Decizia penală nr. 166/2013. Omor calificat

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _

DECIZIA PENALĂ NR. 166/A/2013

Ședința publică din 05 septembrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE	: M.	R.	, judecător
JUDECĂTOR	: A.	D.	L.
GREFIER	: L.	A.	S.

Ministerul Public reprezentat prin AURELIA SLABU - procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de A. C.

S-a luat spre examinare apelul declarat de către inculpata K. V. împotriva sentinței penale nr. 68 din data de 31 iulie 2013 pronunțată în dosar nr._ al T. ui S., inculpata fiind trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, dat în dosar nr. 83/P/2013, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. c și d Cod penal.

La apelul nominal efectuat în ședință publică se prezintă inculpata K. V.

, în stare de arest, asistată de apărător desemnat din oficiu, avocat Capătă Antoniu Domițian, din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 9 ), lipsă fiind partea vătămată C. F. și părțile civile S. O. Ș. S. și S.

J. de A. S., precum și S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, întrebată fiind de către instanță, inculpata K. V., arată că este de acord să fie asistată de către apărătorul desemnat din oficiu.

Se constată că la dosar s-a depus un înscris prin care partea vătămată C.

F. arată că nu se poate prezenta la acest termen întrucât are doi copii minori, între 3 și 5 ani și trebuie să-i îngrijească zilnic și este foarte greu să vină din localitatea P., unde locuiește. De asemenea, arată că nu are nicio pretenție de la soția sa și mulțumește instanței pentru înțelegere.

Inculpata K. V. arată că își menține apelul formulat, apreciind că pedeapsa aplicată este prea mare. Solicită judecarea sa în stare de libertate și arată că nu este vinovată pentru comiterea faptei.

Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Apărătorul din oficiu al inculpatei K. V., solicită admiterea apelului declarat de către inculpată împotriva sentinței penale nr. 68 pronunțată de Tribunalul Sălaj, la data de 31 iulie 2013, desființarea hotărârii atacate și, rejudecând, în fond, să se dispună, în principal, achitarea inculpatei în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 alin. 1 lit. c din Codul de procedură penală pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav, întrucât ea nu este autoarea infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată și, ulterior

schimbată, ci o altă persoană, respectiv fiica minoră a acesteia, numita C. M. Emanuela.

Învederează că niciuna din probele administrate în prezenta speță nu probează vinovăția inculpatei, astfel că soluția achitării se impune cu prisosință.

În subsidiar, apreciază că pedeapsa de 15 ani închisoare, în regim de detenție, este mult prea aspră raportat la limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea dedusă judecății și la gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite. Mai arată că inculpata nu are antecedente penale, are în îngrijire doi copii minori, că nu a fost caracterizată în termeni negativi în referatul întocmit de S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj și că a avut un discernământ păstrat în raport cu fapta pentru care este judecată, potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit în cauză.

De asemenea, precizează că inculpata a fost cea care, imediat după săvârșirea faptei pe care nu o recunoaște, a depus diligențele necesare pentru a opri efectele acesteia, în sensul că "a țipat și a anunțat lumea"; despre survenirea nefericitului incident.

Pentru considerentele expuse solicită admiterea apelului. Cu onorariu FMJ. Reprezentanta M. ui P. opinează că instanța a reținut în mod corect faptul că inculpata este autoarea infracțiunii de omor, respectiv că a suprimat

viața minorei în vârstă de 2 luni, căreia i-a aplicat numeroase lovituri cu cuțitul.

De asemenea, confirmă faptul că inculpata nu a recunoscut comiterea faptei, încercând în permanență să acrediteze ideea că ceilalți copii cu care a fost lăsată minora în supraveghere ar fi comis fapta, cu precizarea că aceasta este doar o afirmație care a fost în mod corect înlăturată de instanță, neavând niciun suport probatoriu. Astfel, s-a dovedit că comprimarea cu mâna este, conform raportului de constatare medico-legală, posibil mână de adult, iar martorul C.

F., concubinul inculpatei, a arătat că unul dintre copii care a fost prezent i-a spus că inculpata este care a înțepat-o cu cuțitul pe fetiță.

În consecință, consideră că nu se impune achitarea, iar în ceea ce privește pedeapsa apreciază că aceasta este în raport de pericolul deosebit de mare al faptei. Solicită respingerea apelului.

Inculpata K. V., având ultimul cuvânt, solicită punerea sa în libertate pentru a fi împreună cu minorii săi și precizează că nu este vinovată.

Mai arată că dorește să se deplaseze la copii săi, reiterează că nu este vinovată, solicită crezare și susține că a fost testată cu poligraful.

CURTEA

Prin sentința penală nr. 68 din_ pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr._ în baza art.174 al.1, art. 175 al.1 lit. c și d C.p., art. 176 al.1 lit. a C.p., prin schimbarea încadrării juridice a faptei, a fost condamnată inculpata K. V., fiica lui N. și M., născută la data de_ în Ș. -S.

, jud. S., domiciliată în P. (Ș. S. ), nr. 140, jud. S., CNP 2.

,arestată în baza mandatului de arestare preventivă nr. 4/U/_, emis de Tribunalul Sălaj, în prezent deținută în Penitenciarul Arad, la pedeapsa de :

- 15 (cincisprezece) ani închisoare cu executare în regim de detenție, pentru comiterea infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, i s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a, lit.b) și d) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 65 Cod penal rap. la art. 174,175,176 C.p., i s-au interzis inculpatei, pe o durată de 3 ani după terminarea executării pedepsei principale, drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) și d) Cod penal.

În baza art.350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatei, iar în baza art.88 Cod penal s-a dedus, din pedeapsa aplicată, timpul reținerii și arestării preventive, începând cu data de_ la zi.

În baza art.7 din Legea nr.76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpata condamnată definitiv la pedeapsa închisorii, măsură care se va realiza conform art.7 alin.2 din aceeași lege.

În baza art.5 al. 5 din Legea nr.76/2008, i s-a adus la cunoștință inculpatei că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea, în S. ul Național de Date Genetice Judiciare, a profilului său genetic.

În baza art. 118 al. 1 lit. b) C.p. s-a confiscat un cuțit cu lungimea totală de 30 de cm, lungimea lamei de 20 cm, folosit la comiterea infracțiunii.

În baza art.109 Cod procedură penală, s-a dispus ca mijloacele materiale de probă (o pătură roșie, pled alb, față de pernă,bluză albă, bluză galbenă, bluză verde cu modele florale, bluză mov cu pete negre, pătură cu care a fost învelită victima) să fie păstrate în Camera de corpuri delicte a T. ui S., urmând a fi restituite persoanelor cărora le aparțin, după rămânerea definitivă a hotărârii.

