d Cod penal pe timp de 2 ani.
S-a facut aplicarea art.71, 64 lit.a-b Cod penal.
Pentru comiterea infracțiunii de distrugere prev. de art.217 alin.1 și 4 Cod penal, a condamnat pe același inculpat, cu aplicarea art.74 lit.a și c Cod penal și art.76 lit.c Cod penal, la: 2(doi) ani închisoare.
S-a facut aplicarea art.71, 64 lit.a-b Cod penal.
Pentru comiterea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art.192 alin.2 Cod penal, a condamnat pe inculpat, cu aplicarea art.74 lit.a și c și 76 lit.d Cod penal, la: 2 (doi) ani închisoare.
S-a facut aplicarea art.71, 64 lit.a-b Cod penal.
În baza art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal, inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, deci:
4(patru) ani și 6(șa se) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a-d Cod penal pe timp de 2 ani.
S-a facut aplicarea art.71, 64 lit.a-b Cod penal.
S-a dedus din pedeapsa aplicată, conform art.88 Cod penal, timpul reținerii și al arestării preventivă începând cu data de_ la zi.
În baza art.350 Cod procedură penală s-a menținut în continuare măsura arestării preventive luată față de inculpat prin încheierea penală nr.33/C/_ a Tribunalului Sălaj.
În baza art.7 din Legea nr.76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul condamnat definitiv la pedeapsa închisorii, măsură care se va realiza conform art.7 alin.2 din aceeași lege.
În baza art.5 al. 5 din Legea nr.76/2008, s-a adus la cunoștință inculpatului că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea, în S. ul Național de Date Genetice Judiciare, a profilului său genetic.
În baza art.14 Cod procedură penală și art.346 Cod procedură penală, a obligat inculpatul la 70.000 lei despăgubiri materiale către partea civilă Z. D. .
În baza art.17 Cod procedură penală și art.348 Cod procedură penală a obligat inculpatul la câte 10.000 lei daune morale către părțile vătămate minorul N. G. și minora M. A. .
S-a constatat că părțile vătămate Z. I. și N. L. A. nu s- au constituit părți civile în cauză.
A fost obligat inculpatul la 750 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 400 lei reprezentând onorariu avocațial din oficiu va fi avansată din fondul M. ui Justiției către Baroul de Avocați Sălaj.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
În data de_ organele de poliție din cadru Secției de Poliție Rurală nr.2 Sînmihaiu-Almașului au fost sesizate de către partea civilă
Z. D. ca în noaptea de 26/_, în jurul orelor 00,00 persoane necunoscute i-au distrus locuința și anexele gospodărești prin incendiere.
În urma cercetărilor efectuate a rezultat ca inculpatul N. I. G. este căsătorit cu partea vătămată N. L. A. și au împreună un copil,pe minorul N. G., în vârstă de 2 ani. În cursul lunii iunie 2011 inculpatul și partea vătămată N. L. A. s-au despărțit în fapt,inculpatul locuind în altă parte. În perioada 2009-iunie 2011 inculpatul a locuit împreună cu soția și fiul său ,precum și cu sora sa vitregă M. A. și cumnatul său Z. I., la locuința socrului sau Z.
D. din T. nr.122. Despărțirea dintre cei doi s-a datorat faptului că inculpatul era gelos, după despărțirea în fapt acesta a devenit răzbunător,amenințând-o de mai multe ori pe soția sa. La data comiterii faptei inculpatul locuia în Somesul Rece, unde era angajat la SC Efemer Construct SRL, împreună cu numitul Fertu Petrișor Alexandru.
În cursul zilei de_ inculpatul împreună cu Fertu Petrișor Alexandru au consumat băuturi alcoolice într-un local din Somesul Rece, aflându-se în stare de ebrietate, hotărându-se să se deplaseze în localitatea T. . Spre seară l-au contactat pe numitul Zirbo Mircea M., un consătean de-al său din localitatea M., și i-au solicitat să-i ducă cu mașina la locuința soției inculpatului.
Când au ajuns, inculpatul a fost lăsat în fața casei, iar ceilalți doi s-au deplasat la un local, urmând a fi anunțați când să se întoarcă să-l ia pe inculpat. Acesta s-a deplasat la magazia de lemne, ce face corp comun cu casa de locuit și pe ușă neînchisă a pătruns înăuntru unde cu ajutorul unei brichete a dat foc la o haină aflată în cuier, după care a plecat și i-a sunat pe cei doi să vină să-l ia,așteptându-i cu 200-300 metri mai în sus de locul unde a fost lăsat, în direcția Aghires.În timp ce se deplasau cu mașina spre casă ,martorul Fertu Petrișor a fost sunat de către mama sa care i-a spus că a luat foc casa lui Z. D., aceștia dându-și seama că este vina inculpatului.
