Sentința penală nr. 152/2013. Omor calificat

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. _

SENTINȚA PENALĂ NR. 152/F/2013 Ședința publică din data de 23 octombrie 2013

Tribunalul format din:

PREȘEDINTE: P. A. D. ,

Președinte secția penală GREFIER: C. M.

Parchetului de pe lângă Tribunalul B. -Năsăud reprezentat prin Sîngeorzan Angela, procuror

Pe rol fiind pronunțarea cauzei penale privind pe inculpații M. R. și

M. G. N. trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul B. -Năsăud dat în dosarul nr. 303/P/2010 pentru comiterea infracțiunilor de omor calificat și deosebit de grav și de instigare la mărturie mincinoasă prev. de art. 174 alin. 1 rap. la art. 175 alin. 1 lit. i. Cod penal și art. 176 alin. 1 lit. a. Cod penal și art. 25 Cod penal rap. la art. 260 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a. Cod penal.

La apelul nominal făcut în ședința nu se prezintă nimeni. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Cauza s-a judecat la termenul din 2 octombrie 2013, concluziile și susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta încheiere penală.

Deliberând constată:

T R I B U N A L U L

Prin Rechizitoriul nr. 303/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul B.

-Năsăud, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților M. R. și M. G. N., pentru săvârșirea infracțiunilor de omor calificat și deosebit de grav, prev. de art. 174 alin.1 Cod penal, art. 175 alin.1 lit. "i"; Cod penal și art. 176 alin.1 lit. "a"; Cod penal și instigare la mărturie mincinoasă, prev. de art. 25 Cod penal, rap. la art. 260 Cod penal, fapte comise în condițiile concursului real de infracțiuni, prev. de art. 33 lit. "a"; Cod penal.

În fapt, în sarcina inculpaților s-a reținut că, în seara zilei de_, după producerea unui incident violent între inculpata M. R. și victima L. I., în cursul căruia, acesta din urmă a agresat-o pe inculpată, cea în cauză a solicitat sprijinul fiului său, inculpatul M. G. N., au plecat în urma victimei iar când au ajuns-o inculpatul a lovit-o cu pumnul determinând căderea acesteia,

după care inculpata M. R. a lovit-o, în mod repetat, cu o botă luată din căruța victimei iar inculpatul M. G. N. a lovit-o cu pumnii și picioarele, abandonând victima ce se afla în stare de inconștiență, aceasta încetând din viață, ca urmare a complicațiilor survenite în urma politraumatismului suferit, la data de_ .

Pe de altă parte, s-a mai reținut că, în perioada septembrie - octombrie 2010, cei doi inculpați au determinat-o, prin amenințări cu moartea pe martora

N. Ana, să nu spună ceea ce știe despre cele petrecute în noaptea agresiunii iar consecutiv amenințărilor, în declarația dată la_, martora a declarat în mod neadevărat că nu cunoaște împrejurările în care a fost agresată victima.

Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală, coroborate cu cercetările judecătorești efectuate în cauză, respectiv declarațiile inculpaților, cele ale părților civile și ale martorilor și referatele de evaluare privind pe cei doi inculpați, tribunalul reține în sarcina acestora următoarele:

Inculpata M. R. și victima L. I. au fost locuitori ai cartierului Unirea, aparținând municipiului B., cei doi cunoscându-se de foarte multă vreme deoarece, fiind născuți în același an - 1953 - au fost colegi de clasă în școala generală.

În anul 2005, martorul P. V., locuitor al aceluiași cartier, a achiziționat o turmă de capre, angajându-l ca cioban pe numitul L. I. . După câteva luni P.

V. a vândut turma de capre inculpatei M. R., animalele rămânând, în continuare, în grija ciobanului L. I. .

Ulterior, în cursul aceluiași an, victima L. I. și inculpata M. R. au început o relație intimă, devenită, la scurt timp, de notorietate în localitatea de domiciliu a celor în cauză întrucât inculpata a început să-și neglijeze familia, stând mai mult timp în compania victimei, uneori chiar perioade de câte o săptămână, în ciuda încercărilor familiei inculpatei de a o determina pe aceasta să pună capăt legăturii amoroase.

Relația dintre victima L. I. și inculpată a continuat ani de zile, fiind una tumultuoasă deoarece, pe fondul consumului de alcool, cei doi aveau frecvente neînțelegeri care degenerau în dispute verbale unele dintre acestea fiind încheiate cu corecții fizice dure aplicate de victimă inculpatei.

În seara zilei de_, în jurul orelor 22,00, victima L. I. s-a deplasat la locuința inculpatei, ducând - cu căruța - laptele obținut de la caprele ce le avea în grijă, urmând să primească de la cea în cauză un alt bidon pentru lapte și mâncare pentru sine.

La momentul sosirii victimei, la locuința inculpatei se afla doar aceasta și soțul său M. G., fiul celor doi, inculpatul M. G. N., aflându-se în municipiul B., la o nuntă.

La locuința inculpatei victima a fost servită cu mâncare, consumând totodată din țuica adusă. Soțul inculpatei, martorul M. G. i-a ținut companie numitului L. I., consumând la rândul său câteva păhărele de țuică, după care s-a retras, în jurul orelor 24,00, cu intenția de a merge la culcare.

În timp ce soții M. și victima L. I. se aflau în bucătăria locuinței, în jurul miezului nopții, a sosit la domiciliu și fiul celor doi soți, inculpatul M. G.

N. care, după ce le-a remis celor trei sticla de țuică și prăjiturile primite la nuntă, s-a dus la culcare.

Rămânând singuri în bucătărie L. I. și M. R. au continuat să discute, timp în care victima a consumat țuică, ajungând sub influența băuturilor alcoolice. Pe acest fond, în jurul orei 1,00 victima și inculpata M. R. au ajuns să se certe iar în final L. I. i-a aplicat inculpatei peste corp mai multe lovituri cu coada biciului ce îl avea asupra sa. În încercarea de a se salva inculpata a alergat prin casă însă a fost ajunsă de L. I. care a trântit-o pe o canapea și a continuat să o lovească până când, alertat de strigătele inculpatei, a intervenit soțul acesteia, dându-i astfel posibilitatea soției sale să părăsească locuința. Ca urmare, L. I. a plecat de la locuința familiei M., spunându-i martorului M. G. că va da foc saivanului de capre.

După plecarea numitului L. I. inculpata M. R. a revenit la domiciliu, ocazie cu care soțul său i-a relatat amenințarea proferată de cioban. Inculpata i- a cerut soțului său să o însoțească pentru a-l împiedica pe L. I. să incendieze saivanul însă acesta - de teama, generată de diferența de vârstă și de gabarit dintre cei doi și de agresivitatea cunoscută a victimei, dar și din cauza nemulțumirii determinate de relația extraconjugală a soției sale - a refuzat și s-a dus la culcare.

În aceste condiții, inculpata M. R. s-a dus în camera fiului său, inculpatul M. G. N., l-a trezit pe acesta și, relatându-i amenințările cu incendierea, proferate de L. I., i-a cerut să meargă cu ea pentru a-l împiedica pe cioban să-și pună în practică amenințarea.

Dând curs solicitării mamei sale, inculpatul M. G. N. s-a îmbrăcat iar apoi, cei doi s-au deplasat cu autoturismul familiei, marca Dacia 1310, cu nr. de înmatriculare BN - 53 - MGR, condus de inculpată, înspre locul în care era amplasată stâna acesteia.