S-a constatat că numitul C. F. și S. O. "Prof. Dr. I. Pușcaș"; Ș. S. nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art.14 C.p.p., art. 346 C.p.p., art.313 din Legea nr.95/2006 cu modificările și completările ulterioare, art. 1349 și art. 1357 C.civil, s-a admis acțiunea formulată de S. J. de A. S. și a fost obligată inculpata la plata de despăgubiri în cuantum de 566,20 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de transport și cea a îngrijirilor medicale acordate victimei K. D.

În baza art. 191 al. 1 C.p.p., a fost obligată inculpata la plata de cheltuieli judiciare în cuantum de 3000 lei, din care 1784 lei, reprezentând contravaloarea raportului de expertiză medico-legală nr.249/III/34/_ întocmit de S. J. de Medicină Legală S., 135 lei, reprezentând contravaloarea raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/2541/_ întocmit de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici"; București, 400 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de urmărire penală, av. Gavriș

I. Darie și 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de judecată, av. Chende Ciprian,vor fi avansați din fondurile M. ui de Justiție.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul din data de_, dos. nr.83/P/2013, a fost trimisă în judecată, în stare de arest preventiv, inculpata K. V., pentru săvârșirea

infracțiunii de omor calificat, prev. și ped. de art. 174 al.1, art. 175 al.1 lit. c și d Cod penal.

S-a reținut, prin rechizitoriu, că inculpata K. V. locuiește în concubinaj cu martorul C. F., de aproximativ 10 ani de zile și au împreună patru copii, respectiv K. M. B. de 5 ani împliniți, K. M. Emanuela de 3 ani, K. David F. de 2 ani și 8 luni și K. D. născută în data de_ .

Aceștia locuiesc toți în aceeași casă, situată în or. Ș. - S., loc. P., nr. 140, jud. S., cu excepția lui K. M. B. care este crescută de o familie din Jibou, încă de când era mică. Casa are o singură încăpere cu două paturi, o sobă și o masă.

În data de_, martorul C. F. era plecat de la domiciliu în regiunea Moldovei, iar inculpata a rămas la locuință împreună cu cei trei copii, respectiv K.

M. Emanuela, K. David F. și victima K. D. .

În jurul orei 13,00 inculpata K. V., posibil din cauză că fiica sa K.

D. plângea, a sugrumat-o cu mâinile de gât și i-a aplicat mai multe lovit cuțitul în zona gâtului și în gură. Astfel, inculpata i-a aplicat victimei două lovit cuțit

laterocervical stânga, trei lovituri cervical posterior și o lovitură de cuțit în gură, la baza limbii.

Observând că victimei a început să-i curgă sânge pe gură și pe nas, inculpata a renunțat la agresiune, a dezbrăcat-o de haine, lăsându-i doar scutecul, a acoperit victima cu o pătură și a fugit cu aceasta în brațe spre drumul principal din localitatea strigând că îi moare copilul.

Auzind strigătele inculpatei, în drum au ieșit mai multe persoane printre care martorul Iancău T. . Acesta fiind deținătorul unui microbus l-a scos din curte și a transportat cu acesta pe inculpată și soacra acesteia, martora C. Lucreția și victima spre S. O. "Prof. Dr. I. Pușcaș" Ș. - S. . Pe drum, aceștia s-au întâlnit cu ambulanța care a preluat victima și a transportat-o la spital.

La S. O. "Prof. Dr. I. Pușcaș" Ș. - S., victima K D. a fost internată în data de_, ora 13,45, cu diagnosticul: "Comă gradul IV. Plăgi laterocervicale prin înjunghiere", și a fost constatat decesul la ora 14,40 (f 103).

Conform concluziilor medico-legale provizorii, moartea numitei K. D. a fost violentă. Moartea s-a datorat asfixiei mecanice prin sugrumare (posibil mână de adult). Pe suprafața cadavrului s-au constatat plăgi tăiate- înțepate situate posterior dreapta, latero-cervical stânga, escoriații la nivelul feței și echimoze rotund-ovale, situate în regiunea cervicală anterioară, cu diametrul de aproximativ 1 cm. Moartea poate data din_ (f. 59).

Din Raportul de constatare medico-legală nr. 249/III/34 din_ al S. ui J. de Medicină Legală Z., reiese că moartea victimei K. D. a fost violentă. Ea s-a datorat comei hipoxice consecutive comprimării căilor respiratorii superioare cu mâna, posibil mână de adult. La necropsie s-au mai constatat plăgi tăiate - înțepate la nivelul regiunii cervicale; o plagă tăiată- înțepată la baza limbii și hemoragie subarahnoidiană. Intre leziunile constatate la necropsie și deces există legătură directă de cauzalitate. Moartea poate data din_ (f. 127- 130). Din Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/2541/_ al Institutului Național de Medicină Legală "Mina Minovici" București, reiese că Inculpata K. V. prezintă diagnosticul: Retard mental ușor cu tulburări de comportament. Păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conținutul consecințelor faptelor sale. Are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru

este cercetată (f. 132, 133).

Latura civilă:

S. O. "Prof. Dr. I. Pușcaș" Ș. -S. nu se constituie parte civilă în cauză, deoarece nu a avut cheltuieli de spitalizare (f. 101).

S. de A. J. S. se constituie parte civilă în cauză cu suma de 566,20 lei, din care 106,208 lei reprezentând contravaloarea transportul 460 lei contravaloarea serviciilor medicale (f. 69- 71).

Situația de fapt expusă în rechizitoriu a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la fața locului (f. 5- 19, 21- 23); proces-verbal (f. 20, 24, 48); concluzii provizorii ale medicului legist (f. 59);

declarațiile inculpatei (f. 28, 29, 32, 33, 121); declarații de martori (f. 44- 47, 119,

120, 138, 139); acte medicale privind îngrijirile acordate părții vătămate (f. 102- 110); planșa foto privind examinarea îmbrăcămintei inculpatei (f. 49- 52); planșa foto privind pe minorii K. M. -Emanuela și K. David - n (f. 53- 55);planșa foto de la autopsierea cadavrului victimei K. D. (f. 56-74- 88);raport de evaluare psihologică (f. 112, 113);adresa Direcția pentru A. Unic de Urgență (f. 67);adrese părți ci vile (f. 69-71, 101);raport de constatare medico-legală (f. 127- 130);raport de expertiză medico-legală psihiatrică (f. 131- 133);raport de evaluare psihologică (f. 97, 98).

