Decizia penală nr. 210/2013. Distrugere
| Comentarii |
|
ROMÂNIA cod operator - 2618
TRIBUNALUL MARAMUREȘ SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._
DECIZIE PENALĂ NR.210/R
Ședința publică din 10 septembrie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE :S. -F. A. - judecător
JUDECĂTORI: B. C.
R. A. C. - vicepreședintele T. ui
M.
GREFIER: I. L. M.
MINISTERUL PUBLIC reprezentat de PROCUROR: B. I. V. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul M. D. F. , fiul lui D. și M., născut la 29 aprilie 1985 în Baia Mare, CNP 1.
, deținut la Penitenciarul Baia Mare împotriva sentinței penale nr.1496 din 14 iunie 2013 a Judecătoriei Baia Mare pronunțată în dosarul nr._ având ca obiect infracțiunea de distrugere prev. de art.217 alin.1 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi se prezintă recurentul-inculpat M. D. F., în stare de deținere, asistat de avocatul
A. -N. Z. în substituirea avocatului desemnat din oficiu Stasinopoulos A.
, lipsă fiind intimatul-parte civilă P. I. S. .
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care :
Apărătorul recurentului-inculpat M. D. F., avocatul A. -N.
Z., depune la dosar delegația de substituire.
Instanța procedează la verificarea datelor personale ale recurentului-inculpat și îi solicită să precizeze dacă își menține recursul declarat.
Recurentul-inculpat M. D. F. arată că își menține recursul.
Instanța îi solicită recurentului-inculpat să precizeze ce îl nemulțumește la hotărârea instanței de fond.
Recurentul-inculpat M. D. F. arată că a recunoscut fapta, nu o contestă. Solicită să i se deducă 16 zile ce nu au fost deduse din perioada de 2 ani.
Instanța arată că i-a fost dedusă perioada arestării începând cu 12 octombrie la zi.
Recurentul-inculpat M. D. F. arată că în 26 septembrie a fost arestat în Italia și nu i-a fost dedusă această perioadă.
Instanța îisolicită recurentului-inculpat să precizeze dacă a depus acte în acest sens.
Recurentul-inculpat M. D. F. arată că i s-a spus că nu trebuie și că vor cere dumnealor de la Interpol, dar nu a cerut nimeni.
Instanța solicită să se precizeze dacă sunt cereri prealabile dezbaterii recursului.
Apărătorul recurentului-inculpat M. D. F., avocat A. -N. Z.
, solicită efectuarea unei adrese la Interpol care să comunice data arestării inculpatului în Italia, nu există relații la dosar și apreciază că cererea ar fi utilă cauzei.
Instanța constată că nu s-a consemnat în dosarul de fond că s-ar fi formulat vreo astfel de cerere.
Reprezentantul Ministerului Public, dat fiind faptul că această chestiune nu a fost supusă atenției instanței de fond, neexistând vreun act la prima instanță și reținând că în prezent cauza se află în recurs, apreciază că nu se pot cere astfel de relații, eventual se poate formula contestație la executare. Se opune cererii formulate de apărătorul recurentului-inculpat.
Deliberând, având în vedere că cererea inculpatului a fost formulată în recurs pentru prima dată, instanța respinge cererea privind solicitarea de date referitoare la perioada arestării.
Apărătorul recurentului-inculpat M. D. F., avocat A. -N. Z.
, raportat la împrejurarea că la dosar nu există date că a solicitat deducerea perioadei și nici acte referitoare la perioada arestării din Italia, lasă la aprecierea instanței. Solicită onorariul de avocat din oficiu.
Reprezentantul Ministerului Public formulează concluzii de respingere a recursului în raport de actele existente la dosar în acest moment, prima instanță a dedus în mod corect perioada arestării.
Recurentul-inculpat M. D. F., acordându-i-se ultimul cuvânt, arată că a fost arestat din 26 septembrie.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T.