După plecarea inculpatului focul s-a propagat cu repeziciune, distrugând în totalitate magazia de lemne și o bună parte din casă. Partea vătămată N. L. A. care dormea în cameră situată exact lângă magazie a auzit pocnituri și s-a trezit, observând flăcările. L-a luat pe minorul N. G. și a părăsit camera, strigând și către Z. I. și
M. A. să iasă afară din casă că arde. În cele din urmă focul a fost stins cu ajutorul pompierilor.
Din raportul de constatare tehnico-științifica încheiat la data de_ s-a reținut că incendiul s-a manifestat cu violență la anexă gospodăriei pe o suprafață de aproximativ 10 m2și la întreg acoperișul
casei de locuit pe o suprafață de 50 m2,locul focarului fiind acoperișul casei,sursă probabilă de aprindere flacără de la chibrit, primul material care s-a aprins fiind lemnul, iar împrejurarea determinantă a constat în folosirea cu intenție a sursei de aprindere pentru a genera incendiul.
Din declarațiile martorilor Zirbo Mircea, Fertu Petrișor s-a reținut că inculpatul la întoarcerea spre casă era abătut, iar când au primit telefonul de la mama lui Fertu Petrișor și-au dat seama de ceea ce a făcut inculpatul. De asemenea,a doua zi inculpatul le-a relatat că a dat foc casei, spunând că va merge și se va preda la poliție.
Referitor la persoana inculpatului s-a reținut că acesta a comis fapta pe un fond de instabilitate emoțională de tip impulsiv, așa cum rezultă din concluziile raportului de prima expertiza medico-legală psihiatrica întocmit de Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici, filele 89-91. Dar, având în vedere comportamentul inculpatului după comiterea faptei, faptul că nu are antecedente penale, că avea o ocupație și un loc de muncă, instanța urmează a reține în sarcina acestuia circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 lit.a și c Cod penal.
În drept, fapta inculpatului N. I. G. de a incendia locuință în care se aflau soția și copilul său, sora și cumnatul său, cu scopul de a suprima viața acestora, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor calificat deosebit de grav, prevăzută de art.20 urmând a fi condamnat, raportat la art.174 alin.1 și 2, art.175 alin.1lit.c și art.176 lit.b, cu aplicarea art.74 lit.a și c, art.76 lit.b Cod penal, la pedeapsă închisorii de :
4(patru) ani și 6(șase) luni și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a-d Cod penal pe timp de 2 ani.
În drept, fapta aceluiași inculpat de a incendia locuința părții vătămate Z. D. distrugând-o aproape în totalitate,existând și pericolul ca focul să se extindă și în vecinătate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere,prevăzută de art. 217 alin.1 și 4 Cod penal, urmând a fi condamnat inculpatul, cu aplicarea art.74 lit.a și c Cod penal și art.76 lit.c Cod penal, la:
2(doi) ani închisoare.
Fapta aceluiași inculpat de a pătrunde în curtea părții vătămate pe timp de noapte, fără drept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, faptă prevăzută de art. 192 alin.2 Cod penal, inculpatul urmând a fi condamnat, cu aplicarea art.74 lit.a și c și 76 lit.d Cod penal, la:
2(doi) ani închisoare.
În baza art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal, inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, deci:
4(patru) ani și 6(șa se) lun i închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a-d Cod penal pe timp de 2 ani.
s-a facut aplicarea art.71, 64 lit.a-b Cod penal.
La aplicarea pedepselor accesorii s-a avut în vedere gravitatea faptelor comise,starea de instabilitate emoțională a inculpatului.
Având în vedere faptul că inculpatul a fost reținut 24 de ore, începând cu data de_, și arestat preventiv din data de_, se va deduce din pedeapsa aplicată, conform art.88 Cod penal, timpul reținerii și al arestării preventivă începând cu data de_ la zi.
În baza art.350 Cod procedură penală s-a menținut în continuare măsura arestării preventive luată față de inculpat prin încheierea penală nr.33/C/_ a Tribunalului Sălaj, apreciindu-se ca temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat și că aceasta măsura se impune a fi menținută în continuare,până la soluționarea definitivă a cauzei.
În baza art.7 din Legea nr.76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul condamnat definitiv la pedeapsă închisorii, măsură care se va realiza conform art.7 alin.2 din aceeași lege.
În baza art.5 al. 5 din Legea nr.76/2008, s-a adus la cunoștință inculpatului că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea, în S. ul Național de Date Genetice Judiciare, a profilului său genetic.