Prin ordonanța din data de_ a Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, inculpata a fost reținută pe o durată de 24 de ore, începând cu ora 00,30 până la data de_, ora 00,30. Prin Încheierea penală nr.5/C/_ a T. ui S., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei pe o durată de 29 de zile, începând cu data de_ și până la data de_ inclusiv.

După trimiterea inculpatei în judecată în stare de arest preventiv, la Tribunalul Sălaj a fost înregistrat dosarul nr._ și s-a fixat termen de judecată la data de_ .

În data de_, procedându-se din oficiu la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpatei, în conformitate cu dispozițiile art. 300¹Cod procedură penală raportat la art. 160 Cod procedură penală s-a constatat că, temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpatei.

La termenul din data de_, inculpatei i s-au adus la cunoștință prevederile art.320¹C.p.p. și consecințele care decurg din alegerea procedurii simplificate, K. V. solicitând judecarea cauzei potrivit procedurii prevăzute art. 321 și urm. C.p.p. După citirea actului de sesizare a instanței, inculpata a fost audiată, aceasta nerecunoscând cele reținute în sarcina sa (f.48-49).La același termen, s-a depus la dosarul cauzei un referat de evaluare privind inculpata(f.42-46).

La termenul din data de_, au fost audiați în calitate de martori C.

F. (concubinul inculpatei) și C. Lucreția(mama concubinului inculpatei)(f.56-59).

Totodată, conform prevederilor art. 3002C.p.p., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatei(f.66-68).

La termenul din data de_, au fost audiați martorii Iancău T., C. Augustin, Rostaș M. ,Andraș A. (f.107-110).

Conform celor dispuse la termenul anterior, s-au depus la dosarul cauzei o completare a raportului de constatare medico-legală nr.249/III/34 din_ al

S. ui J. de Medicină Legală Z., un raport de constatare tehnico- științifică asupra comportamentului simulat, prin testarea inculpatei în conformitate cu procedura specifică de examinare cu tehnica poligraf și s-a comunicat, de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului

S., date privind împrejurările în care față de minora K. B. s-a instituit măsura plasamentului(f.87-104).

S-a pus în discuție cererea formulată de procuror la termenul anterior, privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat prev. și ped. de art. 174 al. 1, art. 175 al. 1 lit. c și d C.p. în infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav, prev. și ped. de art. 174 al. 1, art. 175 al. 1 lit. c și d C.p., art. 176 ali. 1 lit. a C.p.

Instanța a admis cererea de schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat prev. și ped. de art. 174 al. 1, art. 175 al. 1 lit. c și d C.p. în infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav, prev. și ped. de art. 174 al. 1, art. 175 al. 1 lit. c și d C.p., art. 176 alin. 1 lit. a C.p., dat fiind probatoriul administrat în cauză și, în special - date fiind concluziile completării raportului de constatare medico legală nr. 249/III/34 din_ întocmit de S. J. de Medicină Legală Z., potrivit cărora decesul minorei K. D. s-a produs prin comprimarea căilor respiratorii superioare cu mâna (posibil mână de adult)

determinând coma hipoxică consecutivă, datorită prezenței echimozelor rotund- ovalare situate la nivelul gâtului, prezenței infiltratelor sangvine în țesuturile moi ale gâtului, perilaringiene și peritraheale, precum și a modificărilor asfixice pulmonare (emfizemul pulmonar acut constatat macroscopic și confirmat microscopic, petesiile asfixice pulmonare).

Având în vedere suprafața hemoragiei subarahnoidiene, profunzimea plăgilor constatate la necropsie și lipsa lezării vaselor sangvine de calibru mare, precum și a faptului că atât la necropsie cât și la examenul histopatologic nu s- au constatat modificări anemice și hipovolemice consecutive pierderii unei cantități mari de sânge,s-a apreciat ca acestea nu puteau sa conducă la decesul victimei.

Pe baza numărului și formei echimozelor prezente pe corpul victimei s-a apreciat că acestea s-au putut produce prin comprimare cu mâna (posibil mână de adult), excoriațiile prezente pe corpul victimei s-au putut produce prin zgâriere, hemoragia leptomeningeală s-au putut produce prin lovire cu sau de corpuri dure.

Între leziunile produse prin comprimarea căilor respiratorii cu mâna (echimoze rotund-ovalare prezente la nivelul gâtului, infiltrate sangvine în țesuturile moi ale gâtului, perilaringiene și peritraheale, modificări asfixice pulmonare - emfizemul pulmonar acut constatat macroscopic și confirmat microscopic, petesii asfixice pulmonare) și deces există legătură directă de cauzalitate; de asemenea, s-a opinat că celelalte leziuni prezente pe corpul victimei (plăgi înțepate-tăiate situate la nivelul gâtului, excoriații, hemoragia leptomeningeală) au contribuit la deces, dar nu într-un raport de cauzalitate directă (f.98).

Față de cel mai sus menționate, instanța a apreciat că inculpata a produs victimei în vârstă de 2 luni suferințe fizice de mare intensitate, inutile, prelungite în timp, care demonstrează cruzime și ferocitate, provocând coma de gradul IV, hemoragie leptomeningeală, hemoragia subarahnoidiană și, în cele din urmă, decesul minorei K. D., ceea ce justifică reținerea în sarcina inculpatei și a prevederilor art. 176 al. 1 lit. a C.p.

S-a impus a se menționa că, aducându-se la cunoștința inculpatei și a apărătorului acesteia prevederile art. 334 C.p.p., aceștia au arătat că nu solicită

lăsarea cauzei mai la urmă ori acordarea unui termen în vederea pregătirii apărării.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:

Art.69 din Codul de procedură penală prevede că declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente.

În declarațiile date, K. V. a negat constant comiterea faptei reținute în sarcina sa,dar declarațiile inculpatei din cursul urmăririi penale și în fața instanței au fost oscilante, aceasta făcând precizări în funcție de întrebările adresate de organele de urmărire penală ori de instanța de judecată (rechizitoriu, f.4, verso, dos. inst. f 48-49).