Ajungând din urmă atelajul condus de L. I., inculpata a oprit autoturismul după care cei doi inculpați au coborât și s-au deplasat la victimă, cerându-i socoteală pentru conduita sa însă aceasta a reacționat scoțând un briceag ce îl avea asupra sa. Profitând de neatenția victimei, determinată de starea de ebrietate în care se afla aceasta, inculpatul M. G. N. i-a aplicat o lovitură cu pumnul în cap. Ca urmare a acestei agresiuni victima a căzut din căruță și a scăpat briceagul. De această situație a profitat inculpata M. R. care a luat bâta ciobănească a victimei din atelaj iar apoi i-a aplicat acesteia mai multe lovituri peste tot corpul. La rândul său, inculpatul M. G. N. a lovit victima, în mod repetat, cu un lanț, cu pumnii și picioarele în diferite zone ale corpului.

După ce au încetat agresiunea îndreptată împotriva victimei inculpații au dezbrăcat-o pe aceasta și apoi au abandonat-o în câmp, după care s-au deplasat la domiciliul lor.

În dimineața zilei de_, în jurul orelor 9,30 victima L. I. a fost descoperită în locul în care fusese abandonată, de către martorul C. I. V. care se deplasa cu un tractor înspre locul numit "Dealul Cocoșului";, la turma de ovine a tatălui său. Sesizând starea în care se afla victima, martorul a apelat numărul unic 112 solicitând deplasarea ambulanței la fața locului. Totodată, martorul a apelat-o telefonic pe numita L. M. ( în prezent Tanca), fiica victimei, căreia i-a relatat cele constatate.

După ce a efectuat apelurile telefonice, martorul a încercat să afle de la victimă condițiile în care a fost agresată și cine sunt autorii agresiunii. Exprimându-se greoi, dar coerent, victima i-a relatat martorului că fusese bătut în sat de către inculpata M. R., de fiul acesteia și de "încă trei";.

Ca urmare a apelurilor efectuate de martor, la scurt timp, la fața locului a sosit o mașină a S. ui de A. B. ( care a preluat victima) și fiica acesteia numita L. M. .

După preluarea victimei aceasta a fost transportată la Unitatea de Primiri Urgențe din cadrul S. ui J. de U. B., unde a fost consultată, fiind supusă unei examinări tomografice, iar apoi aceasta a fost trimisă la S. C.

J. de U. C. unde a fost internată în perioada 1-_ .

La data de_, ca urmare a complicațiilor survenite în evoluția politraumatismului produs prin agresiune, victima L. I. a încetat din viață.

Inițial, victima a fost examinată medico-legal la nivelul S. ui J. de Medicină Legală B. -Năsăud, din Raportul de constatare nr. 2012/II/a/41/_ rezultând că numitul L. I. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur; că leziunile necesită 45-50 de zile de îngrijiri medicale; că la momentul examinării leziunile nu întruneau caracteristicile medico-legale ale punerii în primejdie a vieții, concluzie nedefinitivă și depinzând de evoluția ulterioară a patologiei și că leziunile pot data din noaptea de 31.07/_ ( f. 73-74 vol.I dos. u.p.).

Ulterior decesului victimei s-a procedat la examinarea medico-legală a cadavrului de către specialiștii Institutului de Medicină Legală C. -N., întocmindu-se Raportul de constatare medico-legală nr. 6365/III/419/_ ( f. 80 - 96 vol.I dos. u.p.).

Din raportul de constatare anterior menționat rezultă că moartea victimei

  1. I. a fost violentă; că aceasta s-a datorat traumatismului cranio-cerebral închis cu contuzie cortico-subcorticală și edem cerebral complicat în evoluție, cu hematom cerebral intraparenchimatos și detresă respiratorie cu focare bronhopneumonice, în cadrul unui politraumatism prin agresiune; că leziunile traumatice constatate la examenul intern și extern s-au putut produce prin lovire activă repetată cu corpuri dure (ex. pumn), unele de formă alungită ( bâtă, par) și cădere; că leziunile pot data din 31.07/_ ; că poziția victimă-agresor a putut fi, inițial, față în față iar apoi variabilă în raport cu dinamica agresiunii; că între leziuni și deces există legătură de cauzalitate și că moartea victimei datează din_ .

    Raportul de constatare medico-legală a relevat existența unui număr de 32 de leziuni traumatice pe întreg corpul victimei, dintre care, 13 leziuni au fost localizate la nivelul capului și a feței. Aceste leziuni evidențiază intensitatea deosebită a loviturilor aplicate victimei, lovituri care au provocat fracturi multiple ale viscerocraniului ( fractură cu deplasare complex zigomatico-orbitar stâng; fracturi cominutive perete anterior și lateral sinus maxilar stâng; fractură oase nazale cu deplasare) și fractură arc costal X drept și edem cerebral.

    La data de_ inculpata M. R. s-a prezentat la S. J. de Medicină Legală B. -Năsăud în vederea examinării, ocazie cu care i s-a eliberat Certificatul medico-legal nr. 2026/I/a/561/_ care a pus în evidență existența unui număr de 7 leziuni traumatice la nivelul feței, alte 3 leziuni fiind

    localizate la nivelul membrelor superioare și inferioare ( f. 106-107 vol.I dos. u.p.).

    Certificatul medico-legal eliberat inculpatei a conchis în sensul că aceasta prezintă leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur ( ex. pumn, bâtă, rangă etc) și cădere; că leziunile necesită 23-24 de zile de îngrijiri medicale și că acestea pot data din_ .

    Despre incidentul soldat cu vătămarea gravă a victimei L. I. au fost sesizate și organele de poliție, în dimineața zilei de_, situație în care acestea s-au deplasat la fața locului identificând o zonă situată pe malul stâng al râului B. în care iarba prezenta urme de tasare, pe sol aflându-se mai multe pete de culoare brun-roșcată.

    La fața locului a fost găsit un briceag, două fragmente din lemn ce puteau proveni de la o bâtă, având o formă cilindrică și o șapcă.

    În cursul aceleași zile, cât încă victima se afla la Unitatea de Primiri Urgențe din cadrul S. ui J. de U. B., aceasta a fost chestionată despre împrejurările în care a fost comisă fapta, de agentul M. I. A. din cadrul Poliției municipiului B., sens în care, dată fiind starea victimei, s-a încheiat un proces-verbal ( f. 57 vol.I dos. u.p.).

    Potrivit mențiunilor efectuate în cuprinsul procesului verbal menționat victima a relatat că, pe fondul unui conflict spontan declanșat la locuința familiei

  2. , a fost agresată, în curtea locuinței, de către inculpatul M. G. N. și de o altă persoană, pe care nu și-o amintește, fiind descoperită a doua zi dimineața, de numitul C. I., în afara cartierului Unirea, lângă un saivan.

La data de_, în continuarea cercetărilor, organele de poliție i-au căutat pe inculpați la domiciliu, constatând că inculpata M. R. era plecată în municipiul B. iar inculpatul M. G. N. era plecat în comuna Leșu, împreună cu alte persoane. Cu această ocazie însă, la locuința celor în cauză a fost identificat numitul M. G., soțul inculpatei și respectiv tatăl inculpatului care, prin declarația dată, a relevat că, soția sa a venit la domiciliu, în dimineața zilei de 1 august, după ce se luminase de ziuă și că aceasta i-a spus că "îl aranjează pe L. I. ";, că l-a chemat pe P. V. din Livezile și că acesta,

"împreună cu alte persoane au venit în Unirea și l-au bătut pe L. I. "; ( f. 168 vol.I dos. u.p.).

În aceeași zi, organele de poliție i-au depistat și pe inculpații M. R. și

M. G. N. precum și pe cei care l-au însoțit pe acesta din urmă în comuna Leșu.

Din depoziția dată de numitul A. L. - declarație menținută ulterior cu ocazia reaudierilor din 11 august și 1 septembrie 2010 - rezultă că, pe traseul parcurs până în localitatea Leșu, inculpatul M. G. N. le-a relatat celor din mașină că, împreună cu mama sa, l-au bătut, " cu o botă"; pe numitul L. I. ( f. 132-135 vol.I dos. u.p.).