Prin sentința penală nr.1496 din 14 iunie 2013 a Judecătoriei Baia Mare s-a dispus condamnarea inculpatului M. D. F. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infracțiunea de distrugere prev. de art.217 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.3201Cod procedură penală.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.2437/_ a Judecătoriei Baia Mare în pedepsele componente de 1 an 6 luni închisoare, 1 an închisoare și 2 ani închisoare.
În baza art.36 alin.1 Cod penal, s-a dispus contopirea pedepselor aplicate prin sentința penală nr.1496/2013 a Judecătoriei Baia Mare cu pedepsele componente aplicate prin sentința penală nr.2437/2011 și i-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de - 2 ani închisoare.
I s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a Cod penal pe perioada executării pedepsei, conform art.71 alin.2 Cod penal.
În temeiul art.36 alin.3 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei aplicate perioada executată (12 octombrie 2012 la zi).
S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei emis anterior și emiterea unui nou mandat în baza acestei sentințe.
În baza art.14 Cod procedură penală și art.998 Cod civil, inculpatul a fost obligat la plata către partea civilă P. I. S. a sumei de 3.500 lei - despăgubiri.
În temeiul art.191 alin.1 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat să achite statului suma de 750 lei - cheltuieli judiciare din care suma de 200 lei - onorariul avocatului numit din oficiu Ș. D. (în faza de urmărire penală) și cea de 200 lei - onorariul avocatului desemnat din oficiu Petrovai Gabriel (în faza de judecată) s-au dispus a se vira din fondurile Ministerului Justiției.
În considerentele sentinței s-a reținut faptul că la data de_ inculpatul M. D. F. a consumat băuturi alcoolice după care s-a deplasat la locuința mamei sale M. M. din localitatea Chelința, jud. M. cu care a avut o discuție contradictorie.
În acest context, fiind enervat, a forțat poarta de intrare în curte, deteriorând sistemul de închidere al acesteia, iar apoi a lovit în poartă în scopul de amenințare cu lopată și apoi cu un hârleț.
În același timp pe drumul județean 108/E prin fața locuinței a trecut autoturismul marca Opel cu numărul de înmatriculare_ condus de partea vătămată P. I. S. care era însoțit de tatăl său, martorul P. Gheorghe.
Inculpatul M. a ieșit din curtea casei având în mână o lopată și a lovit cu putere în mașină," în zona parbrizului din față, provocându-i avarii, respectiv: parbriz față spart, plafon înfundat și ușă dreapta față îndoită pentru repararea cărora partea vătămată a cheltuit 2.150 lei.
La aceeași dată inculpatul M. D. F., pe fondul consumului de alcool, și a unor certuri cu familia, l-a amenințat pe fratele său M. C. cu acte de violență, în acest sens inculpatul fiind înarmat cu o lopată, un hârleț, iar apoi cu o sapă.
Din declarațiile martorului P. Gheorghe - tatăl părții vătămate P. I. S. rezultă că inculpatul a lovit cu o lopată în autoturism fără nici un motiv și fără ca între aceștia să fi fost o stare conflictuală.
Prejudiciul cauzat părții vătămate a fost în valoare de 3.500 lei sumă cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză.
Partea vătămată P. I. S. a precizat că nu are documente care să justifice cheltuielile de reparații.
J. ecătoria a constatat că, în drept, fapta inculpatului M. D. F., astfel cum a fost probată și recunoscută, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere prevăzută și pedepsită de art. 217 alin. 1 Cod penal cu incidența prevederilor art. 320 ind. 1 Cod procedură penală.
Vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii ce i-a fost reținută în sarcină a fost pusă în evidență prin administrarea următoarelor mijloace de probă: declarația părții vătămate P. I. S., declarațiile martorilor Stoica Olimpiu C., Rezmiveș M., P. Gheorghe, cazierul judiciar și propriile declarații detaliate ale inculpatului.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal respectiv: prezența antecedentelor penale, pericolul social concret ridicat al faptei, precum și atitudinea inculpatului în raport cu autoritățile judiciare, toate aceste aspecte determinând aplicarea unei pedepse orientate peste minimul special prevăzut de lege.