Astfel,în fața organelor de urmărire penală, inculpata a susținut că fapta s- a petrecut în timp ce ea nu era în locuință, fiind plecată să aducă apă cu o găleată, de la fântâna aparținând martorei Roștaș M. . Fântâna se află la o distanță de aproximativ 150- 200 metri de locuința sa și, în perioada cât a fost plecată, victima a rămas singură în casă cu frații săi minori, K. M. -Emanuel în vârstă de 4 ani și K. David - F., în vârstă de 2 ani. Inculpata a susținut că a găsit-o pe fiica sa K. D. căzută pe pardoseala camerei, cu fața în jos, și a văzut că-i curgea sânge pe nas și pe gură. Nu știe cine a agresat-o pe aceasta, este posibil ca fiica sa K. M. -Emanuela, căreia membrii familiei îi spun M., în vârstă de 4 ani, să se fi jucat cu victima și să o fi tras jos din pat. Inculpata mai susține că fiica sa, K. M. -Emanuela obișnuia să se joace cu cuțitul, de multe ori i l-a luat din mână și în acele momente o lovea și peste mână, să-i

atragă atenția. Inculpata a arătat că, după ce a intrat în casă și a văzut-o pe fiica sa căzută, a lovit-o pe M. cu palma peste fund. A întrebat-o ce s-a întâmplat și că aceasta i-ar fi spus, că a scăpat-o din brațe pe D. . În continuare, inculpata a dezbrăcat-o pe de haine și, observând că acesteia îi curgea mult sânge pe nas și pe gură, a luat-o și a fugit cu ea la vecinul său, Iancău T., care le-a dus cu o dubiță de culoare albă spre Ș. -S. . Inculpata a susținut că nu a mai apucat să o îmbrace pe D. și dus-o îmbrăcată doar în scutec. Inculpata a mai arătat că, în momentul când a intrat în casă, cuțitul se afla pe o masă, ea l-a luat și l-a pus în vitrină. Găleata cu care a adus apă era goală pe jumătate, deoarece s-a împiedicat, când a venit de la fântână și a scăpat apa din ea. Inculpata a arătat că a lipsit de acasă circa o jumătate de oră, timp în care s-a întâlnit și a discutat cu două femei, identificate ca fiind martorele Roștaș M. și Andraș A. . Cele două ar fi întrebat-o când vine concubinul său, care era după pene de pasăre, prin Moldova.

În rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj s-a reținut că declarațiile inculpatei au fost oscilante, în funcție de întrebările organelor de urmărire penală. Astfel, în prima declarație, aceasta a arătat că s-a deplasat repede după apă, ca nu cumva copiii mai mari să facă ceva cu D. și nu a povestit cu nimeni pe drum. De asemenea, în prima declarație, aceasta a arătat, că nu știe unde se afla cuțitul. Este de reținut faptul că la cercetarea la fața locului, cuțitul a fost găsit în vitrina dulapului, la o înălțime de 80 de cm de

pardoseala camerei, loc în care nu putea minora K. M. -Emanuela, deoarece și aceasta are înălțimea de 90 cm (f. 54). Din acest motiv, inculpata a revenit și a susținut că a găsit cuțitul pe masă și l-a pus în vitrina dulapului.

În declarația dată în fața instanței, inculpata a relatat că,întrucât cei doi copii mai mari i-au cerut apă, ea a luat găleata și s-a deplasat în fugă la fântâna care se află destul de departe de locuința sa, K. V. neputând preciza distanța. Când a plecat de acasă, inculpata a lăsat-o pe fiica sa D. pe niște dune de pe pat, iar ceilalți doi copii au rămas în cameră, lângă pat. Când a revenit de la fântână și a intrat în casă,inculpata a văzut că D. era căzută la pământ, cu burta în jos și plângea ușor. A mai văzut că acesteia îi curgea sânge din nas și din gură. Nu a văzut înțepăturile de cuțit. Ceilalți doi copii erau lângă bebeluș, dar inculpata susține că nu a apucat să discute cu ei cu privire la ce s-a întâmplat, probabil pentru că aceștia s-au temut de ea. K. Viroca a arătat că a lăsat găleata cu apă pe masă și nu a putut preciza instanței unde se afla cuțitul

când a intrat în cameră , inculpata arătând că nu l-a văzut până a plecat cu D. spre spital, cele consemnate în declarația dată în fața procurorului fiind nereale. De asemenea, inculpata nu a putut preciza cine a așezat găleata pe mobila din cameră, nu ea a făcut acest lucru. K. V. a mai declarat că a dezbrăcat-o pe

D. cu intenția de a-i da alte haine, însă, văzând că îi curgea sânge pe gură și pe nas, a învelit-o în poalele fustei sale și a ieșit din casă, strigând să o ajute cineva. Soacra sa i-a dat apoi un prosop în care a învelit bebelușul.

Întrebată fiind ce crede că s-a întâmplat cu D. cât timp ea a plecat după apă, inculpata a declarat că bănuiește că aceasta a fost luată în brațe de M. (K.

M. - Emanuela), deși aceasta nu a mai făcut acest lucru până în acea zi.

K. V. a mai relatat că, deși nașterea Denisei a fost foarte grea, a născut prin operație cezariană, în data de_ a fugit la fântână să ia apă, a revenit tot în fugă, deoarece i-a fost milă de copiii săi, care au cerut să bea apă. În găleata de apă s-a găsit doar jumătate din cantitatea pe care putea să o ia, deoarece în mod intenționat a umplut-o cu aproximativ 5 litri de apă, pentru a ajunge mai repede acasă. Inculpata a precizat că nu este adevărat că ar fi declarat în fața procurorului că s-a împiedicat în timp ce revenea spre locuință și a căzut, în acest mod scurgându-se jumătate de găleată pe drum, ea a declarat că

s-a împiedicat, dar din găleată au curs 1-3 căni de apă, nu mai mult. Inculpata a arătat că, în acea zi, s-a întâlnit cu o femeie M., care locuiește lângă pod și lângă casa căreia există o fântână, aceasta nu a lăsat-o să scoată apă din fântână, a făcut ea acest lucru și i-a turnat o jumătate de găleată de apă.

Inițial, întrebată fiind de instanță, inculpata a arătat că de la momentul în care a plecat de acasă și până s-a întors, ea nu s-a întâlnit cu alte persoane în afară de M. . Apoi, întrebată fiind de instanță, inculpata a revenit, arătând că, în timp ce mergea spre fântână, s-a întâlnit cu C. A., aceasta întrebând-o cu cine a lăsat copiii și i-a spus să meargă repede la fântână, pentru a nu o trage copiii pe D. din pat. Întrebată fiind de instanță, inculpata a mai arătat că s-a întâlnit și cu C. Augustin, acesta a fost de dimineață în locuința sa și s-a jucat cu copiii ei, i-a cerut să-i aducă o găleată cu apă, acesta refuzând și afirmând că ne slugă. Întrebată fiind din nou de instanță,inculpata a arătat că, atunci când a revenit de al fântână, a văzut-o și pe Andraș A. în curtea ei și i-a spus că se grăbea să ajungă acasă(f.48-49).