Audiat fiind la aceeași dată inculpatul M. G. N., a relevat, în cuprinsul declarației olografe, aceeași stare de fapt, susținând că, în noaptea de 31-07/_, împreună cu mama sa, l-au agresat pe numitul L. I., cel în cauză lovindu-l pe acesta cu picioarele iar inculpata cu o bâtă ( f. 119-120 vol.I).

În fine, cu toate că într-o primă fază, în declarația dată inculpata M. R. a negat orice implicare a sa, ori a fiului său în agresarea victimei, ulterior, în

completarea declarației din data de_, inculpata a revenit și a relatat condițiile în care, împreună cu coinculpatul M. G. N. l-au agresat pe L. I. ( f. 109-112 vol.I).

În seara zilei de_, după ce inculpații fuseseră audiați de organele de poliție, aceștia s-au întâlnit la locuința numitului B. G. - persoană cercetată, la rândul său, pentru agresarea victimei - cu acesta și cu martorii B.

M. și B. I. F. .

Din declarația dată de martorul B. I. F. în cursul urmării penale rezultă că, în urma demarării cercetărilor, inculpații păreau speriați; că aceștia discutau despre faptul că toți ar trebui să prezinte organelor de anchetă aceeași versiune și să nu-și modifice declarațiile; că numitul B. G. s-ar fi lăudat că el a aplicat o lovitură cu pumnul victimei, determinând căderea acesteia, după care inculpații M. R. și M. G. N. au lovit-o cu o bâtă, cu pumnii și picioarele; că inculpatul M. G. N. s-a exprimat în sensul că ar fi trebuit să-l lege pe L. I. și că, ulterior, a aflat că victima fusese lovită și cu un lanț, la agresiune participând și o altă persoană care, imediat după aceea a plecat în Spania ( f.191 vol.I).

Ulterior decesului victimei inculpata M. R. a revenit asupra declarațiilor inițiale susținând că a comis singură agresiunea soldată cu decesul victimei; că fiul său, deși a însoțit-o, nu a aplicat lovituri victimei ci dimpotrivă, i-a cerut să înceteze agresiunea și că, la un moment dat, acesta s-ar fi împiedicat și ar fi căzut peste corpul victimei, ocazie cu care s-a murdărit pe pantaloni cu sângele acesteia.

La rândul său, inculpatul M. G. N. și-a modificat declarațiile inițiale, prezentând o nouă variantă, identică cu cea a mamei sale, ambii inculpați susținând că, în noaptea respectivă l-au apelat telefonic pe numitul B.

G., ulterior agresiunii exercitate asupra victimei și doar în scopul de a tracta autoturismul cu care se deplasaseră inculpații la locul săvârșirii faptei, deoarece acesta rămăsese suspendat în niște denivelări ale terenului.

La câteva zile de la producerea incidentului martora N. Ana - la acea vreme prietena inculpatului M. G. N. - a aflat de la sora sa, martora Ș.

M. S., despre implicarea inculpatului în agresiunea exercitată asupra victimei L. I., motiv pentru care aceasta l-a abordat pe inculpat, discutând despre condițiile în care s-au produs evenimentele.

Din declarațiile date de martora N. Ana la data de_ rezultă că inculpatul M. G. N. i-a relatat că agresiunea exercitată asupra victimei s- a produs din răzbunare, inculpata M. R. fiind cea care i-a solicitat să meargă după victimă pentru a o pedepsi pentru faptul că aceasta din urmă o bătuse pe inculpată.

Cu acea ocazie inculpatul M. G. N. a relatat martorei faptul că el a lovit victima cu un lanț iar mama sa cu o bâtă, martorul B. G. fiind cel care a intervenit în favoarea victimei împiedicându-i să o mai lovească pe aceasta; că la solicitarea mamei sale declarase că lovise victima doar cu piciorul motiv pentru care, în timpul agresiunii au sărit stropi de sânge pe pantalonii săi și că, în condițiile în care martora va fi audiată să relateze că inculpatul s-a împiedicat de corpul victimei, aceasta fiind cauza pentru care pantalonii săi s-au murdărit cu sânge.

La sfârșitul lunii august 2010, în lipsa inculpatei de la domiciliu, inculpatul M. G. N. a organizat o petrecere, la care a invitat-o și pe fosta sa prietenă P. C. V., împrejurare care a ajuns la cunoștința martorei N. Ana care i-a reproșat conduita și l-a amenințat că va declara poliției tot ceea ce cunoaște în legătură cu agresarea victimei situație în care va ajunge la pușcărie.

În aceste condiții, cei doi inculpați au amenințat-o pe martoră cu bătaia și cu moartea, amenințări care au ajuns și la cunoștința părinților martorei, care au sfătuit-o să pună capăt relației cu inculpatul M. G. N. care s-a dovedit a fi un om periculos în condițiile în care a participat la comiterea unui omor.

Ca urmare a amenințărilor proferate la adresa sa, cu ocazia audierii sale la data de_, martora N. Ana a relatat - din cauza temerii inspirate de inculpați - că nu cunoaște împrejurări legate de agresarea victimei L. I. .

La finele lunii noiembrie 2010 martora N. Ana a rupt relația de prietenie cu inculpatul M. G. N., situație în care, bănuind că aceasta va mai fi audiată în cauză, inculpata M. R. a încercat să o contacteze telefonic. Nereușind să ia legătura cu martora, în cursul lunii decembrie 2010, inculpata

M. R. sa deplasat în localitatea Livezile - încălcând obligația instituită în sarcina sa, de a nu părăsi localitatea de domiciliu - la domiciliul martorei Ș.

M. S. ( sora martorei N. Ana) solicitându-i acesteia să îi transmită sorei sale să nu declare ceea ce știe despre agresarea victimei L. I. pentru că altfel, fiul său, inculpatul M. G. N. o va ucide, după care a plecat. După aproximativ o jumătate de oră, inculpata a revenit la locuința martorei și a repetat amenințările.

Faptele inculpaților care în noaptea de 31.07/_, din răzbunare, au agresat victima L. I., pe un teren situat în apropierea aerodromului din cartierul Unirea al municipiului B., aplicând acesteia un număr mare de lovituri și cauzându-i un număr de 32 de leziuni traumatice, dintre care 13 în zona capului și a feței, restul leziunilor fiind prezente pe tot corpul, intensitatea loviturilor fiind ridicată deoarece a provocat multiple fracturi ale viscerocraniului și fractura arcului costal X drept și edem cerebral, victima fiind abandonată dezbrăcată, pe timp de noapte, un interval de aproximativ 8 ore în stare de semi-conștiență, ceea ce a provocat grele suferințe acesteia, întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav, prev. de art. 174 alin.1 Cod penal, art. 175 alin.1 lit. "i"; și art. 176 alin.1 lit. "a"; Cod penal.

Faptele acelorași inculpați care, în cursul lunilor septembrie - octombrie 2010 au determinat-o prin amenințări cu moartea, pe martora N. Ana să nu relateze ceea ce cunoaște în legătură cu agresiunea îndreptată împotriva victimei L. I., cu consecința că, în declarația de martor dată procurorului la data de_ aceasta a relatat, în mod nereal, că nu are cunoștință despre împrejurările în care s-a comis agresiunea, constituie instigare la infracțiunea de mărturie mincinoasă prev. de art. 25 Cod penal rap. la art. 260 Cod penal.

Audiați fiind în legătură cu infracțiunea de omor, inculpații au prezentat mai multe versiuni, în funcție de momentul audierilor, de starea de sănătate a victimei dar și de posibilitățile inculpaților de a se pune de acord asupra unui scenariu.