Pe perioada executării pedepsei inculpatului i s-a interzis dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a Cod penal, fapta acestuia fiind incompatibilă cu respectul și încrederea pe care comunitatea le datorează autorităților publice.
S-a constatat faptul că infracțiunea dedusă judecății este săvârșită în forma pluralității de fapte a concursului real prev. de art. 33 lit. a Cod penal în raport cu infracțiunile reținute prin sentința penală nr. 2437/2011 a Judecătoriei Baia Mare.
Dat fiind faptul că în speță a fost stabilită răspunderea civilă delictuală în sarcina inculpatului pentru fapta lui ilicită cauzatoare de prejudicii, acesta a fost ținut la plata unor despăgubiri corespunzătoare către partea civilă P. I.
S. ce s-a apreciat a fi îndestulată în conformitate cu principiul reparării integrale a pagubei și ținând seama de disponibilitatea inculpatului care nu a contestat întinderea prejudiciului cauzat.
Fiind în culpă procesuală, inculpatul a fost obligat să suporte cheltuielile judiciare avansate de stat în procesul penal.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs inculpatul care a solicitat a i se deduce din pedeapsă o perioadă de 16 zile, în ședința publică din 10 septembrie 2013 acesta precizând faptul că a fost arestat din data de 26 septembrie în Italia.
Examinând sentința penală recurată, tribunalul reține următoarele:
Din probele administrate în cauză rezultă că în data de 11 mai 2011 recurentul-inculpat M. D. F. a lovit cu o lopată autoturismul intimatului-parte vătămată P. I. S., având numărul de înmatriculare _
, cauzându-i avarii constând în spargerea parbrizului, înfundarea plafonului, îndoirea ușii drepte față.
Fapta recurentului-inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere prev. de art.217 alin.1 Cod penal și întrucât acesta a recunoscut fapta, a arătat că are cunoștință de probele administrate în faza de urmărire penală și nu le contestă în mod corect s-a dat eficiență și prevederilor art.3201Cod procedură penală.
Pedeapsa aplicată acestuia a fost individualizată în mod judicios, ea corespunzând gradului de pericol social al faptei (dat de modalitatea de săvârșire a ei) și al recurentului-inculpat (și-a recunoscut fapta, a suferit anterior și alte condamnări pentru infracțiuni de furt calificat, lovire, vătămare corporală, ultraj, distrugere, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice).
Prin sentința penală nr.2437 din 23 noiembrie 2011 a Judecătoriei Baia Mare (rămasă definitivă la 6 decembrie 2011) recurentul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare pentru fapte comise la data de 6 martie 2010. Raportat la datele la care recurentul-inculpat a comis fapta din acest dosar și faptele pentru care a fost condamnat prin sentința menționată și data la care a rămas definitivă acea sentință, faptele sunt concurente astfel că în mod corect s-a procedat la contopirea pedepselor aplicate pentru acestea după ce, în prealabil, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare în elementele sale componente.
Având în vedere fapta comisă de recurentul-inculpat în mod temeinic nu i s-a interzis dreptul de a alege, acesta fiind în măsură să facă aprecieri cu privire la modul în care se alege organul legiuitor și celelalte organe de stat care se aleg prin vot, însă ocuparea funcțiilor la care se referă art.71, 64 lit.a teza a II-a Cod penal și lit.b Cod penal este incompatibilă cu această faptă (acestuia însă nu i se poate agrava situația în propria-i cale de atac astfel că nu i se pot interzice și drepturile prev. de art.71, 64 lit.b Cod penal).
Întrucât acesta a fost arestat la data de 12 octombrie 2012, în mod corect i s-a dedus din pedeapsa rezultantă această perioadă. Cererea recurentului- inculpat de a i se deduce din pedeapsă și perioada în care a fost arestat în Italia în vederea extrădării începând cu data de 26 septembrie 2012 se va respinge, fiind invocată pentru prima dată în recurs, putând fi dedusă (în măsura în care va fi probată) pe calea unei contestații la executare.