Susținerile inculpatei, diferite de la o declarație la alta, nu sunt confirmate de niciuna din probele administrate în cauză.

Din concluziile preliminare întocmite de medicul legist s-a reținut că moartea numitei K. D. a fost violentă și s-a datorat asfixiei mecanice prin sugrumare, posibil mână de adult (f.59), iar din raportul de constatare medico- legală nr.249/III/34/_ întocmit de S. J. de Medicină Legală S. rezultă că moartea numitei K. D. a fost violentă și s-a datorat comei hipoxice consecutive comprimării căilor respiratorii superioare cu mâna, posibil mână de adult. La necropsie s-au mai constatat plăgi tăiate- înțepate la nivelul regiunii cervicale; o plagă tăiată - înțepată la baza limbii și hemoragie subarahnoidiană. Între leziunile constatate la necropsie și deces există legătură directă de cauzalitate. Moartea poate data din_ .(f.127-129, dos. u.p.).

Din completarea raportului de constatare medico legală nr. 249/III/34 din_ întocmit de S. J. de Medicină Legală Z. rezultă că decesul minorei K. D. s-a produs prin comprimarea căilor respiratorii superioare cu mâna (posibil mână de adult) determinând coma hipoxică consecutivă, datorită prezenței echimozelor rotund-ovalare situate la nivelul gâtului, prezenței infiltratelor sangvine în țesuturile moi ale gâtului, perilaringiene și peritraheale, precum și a modificărilor asfixice pulmonare (emfizemul pulmonar acut constatat macroscopic și confirmat microscopic, petesiile asfixice pulmonare).

leptomeningeală) au contribuit la deces, dar nu într-un raport de cauzalitate directă.

Având în vedere numărul, forma, profunzimea, zonele pe au fost dispuse plăgile tăiate-înțepate constatate la necropsia susnumitei, precum și pe baza consultării literaturii de specialitate, medicii legiști au opinat că acestea nu au putut fi produse de către un copil cu vârsta de aproximativ 2-3 ani.(f.98).

Din procesul verbal de cercetare la fața locului și fotografiile judiciare efectuate rezultă că pe podeaua locuinței inculpatei s-au identificat mai mulți stropi de culoare brun-roșcată, situați în apropierea patului, sub masă și pe masă, iar pe pledul și hainele identificate pe patul din cameră s-au găsit pete mari de culoare brun-roșcată, ce păreau a fi sânge (f.10-23, dos. u.p.).

De la fața locului a fost ridicat un cuțit, care prezenta urme de sânge(f.17,22-23, dos. u.p.).

Așadar, cu ocazia cercetării la fața locului, pe pardoseala camerei, unde inculpata susține că ar fi găsit-o pe victimă căzută, nu au fost identificate urme de sânge, în schimb, în patul în care inculpata susține că a lăsat-o pe victimă au fost identificate obiecte de îmbrăcăminte și așternuturi prezentând urme de sânge care puteau proveni în urma unei hemoragii abundente. La autopsie nu au fost identificate pe cadavrul victimei leziuni care ar fi putut fi produse prin cădere. De asemenea, găleata cu care inculpata susține că a adus apă a fost găsită, cu ocazia cercetării la fața locului, în vitrina unui dulap, conținând apă până la jumătate din volum.

Din planșele fotografice efectuate cu ocazia cercetării la fața locului și din declarația martorei K. Lucreția s-a reținut că, până la momentul fotografierii lor, cei doi copii mai mari ai inculpatei, K. M. Emanuela și K. David F., au rămas îmbrăcați cu aceleași haine cu care erau îmbrăcați în data de_, iar din fotografiile existente, pe aceste haine nu se observă urme de sânge (f.54- 55).În schimb, pe hainele inculpatei, se observă urme de sânge (f.50-52, dos. u.p.) .

Din Raportul de evaluare psihologică a minorei K. M. -Emanuela rezultă că vârsta acesteia de dezvoltare psiho - motrică se situează în jurul vârstei de 12-18 luni, vârstă care nu-i permite să execute mișcări izolate, cu diferite membre ale corpului în mod independent și ferm (nu se poate pieptăna, nu poate folosi ustensilele pentru cusut, înșiruit, nu poate tăia cu foarfeca peste o linie dreaptă, nu poate folosi ustensilele de scris în mod adecvat). Achizițiile psiho- motrice ale copilului induc tabloul unei întârzieri în dezvoltarea psiho- motrică, cu aproximativ 12-18 luni, pe fondul carențelor afective și educative (dos. u.p.,f. 97, 98).

Concubinul inculpatei, C. F. a declarat, atât în fața organelor de urmărire penală, cât și în fața instanței faptul că întrebând-o, după arestarea inculpatei, pe fiica sa, K. M. Emanuela, cine a agresat-o pe K. D. în data de_, minora a afirmat că mama sa, poreclită Mene, a făcut acest lucru. Relevant în cauză este și faptul că martorul a mai declarat că în cursul anului 2008, inculpata, fără acordul lui C. u F., a dat-o în plasament pe fiica lor cea mai mare, K. M. B., aspect confirmat în urma verificărilor efectuate de

instanță (dos. u.p.,f.120-121, dos. inst. f.56-57, f. 64-65).

C. u Lucreția (mama concubinului inculpatei) a arătat că în data de _

,a fost plecată din localitatea P. ,revenind în jurul orei 13,00, iar când a ajuns la podul din zona în care locuiește, a văzut-o pe K. V. venind în brațe cu fetița, strigând că aceasta moare. A întrebat-o ce s-a întâmplat, inculpata spunându-i că pe fetița ei au tras-o copiii mai mari jos din pat. Martora a văzut că D. avea puțin sânge la nas și pe o buză, era învelită într-o pătură de copii, dar nu era înfășată. C. Lucreția nu a confirmat declarația inculpatei, potrivit căreia D.

ar fi fost învelită în fustele mamei și a negat că i-ar fi dat inculpatei un prosop pentru a înfășa fetița.

Copiii mai mari ai inculpatei au rămas în grija martorei până a doua zi, aceștia fiind aduși la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, îmbrăcați cu aceleași haine pe care le-au avut și în data de_ .

Martora a mai relatat că, după ce a născut-o pe fiica sa cea mai mare, K.