Astfel, în declarațiile date la_, ulterior identificării victimei, câtă vreme aceasta se afla internată în spital, cei doi inculpați au recunoscut - astfel cum s-a menționat deja, că în noaptea de 31.07/_ au agresat victima L. I., împrejurări relevate de inculpați și în prezența martorilor A. L., B. I. F. și N. Ana.

Ulterior decesului victimei inculpații au încetat să mai discute despre cele întâmplate cu alte persoane, punându-se de acord asupra unei alte versiuni prin care se urmărea exonerarea de răspundere a inculpatului M. G. N. .

În concret, în declarațiile date la 21 și respectiv_ inculpații au susținut că, deși au plecat împreună în urmărirea victimei, la momentul la care au ajuns-o doar inculpata M. R. a coborât din mașină și s-a deplasat la ștraiful în care se afla victima; că victima a luminat-o cu o lanternă pe inculpată, după care a făcut o mișcare ca și cum ar fi vrut să scoată ceva de la brâu, motiv pentru care inculpata a început să o lovească cu bâta luată din căruță, până când a intervenit inculpatul M. G. N., care a determinat-o să înceteze trăgând-o de lângă victimă, moment în care inculpatul s-a împiedicat de trupul victimei căzând peste aceasta ( f. 113-115, 121-122 vol. I dos. u.p.).

Cu toate că, în esență, depozițiile celor doi inculpați prezintă aceeași versiune, declarațiile acestora nu concordă întru totul, prezentând diferențe în partea referitoare la detaliile cauzei.

Astfel, inculpata M. R. a relatat că a oprit mașina la aproximativ 10- 12 metri de locul unde se afla ștraiful victimei, că aceasta din urmă a strigat la inculpată după care, realizând cine este a umblat la chimirul ce îl purta - în care știa că are un cuțit - după care, strigând "cu acesta beau sângele din tine"; s-a îndreptat spre inculpată, moment în care aceasta a luat bâta din căruță și l-a lovit în mod repetat, în cap, pe L. I., de teamă, deoarece acesta încercând să se ridice de mai multe ori, îi striga să o omoară și că îi aprinde "casa din vale";.

Pe de altă parte, inculpatul M. G. N. a susținut că mașina a fost oprită la aproximativ 10-15 metri de ștraif; că victima a făcut o mișcare ca și cum ar fi vrut să scoată ceva de la brâu moment în care inculpata a luat un obiect din ștraif, după care a văzut lanterna victimei căzând la pământ iar în momentul în care s-a apropiat de cei doi a văzut victima căzută la sol iar inculpata o lovea cu o bâtă peste corp. Inculpatul nu a relatat nici un moment că victima ar fi strigat la inculpată sau că ar fi amenințat-o în vreun fel cu toate că, dată fiind distanța mică la care se afla dar mai ales liniștea specifică perioadei nocturne într-o zonă de câmp, fără alte zgomote, firesc ar fi fost să perceapă aceste afirmații.

În cursul cercetărilor judecătorești inculpații au prezentat aceeași versiune, cu toate că, pe elementele de detaliu, există, în continuare neconcordanțe între depoziții, cu aceeași intenție de a-l exonera pe inculpatul M. G. N. de răspunderea penală.

De menționat este că, deși aflați în stare de arest preventiv, cei doi inculpați au avut posibilitatea unor contacte directe, beneficiind de dreptul la vorbitor - împrejurare relevată de inculpatul M. G. N. - astfel încât au avut ocazia de a se pune de acord asupra variantei ce urmau a o prezenta în instanță.

Cu scopul evident de a-și salva fiul, inculpata M. R. a relevat că, după incidentul produs la domiciliu i-a solicitat fiului său să o însoțească, fără să îi comunice însă motivul; că nu a făcut acest lucru nici pe perioada deplasării și că, ajungând atelajul victimei a coborât singură din mașină, solicitându-i coinculpatului să o aștepte.

Depoziția inculpatei este în contradicție cu cea dată de aceasta la_, în ziua următoare incidentului dar și cu cea a fiului său care, chiar în fața instanței, a relatat că inculpata i-a solicitat să o însoțească pentru a-l împiedica pe L. I. să incendieze stâna.

Totodată, inculpata a precizat că, deplasându-se la ștraiful victimei, aceasta s-a ridicat și s-a dezbrăcat complet, rămânând doar cu brăcinarul din care a scos un cuțit, cu intenția declarată de a o ucide pe inculpată și de a-i profana cadavrul; că înarmată cu cuțitul a alergat-o pe inculpată în jurul atelajului de vreo trei ori, după care, obosită de efort, inculpata s-a oprit și, de teamă, a lovit victima cu bâta, și că, inculpatul M. G. N. a intervenit doar pentru a o împiedica pe ea să continue agresarea victimei.

În contradicție cu cele relatate de mama sa, inculpatul M. G. N. a arătat că, la scurt timp după ce aceasta a ajuns la ștraiful victimei a sesizat lanterna acesteia din urmă căzând la sol, semn că momentul alergării inculpatei de către victimă, în jurul atelajului, nu a existat.

Pe de altă parte, potrivit relatărilor inculpatului M. G. N., în momentul în care acesta s-a deplasat în locul în care se afla mama sa și victima, aceasta din urmă era îmbrăcată.

În sensul reținerii stării de fapt descrise în actul de sesizare sunt și depozițiile martorilor B. I. F., A. L. și N. Ana, despre care s-a făcut vorbire, dar și cele date în cursul urmării penale de martorii Ș. M. -S.

, P. C. -V. și persoana cu identitate protejată Partene G. .

Astfel, din relatările martorei Ș. M. -S., rezultă că, ulterior decesului victimei, într-o discuție purtată cu sora sa, numita N. Ana ( la acea vreme prietena inculpatului M. G. N. ), a aflat de la aceasta că, prietenul său, inculpatul M. G. N., i s-a confesat, relatându-i că a participat la agresarea victimei în noaptea respectivă, lovindu-l pe L. I. împreună cu mama sa, inculpata M. R. și numitul B. G., vărul său ( f. 145 - 147 vol.I dos. u.p.).

În fața instanței de judecată martora Ș. M. -S. și-a menținut declarația dată în faza de urmărire penală, cu precizarea că, din spusele sorei sale înțelesese că victima L. I. fusese agresată cu o bâtă de inculpata M. R. și cu un lanț de către fiul acesteia, inculpatul M. G. N., despre participarea numitului B. G. la agresiunea îndreptată împotriva victimei aflând ulterior, din cele discutate prin sat ( f.202 vol. II dos. instanță).

Martora P. C. -V. a relatat că, anterior incidentului soldat cu decesul victimei, a avut o relație de prietenie, de aproximativ 2 luni, cu inculpatul M. G. N. căreia însă îi pusese capăt, nemulțumită de faptul că inculpatul se întâlnea și cu alte tinere, dar că a continuat să vorbească la telefon cu cel în cauză sau să comunice prin SMS-uri cu acesta; că după aproximativ o lună de zile de la incident, la invitația inculpatului M. G. N. a participat la un chef organizat la domiciliul acestuia, în cursul petrecerii martora

întreținând relații intime consimțite, atât cu inculpatul cât și cu alți doi tineri participanți și că, în timpul chefului, inculpatul i-a relatat, pe scurt, condițiile în care a fost agresat L. I., spunându-i că, în noaptea respectivă, a plecat cu autoturismul în urma victimei, ajungând-o pe aceasta pe deal, în zona poligonului, ocazie cu care a lovit-o cu o rangă în cap.