Cu privire la latura civilă a cauzei tribunalul reține faptul că intimatul-parte vătămată P. I. S. s-a constituit parte civilă cu suma de
3.500 lei pe care recurentul-inculpat a fost de acord să o achite astfel că operând sub aspectul laturii civile a cauzei principiul disponibilității părților, în mod legal și temeinic a fost obligat acesta din urmă la plata către intimatul- parte civilă a sumei menționate.
Pentru toate aceste considerente recursul inculpatului este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, acesta va fi obligat la plata către stat a sumei de 250 lei - cheltuieli judiciare în recurs din care suma de 200 lei - onorariul avocatului numit din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
În baza art. 38515pct.1 lit.b C.pr.pen., respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul M. D. F. , fiul lui D. și M., născut la 29 aprilie 1985 în Baia Mare, CNP 1., deținut la Penit. Baia Mare împotriva sentinței penale nr.1496 din 14 iunie 2013 a Judecătoriei Baia Mare.
În temeiul art.192 alin.2 C.pr.pen., obligă pe recurentul-inculpat să plătească statului suma de 250 lei - chelt. judiciare în recurs din care suma de 200 lei - onorariul avocatului desemnat din oficiu (av. Stasinopoulos A. ) se va avansa din fondurile Min. Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10 septembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||||
S. -F. A. | B. | C. | ; R. A. C. | I. | L. | M. |
Red.B.C./T.red.I.L.M.
_ /2 ex.
J. ecător la fond:F. O.
ROMÂNIA - TRIBUNALUL MARAMUREȘ cod operator - 2618
DOSAR NR._ din 11 septembrie 2013
Către
PENITENCIARUL BAIA MARE
Alăturat prezentei, conform art. 360 alin.2 Cod procedură penală, vă trimitem copia dispozitivului deciziei penale nr.210/R din 10 septembrie 2013, pronunțată în dosarul cu nr. mai sus indicat, privind pe recurentul-inculpat M. D. F. , fiul lui D. și M., născut la 29 aprilie 1985 în Baia Mare, CNP
1., deținut la Penitenciarul Baia Mare. PREȘEDINTE, GREFIER,
ROMÂNIA - TRIBUNALUL MARAMUREȘ cod operator - 2618
DOSAR NR._ din 11 septembrie 2013
Către
SERVICIUL FINANCIAR contabil din cadrul
T. UI M.
Alăturat prezentei vă trimitem copia dispozitivului deciziei penale nr.210/R din 10 septembrie 2013, pronunțată în dosarul cu nr. mai sus indicat, prin care s-a dispus ca suma de 200 lei - onorariul avocatului desemnat din oficiu (av. Stasinopoulos A. ) să fie avansată din fondurile Ministerului Justiției.
PREȘEDINTE, GREFIER,
cod operator - 2618
Tribunalul Maramureș Copie-minută Dos.nr._ D.P. 210/R/_
Decide
În baza art. 38515pct.1 lit.b C.pr.pen., respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul M. D. F. , fiul lui D. și M., născut la 29
aprilie 1985 în Baia Mare, CNP 1., deținut la Penit. Baia Mare împotriva sentinței penale nr.1496 din 14 iunie 2013 a Judecătoriei Baia Mare.
În temeiul art.192 alin.2 C.pr.pen., obligă pe recurentul-inculpat să plătească statului suma de 250 lei - chelt. judiciare în recurs din care suma de
200 lei - onorariul avocatului desemnat din oficiu (av. Stasinopoulos A. ) se va avansa din fondurile Min. Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
s.s.indesc. s.s.indesc.; s.s.indesc. pt.conf.
| ← Decizia penală nr. 1302/2013. Distrugere | Decizia penală nr. 1159/2013. Distrugere → |
|---|