Sub aspectul laturii civile a cauzei s-a reținut că partea vătămată
Z. D. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 70.000 lei reprezentând contravaloarea distrugerilor cauzate. În ședința publică din data de_, cu ocazia declarației date în fața instanței inculpatul a arătat că este de acord cu valoarea prejudiciului, și că se obligă să-l recupereze în măsura posibilităților. Astfel, art.14 Cod procedură penală și art.346 Cod procedură penală, obligă inculpatul la 70.000 lei despăgubiri materiale către partea civilă Z. D. .
Întrucât părțile vătămate N. G. și M. A. sunt minore, iar acestea nu s-au constituit părți civile, în ședința publică din data de_ reprezentantul parchetului a susținut din oficiu acțiunea civilă privind pe părțile vătămate minore,constituindu-se parte civilă cu daune morale, în cuantumul apreciat de către instanță.
Având în vedere vârsta acestora, traumă la care au fost supuse, legăturile de rudenie existente între acestea și inculpat, instanța apreciază ca suma de 10.000 lei daune morale este pe deplin justificată pentru suferința psihică încercată, astfel încât în baza art.17 și art.348 Cod procedură penală obligă inculpatul la câte 10.000 lei daune morale către părțile vătămate minorul N. G. și minoră M. A. .
S-a constatat că părțile vătămate Z. I. și N. L. A. nu s- au constituit părți civile în cauză.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul N. I. solicitând admiterea acestuia, desființarea soluției tribunalului și judecând cauza, a se dispune o reducere semnificativă a pedepsei aplicate de către prima instanță față de circumstanțele personale și cele reale vizând infracțiunile comise raportat la împrejurarea că nu posedă antecedente penale și regretă sincer cele petrecute.
Curtea examinând apelul declarat prin prisma motivului invocat, ajunge la următoarele constatări:
Curtea examinând modul în care instanța de fond a analizat critica privind individualizarea pedepsei principale aplicată apelantului N. I.
G., constată că a respectat toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepselor, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile art.72 din Codul penal, evidențiind gravitatea faptei comise, prin prisma circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana acestuia, aprecierea, fiind făcută fără o preeminență a vreunuia din criteriile arătate, precum și consecințele pedepselor și a modalității de executare privative de libertate, prin prisma funcțiilor unor asemenea sancțiuni.
Curtea, în baza propriei analize, față de critica formulată în sensul reducerii cuantumului pedepselor consideră că nu se impune a se da curs celor susținute, deoarece nu s-ar putea da eficiență într-un mod prioritar circumstanțelor personale, în raport cu celelalte, față de regula examinării plurale a criteriilor ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor.
Curtea consideră că pedeapsa principală rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare, cu executare prin privare de libertate, reprezintă o pedeapsă proporțională, atât cu gravitatea efectivă a faptelor comise de apelant, concretizată prin modul în care acesta a acționat, îns ensul că pe timp de noapte, fără drept a pătruns în curtea părții vătămate Z. D. căruia i-a incendiat locuința, înc are se aflau soția, copilul, sora și cumnatul său, cu scopul de a suprima viața acestora și ea reliefează periculozitatea excesivă a modului de operare al apelantului, cât și profilul socio-moral și de personalitate a inculpatului, a cărui atitudine
în societate și procesuală în cauză, este pozitivă.
Față de modul concret de săvârșire a faptelor, cuantumul pedepsei principale rezultante de 4 ani și 6 luni închisoare, asigură realizarea concretă a scopurilor pedepsei, iar executarea sa, prin privare de libertate, va da posibilitate inculpatului, ca prin programele educaționale desfășurate și în mediu închis, cu valorificarea aptitudinilor acestuia, să conducă, chiar și prin restrângerea libertății presupusă de o asemenea
modalitate de executare la conștientizarea consecințelor faptelor sale, în vederea unei reinserții sociale reale a acestuia.
Cuantumul sancțiunii nu se impune a fi redus față de gravitatea faptelor comise, consecințele acestora, rezonanța în comunitate și a reacției pe care societatea prin organele judiciare trebuie să o aibă, față de săvârșirea unor asemenea infracțiuni.
Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privațiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție al făptuitorului.
Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise și în Codul penal român, art. - 52 alin.1 -, potrivit căruia "scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni";.
Dar, firește, în lumina criteriilor prevăzute de art.72 C.pen., gravitatea concretă a unei activități infracționale trebuie stabilită consecutiv unui examen aprofundat și cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei și făptuitorului.
Faptele sunt neîndoielnic grave, astfel că în operația complexă a individualizării tratamentului penal, Curtea va ține seama că acțiunea violentă a inculpatului era să aibă drept consecință pierderea unor vieți omenești, ceea ce demonstrează că resocializarea sa viitoare pozitivă nu este posibilă decât prin aplicarea unei pedepse care să fie în deplin acord cu dispoz.art.1 din Codul penal, ce prevăd că "legea penală apără…persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea precum și întreaga ordine de drept";.