În completarea de declarație dată în aceeași ocazie, tot în prezența mamei sale, martora a mai precizat că, într-o altă ocazie, inculpatul M. G. N. s- a deplasat, însoțit de vărul său B. G., la locuința martorei, ocazie cu care, stând de vorbă pe podețul din fața casei, inculpatul i-a relatat că, în noaptea incidentului fusese chemat de la nuntă de inculpata M. R. pentru că victima se purtase agresiv cu aceasta, după care, împreună cu B. G. și "cu o slugă

  1. , care spunea că-i din Livezile"; au plecat după L. I. iar când l-au ajuns, cei trei l-au bătut, inculpatul lovind victima cu o rangă iar ceilalți doi cu pumnii și picioarele ( f. 153-157 vol.I dos. u.p.).

    Martora și-a menținut această depoziție și în fața procurorului anchetator, la data de_ când, în prezența mamei sale a relatat cele aflate de la inculpatul M. G. N., relevând și participarea inculpatei M. R. la agresiune (f.159).

    La data de_ a fost audiat în calitate de martor tatăl minorei P. C.

    V., numitul P. C., care a relevat faptul că, la data de_, la insistențele numitului B. G. s-a prezentat la parchet cu fiica sa pentru ca aceasta să își schime declarația, cu motivarea că ar fi mințit în depozițiile anterioare, dar că nu au fost primiți de procuror și că la parchet s-au întâlnit și cu inculpata M. R. care a insistat în același sens.

    În final, martorul a relatat faptul că fiica sa a declarat doar ceea ce știa, motiv pentru care nu își va schimba depoziția (f. 162 vol.I).

    Cu toate acestea, la momentul audierii în instanță martora P. C. -V. și-a modificat depozițiile date anterior, în părțile esențiale ale acestora, relevând că despre incidentul soldat cu decesul victimei a auzit doar versiunea ce se discuta în sat dar că, în realitate nu a discutat despre cele întâmplate cu nici unul dintre inculpați.

    Chestionată în mod expres asupra celor două momente în care inculpatul

  2. G. N. i s-ar fi confesat, relatându-i împrejurările în care victima L.

I. a fost agresată, martora a relevat că cele consemnate în declarațiile date corespunde celor declarate de ea dar că acestea nu sunt conforme cu realitatea, în cursul urmării penale declarând mincinos din dorința de a se răzbuna pe inculpat ca urmare a faptului că, din cauza acestuia a fost chemată la audieri cu toate că nu cunoștea nimic în cauză decât cele aflate din spusele oamenilor din localitate.

Pe de altă parte, martora a fost întrebată cu privire la mențiunile făcute referitor la participarea lui B. G. la agresiune, după insistențe prelungite instanța obținând un răspuns de aceeași factură. În concret, martora a arătat că afirmația sa referitoare la susținerile inculpatului M. G. N. potrivit cărora la agresiune a participat și vărul său B. G., este mincinoasă; că în realitate inculpatul nu a făcut o asemenea afirmație și că, în felul acesta a dorit să se răzbune pe cel în cauză deoarece acesta, "împreună cu neamul său";, a râs

pe seama familiei martorei, colportând zvonul - nereal, de altfel - că ea și mama sa au fost bătute de tatăl său.

Justificările martorei sunt puerile astfel încât nu au forța necesară pentru a oferi consistență declarațiilor date în instanță, motiv pentru care acestea vor fi înlăturate ca mincinoase, apreciindu-se că depozițiile date în cursul urmării penale sunt cele care reflectă realitatea.

Din probele cauzei, chiar din declarațiile martorei, pe care aceasta nu le-a retractat, rezultă că, deși a rupt relația de prietenie cu inculpatul, martora a rămas în relații bune cu acesta, continuând să comunice.

Mai mult decât atât, martora a participat la un chef organizat de inculpat și a întreținut relații intime cu acesta astfel încât audierea acesteia în cauză nu putea să îi provoace o asemenea supărare încât aceasta să îl încrimineze pentru săvârșirea unei infracțiuni de omor de care nu se făcea vinovat, cu atât mai mult cu cât, nu inculpatul a fost cel care a propus audierea martorei.

În egală măsură, este de neacceptat explicația martorei cu privire la implicarea numitului B. G. în agresiunea exercitată asupra victimei, aceasta fiind lipsită de orice logică.

În plus este de reținut că, detaliile prezentate de martoră cu ocazia cercetărilor efectuate în cauză, referitoare la modul de derulare a evenimentelor, la participanți și la contribuția acestora la agresiune, detalii care coincid chiar cu cele prezentate în primă fază de inculpații înșiși, nu pot conduce decât la concluzia că martora a luat cunoștință despre aceasta de la una dintre persoanele implicate în săvârșirea faptei.

În fine, este de observat că natura mincinoasă a declarațiilor date în instanță de martora minoră este devoalată chiar de mama acesteia, numita P.

I., care a fost prezentă la audierea fiicei sale și care a menționată că depozițiile existente la dosarul de urmărire penală reflectă susținerile fiicei sale; că acesteia nu i s-a sugerat și nu i s-a indicat în ce fel să declare în cauză și că, nici un moment fiica sa nu i-a spus că ar fi declarat mincinos în faza cercetărilor judecătorești.

În plus, martora P. I. a relevat că nu are cunoștință ca fiica sa să aibă vreun motiv pentru care să îi poartă ranchiună inculpatului M. G. N. sau familiei acestuia.

Este foarte posibil ca schimbarea de atitudine a martorei P. C. -V. să fie determinată de insistențele numitului B. G. - persoană cercetată în cursul urmării penale - și ale aparținătorilor celor doi inculpații, profitând de relația de prietenie dintre tatăl martorei numitul P. C. și numitul B. G.

.

În sensul reținerii stării de fapt stabilită de instanță sunt și depozițiile martorului cu identitate atribuită Partene G. și ale martorilor C. I. V. ,

  1. I. A., C. O. C. și Tanca M. .

    Astfel, din depoziția martorului cu identitate atribuită Partene G., dată la_ și menținută în cursul cercetărilor judecătorești, rezultă că, la aproximativ 2 săptămâni după decesul victimei, a fost vizitat de un cunoscut care i-a relatat că discutase cu inculpatul M. G. N. și că acesta din urmă i-a relatat condițiile în care a avut loc incidentul în cauză.

    În concret, s-a arătat că inculpatul M. G. N. a menționat că, împreună cu mama sa și cu vărul său B. G. l-au agresat pe L. I. cu niște bâte; că inițial inculpatul M. G. N. l-a imobilizat pe acesta ținându-l cu mâinile pe la spate, victima fiind lovită cu pumnii de B. G. până când aceasta a căzut, după care a continuat să fie lovită de inculpații cu bâtele pentru ca, în final aceasta să fie întoarsă pe burtă și să fie lovită cu un lanț peste spate.

    Martorul cu identitate atribuită a mai relevat că, prin localitate se discută că la agresiune ar mai fi participat și alte două persoane ( L. sau L. te și Butunoi I. ) și că inculpata M. R. "vrea să-și asume singură răspunderea pentru fapta comisă, vrând să ia totul pe ea"; ( f. 195 vol.I dos. u.p. și f. 426-428 vol.II dos. instanță.).

    Pe de altă parte, martorul C. I. -V. a relatat că, după ce a găsit victima în câmp, până la sosirea ambulanței a încercat să afle cine sunt agresorii victimei ocazie cu care aceasta i-a indicat pe inculpații M. R. și M. G.

  2. și "încă trei"; ( f. 179 vol.I dos. u.p., f. 306-308 vol.-II dos. instanță).

În același sens sunt declarațiile martorilor C. O. C. căruia fratele său C. I. -V. i-a relatat că victima fusese agresată de inculpata M. R. ( f. 184 vol.I dos. u.p., f. 336 vol.II dos. instanță).

Martorul M. I. A. este lucrătorul de poliție care a efectuat investigațiile preliminare, stând de vorbă cu victima în perioada în care aceasta se afla la Unitatea de primiri Urgențe a S. ui J. B. -Năsăud, ocazie cu care aceasta i-a relatat că fusese agresată de inculpata M. R. și de o altă persoană, împrejurări consemnate în procesul-verbal întocmit cu acel prilej.