V. a dat-o spre adopție(f. 58-59).

Martorii Rostaș M. (proprietara locuinței lângă care se află fântâna din care a luat apă inculpata), C. Augustin, Andraș A., ale căror declarații au fost constante pe parcursul procesului penal, au negat că s-ar fi întâlnit în data de_ cu inculpata (f.108-110)

Din raportul de constatare tehnico-științifică asupra comportamentului simulat nr. 90032/_, întocmit, la solicitarea instanței, de IPJ Arad - S. Criminalistic, rezultă că răspunsurile in culpatei la întrebăril e relevante ale c auzei (dacă în data de_ inculpata a comprimat cu mâna căile respiratorii ale minorei K. D. ori dacă a aplicat lovituri cu cuțitul în zona gâtului și în gura minorei K. D. ), au provocat modificări specifice comportamentului simulat(dos. inst. f.100-104).

Din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și în faza cercetării judecătorești, instanța a reținut, astfel, următoarea stare de fapt:

În data de_, K. V. se afla în locuința sa din P. nr. 140, jud. S.

, împreună cu trei copii: K. M. Emanuela (M. ), în vârstă de 3 ani, K. David F., în vârstă de 2 ani și K. Danisa, în vârstă de 2 luni. K. M. B. este crescută de o familie din Jibou, întrucât inculpata a părăsit-o în spital la scurt timp după naștere și a fost de acord să o dea în plasament. În acea zi, concubinul inculpatei, C. F. era plecat în Moldova, unde comercializa diferite produse.

În jurul amiezii, posibil din cauză că fiica sa plângea, K. V. a sugrumat-o pe K. D., comprimându-i cu mâna căile respiratorii superioare, a lovit-o cu sau de corpuri dure și i-a aplicat mai multe lovituri de cuțit în zona gâtului și în gură.

Agresiunile s-au produs în timp ce victima se afla pe patul din încăpere, pat pe care s-a identificat cu ocazia cercetării la fața locului o cantitate mare de sânge, ce putea proveni în urma unei hemoragii abundente.

Observând că victimei a început să-i curgă sânge pe gură și pe nas, inculpata a dezbrăcat-o, lăsându-i doar scutecul, a învelit-o într-o pătură, a luat- o în brațe și a fugit spre drumul principal, strigând că îi moare copilul. Iancău T.

, vecin al inculpatei, a transportat-o pe aceasta spre Ș., la intrarea în oraș inculpata și fiica sa fiind preluate de o ambulanță.

K. D. a fost adusă la Unitatea de Primire Urgențe, la ora 13,45, în stare de comă gradul IV, i s-a acordat primul ajutor, dar la ora 14,40 a decedat (dos. u.p. f. 102-107).

T. a apreciat că în cauza de față, o excludere a conduitei de manieră penală a inculpatei K. V. nu este justificată de rațiuni plauzibile și ar fi contrară ansamblului elementelor probatorii de la dosar. Astfel, coroborând întregul material probator administrat în cauză, instanța a apreciat că s-a dovedit fără putință de tăgadă comiterea infracțiunii reținute în sarcina inculpatei.

În drept, fapta inculpatei K. V. de a o agresa pe fiica sa, K. D., în vârstă de 2 luni, comprimându-i cu mâna căile respiratorii superioare, lovind-o cu sau de corpuri dure și aplicându-i mai multe lovituri de cuțit în zona gâtului și în gură, provocându-i comă hipoxică consecutivă, hemoragie leptomeningeală, hemoragie subarahnoidiană și plăgi înțepate-tăiate situate la nivelul gâtului și în gură, determinând astfel decesul minorei, întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav, pre. și ped. de art. 174 al.1, art. 175 al.1 lit. c și d C.p., art. 176 al.1 lit. a C.p..

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii constă în activitățile materiale care au avut ca rezultat moartea minorei K. D.: comprimarea căilor respiratorii, lovirea cu sau de planuri dure, aplicarea de lovituri cu cuțitul asupra unei victime în vârstă de doar două luni.

Sub aspectul laturii subiective, din materialul probator rezultă că fapta a fost comisă cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal. Astfel, din probele administrate reiese că inculpata a avut reprezentarea faptei sale, a consecințelor păgubitoare asupra vieții victimei, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui. Poziția psihică a inculpatei, concretizată în intenția de a ucide, este fără echivoc, date fiind modalitatea concretă de comitere a faptei (comprimarea căilor respiratorii, lovirea cu sau de planuri dure, aplicarea de lovituri cu cuțitul),instrumentul folosit, zona în care a aplicat loviturile, intensitatea loviturilor, atitudinea inculpatei după comiterea faptei,rezultatul periculos - moartea victimei - fiind inevitabilă, dată fiind vârsta acesteia.

Circumstanțele care atribuie infracțiunii caracter calificat constau în comiterea faptei asupra unei rude apropiate, respectiv asupra unei persoane aflate în stare de neputință de a se apăra, fiind astfel aplicabile prevederile lit. c) și d) ale art. 175 C.p., iar circumstanțele care atribuie infracțiunii caracter deosebit de grav constau în comiterea faptei prin cruzimi, fiind astfel aplicabile prevederile lit. a) ale art. 176 C.p.

Fapta a fost comisă cu discernământ în raport cu fapta pentru care a fost cercetată, astfel după cum rezultă din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr.A1/2541/_ întocmit de Institutul Național de Medicină Legală

"Mina Minovici"; ( dos. u.p., f.131-133).

Reținând vinovăția inculpatei, instanța a dispus condamnarea acesteia pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav.

La individualizarea pedepsei și proporționalizarea acesteia, instanța a avut în vedere disp. art. 72 alin. 1 și art. 52 Cod penal.

În conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatei, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. Gradul de pericol social al faptei comise a fost apreciat în baza art.18¹alin.2 Cod penal, urmând să se aibă în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmările produse și cele care s-ar fi putut produce, precum și persoana și conduita inculpatei.

Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că fapta inculpatei prezintă un pericol social deosebit de ridicat, întrucât infracțiunea a fost săvârșită cu forma de vinovăție a intenției,de către mama victimei în vârstă de 2 luni, acțiunile inculpatei demonstrând cruzime și ferocitate.

Instanța a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatei. Aceasta este în vârstă de 33 de ani și nu este cunoscută cu antecedente penale, fiind la prima confruntare cu legea penală, dar nu a recunoscut cele reținute în sarcina sa,încercând diferite justificări pe parcursul procesului, apărările sale fiind însă contrazise de probatoriul administrat.