Așa fiind, apelul inculpatului se va respinge ca nefondat în baza art.379 pct.1 lit.b C.proc.pen.
În baza art.350 C.proc.pen.se va menține starea de arest a inculpatului N. G. I. .
Cum în cauză, temeiul arestării îl constituie disp.art.148 alin.1 lit.f C.pro.pen. și acesta nu a dispărut, iar în cursul judecății în primă instanță s-a stabilit vinovăția inculpatului urmează a se constata că se impune necesitatea menținerii În continuare a măsurii arestării preventive.
Săvârșirea acestor infracțiuni, precum și modalitatea de comitere a acesteia denotă un potențial criminogen ridicat și un pericol social major. În concluzie, existența cazului de arestare prev.de art.148 lit.f Cod proc.pen. este pe deplin probat, așa încât revocarea măsurii preventive a
arestării nu se impune.
Întrucât infracțiunile săvârșite denotă un deosebit grad de pericol social, inculpatul fiind, de altfel, condamnat la 4 ani și 6 luni închisoare de către instanța de fond, se impune menținerea stării de arest pe parcursul soluționării apelului, persistând motivele ce au stat la baza
luării acestei măsuri.
Constatând că sunt întrunite atât cerințele art. 3002și ale art.160bcod proc.pen. cât și prevederile art. 5 pct.1 lit. a și c din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Curtea va menține starea de arest a inculpatului deținut în Penitenciarul Gherla, întrucât hotărârea provizorie de condamnare justifică privarea de libertate în scopul garantării executării pedepsei aplicate potrivit art. 5 paragraf 1 din CEDO (cauza Tommasi vs.Franța).
Chiar dacă hotărârea de condamnare a inculpatului pronunțată pe fond de Tribunalul Sălaj nu are caracter definitiv, fiind apelată de către inculpat, ea este totuși de natură să justifice continuarea privării de libertate a acestuia, în condițiile art. 5 paragraf 1 lit. a din CEDO, astfel cum a fost interpretat de aceeași instanță în cauza Wemhoff contra Germaniei.
În privința pedepselor accesorii respectiv a interzicerii dreptului de a alege, curtea apreciază că acesta a fost corect aplicat deoarece în cauză inculpatul a comis o tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav, distrugere calificată și violare de domiciliu, fapte cu un pericol social
extrem de ridicat. Gravitatea faptelor relevă că inculpatul nu avea capacitatea de a aprecia asupra unor valori fundamentale cum este viața.
Este adevărat că, într-o societate democratică, și dreptul la alegeri libere este o valoare fundamentală.
Din moment ce inculpatul nu are maturitatea de a respecta dreptul la viață al celor mai apropiați semeni, acesta fiind unul din motivele pentru care va fi lipsit de libertate până la executarea pedepsei, se impune în mod rezonabil concluzia că inculpatul nu este în măsură să aprecieze asupra modului cum este guvernată țara și să-și exprime opinia cu privire la alegerea corpului legislativ.
Prin urmare, este proporțională și justificată măsura interzicerii drepturilor sale electorale de către instanță pe durata executării pedepsei.
Prin aplicarea în acest mod a pedepsei accesorii s-a respectat un procedeu rezonabil care este și în acord cu decizia CEDO din cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, care impune ca aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor electorale să fie realizată numai în baza hotărârii definitive a instanței, după ce în prealabil această pedeapsă accesorie este pusă în discuție în fiecare caz în contradictoriu și după examinarea împrejurării dacă interdicția respectă principiul proporționalității.
În baza art.381 C.proc.pen.și art.88 C.pen.se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului arestul preventiv începând cu data de 30 august 2012 și până la zi.
În baza art.189 C.proc.pen.se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C. suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu av.Cociș A.
, ce se va plăti din F.M.J.
Văzând disp.art.192 alin.2 C.proc.pen., inculpatul va plăti statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul N. I. G., arestat și deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva sentintei penale nr. 79 din 18 decembrie 2012 a Tribunalului Sălaj.
Mentine starea de arest preventiv a inculpatului N. I. G. .
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de 30 august 2012 și până în prezent.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu.
Obligă pe apelant să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.. Pronunțată în ședință publică, azi, 6 februarie 2013 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | GREFIER |
DP I. A C. | M. DS |
red.PD/AC 4 ex. - _
jud.fond.T. C.
| ← Decizia penală nr. 1293/2013. Delapidare | Decizia penală nr. 81/2013. Distrugere → |
|---|