Prezent în instanță, lucrătorul de poliție a confirmat realitatea celor menționate în actul întocmit chiar dacă, din cauza numărului ridicat de cauze în care efectuase cercetări în acel an, nu a mai fost în măsură să releve discuțiile ce le-a purtat cu victima ( f. 422, vol.II dos. instanță).

În timp ce victima se afla, pentru investigații, la Unitatea de Primiri Urgențe fiica acesteia, numita Tanca M. a căutat-o pentru a-i duce haine. Cu acea ocazie martora a rămas aproximativ 5 minute cu tatăl său, ocazie cu care l-a întrebat pe acesta despre cele întâmplate și respectiv despre agresorii săi.

Cu privire la acest din urmă aspect martora a relevat că victima i-a indicat ca și agresori pe "R., feciorul ei și mai mulți"; ( f. 576-577 vol.-II dos. instanță).

Din relatările martorei a mai rezultat că, în perioada de timp cât a așteptat la spital, până la momentul la care victima a fost transportată la o unitate sanitară din mun. C. -N., infirmierii care se ocupau de aceasta o țineau la curent cu evoluția situației victimei și că, la un moment dat unul dintre aceste cadre medicale i-ar fi relatat că victima afirmase că fusese agresată de 5 persoane.

Pe de altă parte, din relatările martorilor I. V. și C. I. S. rezultă că, din cauza diferențelor fizice dintre victimă și inculpata M. R., net favorabile victimei, inculpata nu ar fi avut posibilitatea de a o agresa, de una singură, pe victimă.

Totodată, este de menționat că, din Raportul de constatare tehnică științifică nr. 380.291/_ întocmit în urma testării inculpatului M. G.

N. cu tehnica poligraf rezultă că, la întrebările cu nr. 3,5 și 8 ( relevante

cauzei), la cel în cauză au fost evidențiate reacții specifice comportamentului simulat ( f. 293-301 vol.-I. dos. u.p.), de cel în cauză cu diferite persoane, transcrieri existente în vol.II al dos. de u,p.

Relevante sub aspectul stabilirii vinovăției inculpatului M. G. N., sunt și transcrierile înregistrărilor convorbirilor telefonice purtate de cel în cauză cu diferite persoane, transcrieri existente în vol.II al dos. u.p.

Din conținutul acestora rezultă fără echivoc că inculpatul M. G. N. avea reprezentarea faptului că telefonul său este interceptat, motiv pentru care manifesta o precauție constantă în discuțiile purtate cu interlocutorii, subliniind în mai multe rânduri că nu se face vinovat.

Cu toate acestea, în unele dintre convorbirile purtate își reproșa faptul că a dat ascultare mamei sale iar în altele aborda subiectul iminenței arestării sale, chestionându-și prietena dacă îl va aștepta până va fi liber din penitenciar, uneori sfătuind-o pe interlocutoare să nu îl aștepte și să își facă un viitor ( f. 36- 128 vol.II).

În fine, în alte convorbiri în care persoana cu care discută îl amenință pe inculpat că îl va denunța organelor de poliție acesta din urmă nu neagă participarea sa la săvârșirea faptei ( convorbirile din datele de 28 și_ f. 131 - 133 vol.II).

Cei doi inculpați nu au recunoscut nici săvârșirea celei de a doua infracțiuni susținând că declarațiile martorei N. Ana au fost date din dorința de răzbunare a acesteia motivat de faptul că inculpatul a refuzat să se căsătorească cu aceasta.

De altfel, cei doi inculpați au oferit aceeași explicație și pentru declarațiile inițiale date în cauză de martora P. C. -V. .

Sub acest aspect, afirmațiile inculpaților sunt contrazise atât de depozițiile celor două martore dar și cele date de părinții acestora, care au relevat că, în ciuda relației de prietenie dintre fiicele lor și inculpatul M. G. N., nu a fost vorba niciodată de oficializarea relației prin căsătoria părților.

Pe de altă parte, declarațiile martorilor N. E. și Ș. M. -S., coroborate cu conduita adoptată de martora N. Ana, concretizată prin mărturia mincinoasă dată la_, declarație asupra căreia aceasta a revenit apoi, relevă existența infracțiunii reținută în sarcina inculpaților ca și vinovăția acestora.

Relevant este de observat că, temerea inspirată de amenințările proferate la adresa sa de inculpați a fost reală, împrejurarea atestată de faptul că, martora

N. Ana a declarat mincinos în fața organelor de anchetă, chiar înainte ca sora sa, Ș. M. S. să îi fi transmis, la rândul său, amenințările cu moartea ce au fost făcute de inculpata M. R. .

Cu ocazia judecării fondului cauzei, pentru inculpata M. R., s-a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor reținută prin actul de sesizate în cea de lovituri cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 Cod penal, iar pe fondul cauzei, în ipoteza admiterii cererii de schimbare a încadrării juridice, să se dispună achitarea acesteia, în temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. "a";, rap. la art. 10 lit. "e"; Cod procedură penală și art. 44 Cod penal.

În ipoteza respingerii cererii de schimbare a încadrării juridice s-a solicitat, în principal, achitarea inculpatei, pe temeiul anterior menționat, iar în subsidiar, achitarea, potrivit disp. art. 10 lit. "d"; Cod procedură penală.

În ceea ce privește fapta de instigare la mărturie mincinoasă apărarea a solicitat achitarea inculpatei în temeiul disp. art. 10 lit. "d"; Cod procedură penală.

În motivarea cererii de schimbare a încadrării juridice s-a relevat că ceea ce diferențiază infracțiunea de omor de cea de lovituri cauzatoare de moarte este forma vinovăției sub care se comite fiecare dintre acestea, infracțiunea de omor fiind caracterizată prin intenția directă sau indirectă, în timp ce infracțiunea prev. de art. 183 Cod penal se comite cu praeterintenție; că, în cauză din examinarea dinamicii evenimentului, stabilită prin probele administrate rezultă că inculpata nu a urmărit și nu a acceptat posibilitatea producerii decesului victimei și că, dacă s-ar fi urmărit un asemenea scop inculpata ar fi avut posibilitatea de a folosi ca agent vulnerant briceagul de care a dezarmat-o pe victimă, ceea ce însă nu s-a întâmplat.

Pe de altă parte, în context, s-a mai menționat că, raportul de constatare medico-legală întocmit în cauză a conchis în sensul că leziunile produse victimei nu întrunesc caracteristicile medico-legale ale punerii în primejdie a vieții, aspecte care au fost determinante în încadrarea inițială a faptei în cea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 Cod penal.

În sensul celor menționate s-a invocat practică judiciară în materie ( Dec. nr. 187/2002 a Curții de Apel Craiova) prin care s-a stabilit în mod constant că în situația în care inculpatul a acționat cu intenția de a lovi sau vătăma integritatea corporală a victimei, moartea acesteia depășind intenția sa, fapta constituie infracțiunea prev. de art. 183 Cod penal, precizându-se că, pentru a stabili forma de vinovăție cu care a acționat inculpata trebuie avute în vedere unele împrejurări rezultate din materialitatea faptelor, cum ar fi zona în care s-a acționat, intensitatea loviturilor și obiectul vulnerant folosit, pe de o parte, dar și unele elemente ce privesc relațiile dintre victimă și agresor, înainte și după săvârșirea faptei, precum și alte aspecte cu legătură nemijlocită în raport cu fapta concretă. În speță, s-a relevat că, deși victima a fost lovită în mod repetat cu o bâtă ciobănească, nu se poate face abstracție de faptul că anterior, între aceasta și inculpată se mai consumaseră violențe, de diferențele de constituție ( înălțime, masă corporală, forța determinată de diferența de sex) și de aspectul că decesul victimei a survenit la o săptămână de la consumarea violențelor, astfel încât se poate stabili cu certitudine că intenția inculpatei a fost aceea de a vătăma corporal victima, iar rezultatul mai grav s-a produs din culpă.