Potrivit referatului de evaluare întocmit de S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj, apropiații inculpatei nu au caracterizat inculpata în termeni negativi, fiind surprinși de acuzația ce i se aduce, singura explicație luată în calcul de aceștia fiind o posibilă cădere psihică suferită de aceasta, în contextul suprasolicitărilor din familie și a experienței negative a ultimei nașteri. De asemenea, s-a apreciat că inculpata are un nivel de inteligență scăzut, aspect

care nu are o relevanță semnificativă în acest caz; nu au fost evidențiate reacții exagerate de nervozitate sau impulsivitate. Având în vedere nevinovăția susținută de inculpată, analiza motivației sale infracționale în cauză nu poate fi realizată în mod obiectiv. Ținând cont de posibilele tulburări de comportament generate de recenta naștere și suprasolicitarea cu sarcini în cadrul familiei, consilierii de probațiune au apreciat că inculpata necesită monitorizare de specialitate, cel puțin pe termen mediu (f. 42-46).

Potrivit adresei nr. 13920/_ emisă de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția copilului S., pentru minora K. M. B. (cea mai mare fiică a inculpatei), s-a instituit o măsură de protecție specială, deoarece mama, K.

V. a abandonat-o la naștere în S. O. Ș. -S. în data de_, ulterior solicitând a fi luată în plasament (f.87-96).

Instanța a apreciat că, raportat la comportamentul anterior al inculpatei, care și-a abandonat primul copil născut, raportat la împrejurările concrete de comitere a faptei reținute în prezenta cauză, la atitudinea inculpatei după săvârșirea acesteia, precum și la atitudinea inculpatei pe parcursul urmăririi penale și al judecății, în favoarea acesteia nu se justifică reținerea de circumstanțe atenuante. Urmările produse, precum și atitudinea nesinceră a inculpatei în cursul procesului penal nu impun coborârea pedepsei sub minimul special.

Ca să-și poată îndeplini funcțiile ce îi sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl reprezintă, în mod real, persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și a altor persoane, care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei comportări în viitor și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni.

Astfel fiind, în ceea ce privește cuantumul pedepsei ce se impune a fi aplicată inculpatei, instanța a apreciat că prin condamnarea la o pedeapsă orientată spre minimul special, de 15 ani închisoare pentru infracțiunea comisă, se va asigura realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, pedeapsa fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

Sub aspectul modalității de executare, având în vedere natura infracțiunii săvârșite, modalitatea de comitere, pericolul pe care acest gen de infracțiuni îl prezintă pentru ordinea publică, pedeapsa fiind un mijloc de sancționare a încălcării valorilor protejate ale dreptului penal, instanța a considerat că se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție.

Instanța a apreciat că fapta comisă de inculpată este foarte gravă, inculpata prezentând o periculozitate considerabilă, acțiunile sale fiind îndreptate împotriva celei mai importante valori apărate de legea penală - dreptul la viață al persoanei.

Considerând că scopul educativ al pedepsei poate fi atins doar prin privare de libertate, în baza art. 350 Cod procedură penală, instanța a menținut starea de arest a inculpatei.

În baza art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată, timpul reținerii și arestării preventive a inculpatului, începând cu data de_ la zi.

Văzând prevederile art. 65 Cod penal rap. la art. 174,175,176 C.p., instanța a aplicat inculpatei și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a) teza a II-a, lit.b) și d) Cod penal pe o durată de 3 ani după terminarea executării pedepsei principale.

În ceea ce privește pedepsele accesorii, instanța a reținut că natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite, împrejurările cauzei, persoana inculpatei, duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electivă prevăzute de art.64 alin.1 lit. a) și lit.b) și d) Cod penal, fiind justificată îndepărtarea acestuia de la activități ce presupun dreptul de a vota, încrederea publică ori exercițiul autorității, dar și interzicerea drepturilor părintești, având în vedere împrejurarea că inculpata și-a ucis propriul copil, după ce, anterior, și- a abandonat primul născut.

La aplicarea pedepselor accesorii s-au avut în vedere criteriile de apreciere prevăzute de art. 71 al. 2 C.penal, precum și jurisprudența CEDO (cauza Sabou și Pîrcălab c. României și Hirst c. Marii Britanii) și Decizia Înaltei Curți de C. și Justiție nr. 74/_ . Totodată, instanța a apreciat că nu se impune interzicere drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. c) și e) Cod penal, deoarece astfel de

interdicții ar constitui măsuri disproporționate față de natura infracțiunii săvârșite de inculpată și de persoana acesteia.

În baza art.7 din Legea nr.76/2008,instanța a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpata condamnată definitiv la pedeapsa închisorii, măsură care se va realiza conform art.7 alin.2 din aceeași lege, iar conform prevederilor art.5 al. 5 din Legea nr.76/2008, a adus la cunoștință inculpatei că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea, în S. ul Național de Date Genetice Judiciare, a profilului său genetic.

În baza art. 118 al. 1 lit. b) C.p., instanța a confiscat cuțitul cu lungimea totală de 30 de cm, lungimea lamei de 20 cm, folosit la comiterea infracțiunii.

În baza art.109 Cod procedură penală, instanța a dispus ca mijloacele materiale de probă (o pătură roșie, pled alb, față de pernă,bluză albă, bluză galbenă, bluză verde cu modele florale, bluză mov cu pete negre, pătură cu care a fost învelită victima) să fie păstrate în Camera de corpuri delicte a T. ui S., urmând a fi restituite persoanelor cărora le aparțin, după rămânerea definitivă a hotărârii.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a constatat că numitul C.

F. (concubinul inculpatei și tatăl victimei K. D. ) și S. O. "Prof. Dr.

I. Pușcaș"; Ș. -S. nu s-au constituit părți civile în cauză, iar S. J. de A. S. și s-a constituit parte civilă cu suma de 566,20 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de transport și cea a îngrijirilor medicale acordate victimei K. D. .

Răspunderea civilă delictuală este incidentă în ipoteza îndeplinirii următoarelor condiții: existența unui prejudiciu de natură materială sau morală ce rezultă din probatoriul administrat, existența unei fapte ilicite, în speță săvârșirea de către inculpat a infracțiunii pentru care a fost condamnat, fiind dovedită vinovăția acestuia și, de asemenea, legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu. Față de cele precizate, instanța a apreciat că, în contextul dat, se impune obligarea inculpatei la plata de despăgubiri către S. J. de

A. S. .

În consecință,în baza art. 14 C.p.p., art. 346 C.p.p., art.313 din Legea nr.95/2006 cu modificările și completările ulterioare, art. 1349 și art. 1357 C.civil, s-a admis acțiunea formulată de S. J. de A. S. și a fost obligată inculpata la plata de despăgubiri în cuantum de 566,20 lei.