În consecință s-a apreciat că este evident faptul că inculpata nu a acționat cu intenția de a suprima viața victimei, nu a urmărit și nu a acceptat posibilitatea morții acesteia, rezultatul letal al acțiunilor inculpatei asupra victimei apărând ca fiind praeterintenționat.

Pe fondul cauzei, în ipoteza admiterii cererii de schimbare a încadrării juridice în infracțiunea prev. de art. 183 Cod penal s-a solicitat achitarea inculpatei în temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. "a"; rap. la art. 10 lit. "e"; Cod procedură penală, coroborat cu art. 44 Cod penal.

În motivare s-au evocat condițiile ce trebuie îndeplinite pentru reținerea legitimei apărări, relevându-se caracterul necesar al apărării, care trebuie analizat în raport de gravitatea atacului și de posibilitățile de a înfrunta atacul de către cel atacat.

În concret, s-a arătat că, din probațiunea administrată rezultă că în noaptea incidentului, datorită temerii inspirate de victimă, care o amenințase că va da foc saivanului de animale, inculpata a plecat, împreună cu fiul său în urma victimei, cu intenția de a o convinge pe aceasta să nu dea curs amenințării, ocazie cu care, pe fondul consumului de alcool și al geloziei, victima a agresat- o pe inculpată, după care s-a dezbrăcat, cu intenția declarată de a întreține relații sexuale cu inculpata, care însă a refuzat, condiții în care, neacceptând refuzul, victima a atacat-o cu un briceag, amenințând-o că, după consumarea raporturilor intime o va ucide iar apoi se va sinucide. În aceste împrejurări inculpata a luat bâta ciobănească după care a alergat de vreo trei ori în jurul ștraifului, cu victima pe urmele sale, după care a obosit, s-a oprit și de teamă, a lovit victima cu bâta; fără a avea însă intenția de a ucide deoarece victima îi "era drag";, inculpata lovind în mod repetat, deoarece victima încerca în permanență să se ridice, amenințând-o în continuare cu moartea, astfel că, pe fondul puternicei temeri determinate de pornirile agresive ale victimei, de amenințările și violența pe care o manifesta victima, inculpata a încercat, în această modalitate, să înlăture atacul îndreptat împotriva sa, atac aflat în desfășurare.

În consecință, s-a apreciat că inculpata a acționat în condițiile legitimei apărări.

În ceea ce privește infracțiunea de omor s-a solicitat, în principal, achitarea în temeiul disp. art. 10 lit. "e"; Cod procedură penală, și art. 44 Cod penal, pentru considerentele deja expuse, iar în subsidiar, achitarea, în baza art. 10 lit. "d"; Cod procedură penală, apreciindu-se că, în speță, lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv latura subiectivă.

În motivarea acestei din urmă cereri s-a relevat că probele administrate în cauză au demonstrat că inculpata nu a acționat cu intenția de a ucide victima ci în scopul de a opri un atac material, direct și injust care era în curs de desfășurare asupra ei, rezultatul mai grav nefiind urmărit și nici acceptat de către inculpată.

Referitor la infracțiunea de instigare la mărturie mincinoasă s-a solicitat achitarea potrivit disp. art. 11 pct. 2 lit. "a"; Cod procedură penală, rap. la art.

10 lit. "a"; Cod procedură penală cu motivarea că fapta nu există întrucât probatoriul administrat nu susține această acuzație.

În concret, s-a arătat că, în ciuda depoziției martorei N. Ana din _

, potrivit căreia a fost sunată de inculpata M. R. și i s-a cerut să nu spună nimic organelor de anchetă, nu există o înregistrare a unei asemenea convorbiri întrucât o asemenea discuție nu a avut loc; că martora a dat declarații incriminante din gelozie și din dorința de răzbunare, după despărțirea de inculpatul M. G. N. ; că declarațiile martorilor N. E. și Ș. M. -

S. sunt neconcordante; că lipsurile de ordin probator trebuie să conducă la aplicarea principiului "in dubio pro reo";, ca și complement al prezumției de nevinovăție.

Cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpată, ca și cele de achitare pentru infracțiunile reținute nu pot fi primite de instanță, acestea fiind nefondate.

În ceea ce privește schimbarea de încadrare a faptei de omor în lovituri cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 Cod penal este de menționat faptul că această din urmă infracțiune se caracterizează - astfel cum s-a subliniat și de apărare - prin praeterintenție. În speță însă, nu se poate reține că rezultatul periculos s-ar fi produs din culpă.

Dimpotrivă, probațiunea cauzei a relevat că, din cele 32 de leziuni corporale traumatice pe care le prezintă victima, un nr. de 13 leziuni erau localizate la nivelul capului, fiind provocate prin lovirea, cu intensitate mare, repetată, cu corpuri dure, contondente.

Acționând de o asemenea manieră este evident că agresorul a prevăzut rezultatul faptei sale și chiar dacă nu a urmărit producerea acestuia, a acceptat posibilitatea producerii lui.

În consecință, acțiunile agresive ale celor doi inculpați se caracterizează, sub aspectul laturii subiective, prin intenție indirectă.

Dincolo de încadrarea juridică reținută în sarcina inculpatei este de observat și faptul că susținerea potrivit căreia inculpata a acționat în condițiile legitimei apărări nu este întemeiată.

Chiar dacă, la momentul la care inculpații s-au întâlnit cu victima, aceasta din urmă a scos briceagul, din însăși declarația inculpatei rezultă că aceasta a deposedat-o de la început, pe victimă de arma sa, după care a lovit-o în mod repetat. În consecință, din acel moment de debut al incidentului, nu se poate vorbi de existența unui atac material, direct, imediat și injust, îndreptat împotriva sa, conform disp. art. 44 Cod penal.

Mai mult decât atât, este de menționat faptul că, din acest punct de vedere, declarațiile inculpaților, deși concordante, sunt completate cu elemente noi, pe măsura agravării stării de sănătate a victimei.

Astfel, în declarațiile date la_ cei doi inculpați nu au făcut referire la existența vreunui cuțit pentru ca apoi să relateze că în momentul în care inculpata M. R. s-a deplasat în locul unde se afla victima aceasta ar fi dus mâna la brâul cu care era încins ca pentru a scoate ceva. În fine, după decesul victimei inculpații și-au precizat declarațiile afirmând că victima a scos briceagul de la brâu într-un gest amenințător.

Ținând seama de faptul că briceagul aparținând victimei a fost găsit de organele de anchetă la fața locului este foarte probabil că acesta a scos la un moment dat arma în cauză astfel cum, la fel de probabil este - astfel cum a relevat probațiunea administrată în cauză, după pierderea unui moment operativ important, cuprins între data incidentului și cea a decesului victimei - că agresiunea îndreptată împotriva victimei a fost exercitată de mai multe persoane și nu doar de cei doi inculpați. Într-o atare situație este evident că victima a scos cuțitul de la brâu cu intenția de a se apăra de agresori.

Cu toate acestea, faptul că ancheta judiciară nu a stabilit decât un adevăr parțial, această împrejurare nu diminuează cu nimic vinovăția inculpaților.

În ceea ce privește cererea de achitare pentru fapta de instigare la mărturie mincinoasă în cuprinsul hotărârii s-a făcut referire la probațiunea care sprijină acuzarea astfel încât nu se mai impune reiterarea acesteia.