Conform prevederilor art. 191 al. 1 C.p.p., instanța a obligat inculpata la plata de cheltuieli judiciare în cuantum de 3000 lei, din care 1784 lei, reprezintă contravaloarea raportului de expertiză medico-legală nr.249/III/34/_ întocmit de S. J. de Medicină Legală S., 135 lei, reprezintă contravaloarea raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/2541/_ întocmit de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici"; București,

400 lei, reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de urmărire penală, av. Gavriș I. Darie și 200 lei reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de judecată, av. Chende Ciprian,vor fi avansați din fondurile M. ui de Justiție.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpata K. V. , criticând soluția primei instanțe ca nefiind temeinică și legală.

În motivarea apelului său, inculpata a învederat faptul că nu există probe de vinovăție a acesteia, că nu acțiunea acesteia a provocat decesul minorei, din contră aceasta a fost prima care a sesizat ce s-a întâmplat și a încercat să diminueze consecințele acesteia, țipând și anunțând lumea despre cele întâmplate.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:

În urma administrării unui vast probatoriu și a analizei atente și detaliate a acestuia, instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea.

Astfel, în baza unor probe utile, concludente și pertinente, se constată pe deplin dovedită vinovăția inculpatei care, în data de_, K. V. se afla în locuința sa din P. nr. 140, jud. S., împreună cu trei copii: K. M. Emanuela (M. ), în vârstă de 3 ani, K. David F., în vârstă de 2 ani și K. Danisa, în vârstă de 2 luni. K. M. B. este crescută de o familie din Jibou, întrucât inculpata a părăsit-o în spital la scurt timp după naștere și a fost de acord să o dea în plasament. În acea zi, concubinul inculpatei, C. F. era plecat în Moldova, unde comercializa diferite produse.

, vecin al inculpatei, a transportat-o pe aceasta spre Ș., la intrarea în oraș inculpata și fiica sa fiind preluate de o ambulanță.

K. D. a fost adusă la Unitatea de Primire Urgențe, la ora 13,45, în stare de comă gradul IV, i s-a acordat primul ajutor, dar la ora 14,40 a decedat (dos. u.p. f. 102-107).

Raportat la probele aflate la dosar, la probele științifice administrate coroborate cu cele testimoniale, curtea apreciază că în mod corect au fost înlăturate de către instanța de fond apărările inculpatei, ca fiind nesincere și infirmate de actele șu lucrările dosarului.

Inculpata, în susținerea apelului promovat a reiterat aceleași aspecte referitoare la faptul că nu este autoarea infracțiunii reținute în sarcina sa și că a încercat prin conduita sa să salveze viața minorei.

Ori, potrivit completării la raportul de constatare medico-legală întocmit în cauză (f.97-98), s-a concluzionat că, având în vedere multiplele leziuni, numărul, forma, profunzimea, zonele pe care au fost dispuse plăgile tăiate-înțepate constatate la necropsia victimei, precum și în baza literaturii de specialitate, acestea nu au putut fi produse de către un copil de aproximativ 2,3 ani, fiind astfel înlăturată o altă apărare de-a inculpatei, care în declarația dată în fața

instanței de fond a susținut că i-a găsit pe ceilalți doi copii lângă bebeluș și că minora M. a mai luat cuțitul în mână";inclusiv în ziua în care a fost rănită D. ";.

Apoi, raportat la modul în care s-a constatat că a intervenit moartea victimei, la latura subiectivă a infracțiunii, concretizată în intenția de a ucide, ce rezultă din modalitatea concretă de comitere a faptei (comprimarea căilor respiratorii, lovirea cu sau de planuri dure, aplicarea de lovituri cu cuțitul),instrumentul folosit, zona în care a aplicat loviturile, intensitatea loviturilor, atitudinea inculpatei după comiterea faptei, apreciem, în consens cu instanța de fond, că se impunea reținerea în sarcina inculpatei și a dispozițiilor art.176 alin.1 lit.a C.p., fapta fiind comisă prin cruzimi așa cum au fost acestea definite în jurisprudența și doctrina de specialitate, astfel că în mod corect s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei.

În acest sens, curtea a avut în vedere, multitudinea leziunilor constatată pe corpul victimei, descrise la examenul extern și intern din raportul de constatare medico-legală și completarea acestuia, precum și raportat la modalitatea în care se opinează că s-a produs decesul victimei, prin comprimarea căilor respiratorii cu mâna care duc la concluzia că viața victimei a fost suprimată prin cruzimi, iar loviturile aplicate în mod repetat i-au cauzat acesteia suferințe care au depășit limitele obișnuite ale unor acțiuni proprii ale laturii obiective a infracțiunii de omor.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, apreciem că instanța de fond a ținut seama de criteriile generale prevăzute de art.72 C.p., orientând cuantumul pedepsei spre minimul special prevăzut de textul incriminator, tocmai ca urmare a reținerii unor împrejurări favorabile inculpatei, a concluziilor referatului de evaluare psiho-socială întocmit în cauză, a depozițiilor martorilor care nu au caracterizat-o pe inculpată în termeni negativi și a lipsei antecedentelor penale ale acesteia, astfel că nu se impune reducerea cuantumului pedepsei și nici reținerea unor circumstanțe atenuante în favoarea inculpatei.

Față de cele de mai sus, în baza art.379 pct.1 lit.b C.p.p. se va respinge ca nefondat apelul declarat.

Având în vedere faptul că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului preventiv subzistă în continuare, se va menține starea de arest a inculpatei.

Va deduce din pedeapsa aplicata inculpatei timpul arestului preventiv, începând cu data de 24 februarie 2013 și până în prezent.

Va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Capătă Antoniu.

Va obliga pe apelantă să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpata K. V. (fiica lui N. și M., născută la data de_ în Ș. S., jud. S., domiciliată în P. (Ș.

S. ), nr. 140, jud. S., CNP 2. ) împotriva sentinței penale nr. 68 din 31 iulie 2013 a T. ui S. .

Menține starea de arest a inculpatei.

Deduce din pedeapsa aplicata inculpatei timpul arestului preventiv, începând cu data de 24 februarie 2013 și până în prezent.

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Capătă Antoniu.

Obligă pe apelantă să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare. Pronunțată în ședință publică, azi, 5 septembrie 2013.

PREȘEDINTE,		JUDECĂTOR,			GREFIER,
M. R. A.	D.	L. L.	A.	S.

Red.M.R./dact.L.C.C.

3 ex./_

Jud.fond: Ț. D. B.

← Decizia penală nr. 124/2013. Omor calificat		Sentința penală nr. 166/2013. Omor calificat →

Decizia penală nr. 166/2013. Omor calificat

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 166/2013. Omor calificat