În apărarea inculpatului M. G. N., s-a relevat că urmărirea penală efectuată în cauză s-a realizat cu încălcarea drepturilor la un proces echitabil, a dreptului la apărare și a dreptului de a cunoaște acuzarea ( atât ca stare fapt cât și ca încadrare juridică) situație în care se impune trimiterea dosarului la parchet pentru refacerea urmării penale și a rechizitoriului.

În concret, apărarea a invocat faptul că, inițial procurorul a început urmărirea penală pentru infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 174alin.1 rap. la art. 175 alin.1 lit. "i"; Cod penal pentru ca ulterior, prin ordonanța din_ să se dispună schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav, prev. de art. 174, 175 alin. 1 lit. "i"; și art. 176 alin.1 lit. "i"; Cod penal, iar în final, prin rechizitoriu s-a reținut infracțiunea prev. de art. 174 ,

175 alin.1 lit. "i"; și art. 176 alin.1 lit. "a"; C od penal .

În aceste condiții, ținând seama de faptul că rechizitoriul trebuie să se limiteze la fapta pentru care s-a efectuat urmărirea penală, s-a apreciat că actul de sesizare are un conținut nelegal, încălcând drepturile inculpatului și principiile de drept procesual amintite.

Pe de altă parte, s-a solicitat a fi înlăturat din analiză și apreciere raportul de constatare tehnico-științifică privind stabilirea comportamentului simulat deoarece acesta nu reprezintă o probă, nefiind reglementată de dispozițiile procedurale, și a fost efectuat fără acordul inculpatului.

Totodată, prin concluziile scrise s-a solicitat redeschiderea dezbaterilor și administrarea unor probe suplimentare precum și readministrarea altora, în concret făcându-se trimitere la vizionarea înregistrărilor unora dintre declarațiile luate în cursul urmării penale.

Pe fondul cauzei, în ceea ce privește infracțiunea de omor s-a solicitat achitarea, în principal, în baza disp. art. 10 lit. "c"; Cod procedură penală ( fapta nu a fost comisă de inculpat) iar în subsidiar, în temeiul disp. art. 10 lit. "d"; Cod procedură penală ( faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii).

În motivarea petitului principal s-a relevat că, pentru a se reține vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de omor, trebuie să se probeze, fără a exista dubii, existența unei acțiuni apte de a ucide; că probațiunea administrată în cauză nu este în măsură să evidențieze participarea inculpatului la faptă; declarațiile date în acuzare fiind puse în întregime, sub semnul îndoielii; că inculpata M. R. și-a asumat în întregime răspunderea săvârșirii omorului și că, discuțiile purtate de inculpat pe această temă cu alte persoane, direct sau telefonic, nu reprezintă decât o bravadă prostească cu privire la fapte de violență exercitate împotriva unei persoane considerată foarte puternică în comunitatea respectivă.

În subsidiar, s-a menționat că, în cauză, nu rezultă fără dubii faptul că inculpatul ar fi exercitat asupra victimei acțiuni de natură a-i cauza decesul, acțiuni apte, prin ele însele să producă rezultatul letal.

În fine, în ceea ce privește instigarea la infracțiunea de mărturie mincinoasă, s-a solicitat a se dispune achitarea inculpatului în baza disp. art. 10

lit. "a"; Cod procedură penală, apreciindu-se că, din probațiunea administrată în fața instanței, în principal din declarația persoanei în cauză, rezultă că fapta imputată nu există.

Susținerile apărării sunt neîntemeiate astfel încât acestea vor fi înlăturate de instanță.

Sub un prim aspect este de observat că, dat fiind momentul la care s-a invocat, deși nu se arată în mod explicit, apărarea atribuie nulității invocate, caracterul unei nulități absolute, cu toate că aceasta nu se regăsește în conținutul disp. art. 197 alin.2 Cod procedură penală.

În fapt însă, astfel cum se poate bine observa, ordonanța procurorului de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat în cea de omor calificat și deosebit de grav, prev. de art. 174, 175 alin.1 lit. "i"; și art. 176 alin.1 lit. "i"; Cod penal, conține o eroare materială în partea referitoare la încadrarea juridică.

Dincolo de faptul că textul art. 176 alin.1 Cod penal, care încriminează infracțiunea de omor deosebit de grav, nu conține lit. "i";, din lectura ordonanței în cauză apare cu evidență - din descrierea faptei - cazul avut în vedere de procurorul de caz și anume, omorul săvârșit prin cruzime, prev. de art. 176 alin.1 lit. "a"; Cod penal.

Faptul că nu s-a procedat la îndreptarea acestei erori materiale nu atrage după sine nulitatea actului de sesizare, inculpații luând la cunoștință despre noua încadrare.

În al doilea rând, raportul de constatare tehnico-științifică privind stabilirea comportamentului simulat, deși nu se regăsește printre mijloacele de probă reglementate în capitolul II al Titlului III din Codul de procedură penală, reprezintă totuși un act tehnico-științific, care conține opinia unui specialist, opinie ce trebuie coroborată cu probele administrate în cauză.

Cererea de administrare a unor alte probe și de readministrare a altora, inedită prin momentul la care s-a formulat ( după dezbaterea fondului cauzei), nu este mai puțin justificată, atâta timp cât o asemenea solicitare nu s-a făcut în cursul procesului.

În fine, în ceea ce privește susținerile asupra fondului cauzei este de menționat că, prin descrierea stării de fapt și prin analiza probelor administrate în cele două faze procesuale instanța a contracarat apărările invocate, apreciindu-se că nu se impune a se reveni asupra acestora și a reitera argumentația în sensul reținerii în sarcina inculpaților a faptelor imputate prin actul de sesizare.

Având în vedere starea de fapt stabilită în cauză și reținând vinovăția inculpaților în săvârșirea faptelor descrise în considerente, tribunalul va dispune condamnarea inculpatei M. R. la pedeapsa de 18 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. "a"; și "b"; Cod penal pentru infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav și la pedeapsa de 1 an închisoare pentru instigare la infracțiunea de mărturie mincinoasă.

Pe de altă parte, se va dispune condamnarea inculpatului M. G. N. la pedeapsa de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. "a"; și "b"; Cod penal pentru infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav și la pedeapsa de 1 an închisoare pentru cea de a doua infracțiune.

La stabilirea pedepselor aplicate celor doi inculpați, instanța a avut în vedere dispozițiile textelor de încriminare, cele ale art. 53 pct. 2 lit. "a"; și art. 64 Cod penal, ca și cele ale art. 72 Cod penal, referitoare la criteriile generale de individualizare a pedepselor.

La individualizarea pedepselor s-a ținut seama de gravitatea extremă a faptei de omor comise de inculpați dar și de elementele care caracterizează în mod favorabil persoanele celor în cauză.

Cu toate că ambii inculpați au fost caracterizați favorabil prin declarațiile martorilor audiați în apărare, instanța a avut în vedere aceste aspecte la stabilirea întinderii pedepselor aplicate, apreciindu-se că lipsa antecedentelor penale nu atrage automat reținerea de circumstanțe atenuante prev. de art. 74 lit. "a"; Cod penal. În schimb, ținând seama de caracterizările anterior menționate, tribunalul s-a orientat spre aplicarea unei pedepse apropiate de minimul special ( în cazul inculpatei M. R. ) sau a uneia egală cu minimul special prevăzut de lege ( în cazul inculpatului M. G. N. ).

Totodată, în procesul de analiză a situației inculpaților au fost avute în vedere și concluziile referatelor de evaluare întocmite de S. de probațiune de pe lângă Tribunalul B. -Năsăud care au relevat perspectivele de reintegrare socială a acestora dar care au evidențiat și trăsături caracteriale negative ale celor în cauză.

Astfel, în ceea ce o privește pe inculpata M. R., dincolo de aspectele ce țin de moralitatea acesteia, relevate de relația intimă ce o întreținea cu victima de ani de zile, devenită notorie în comunitatea locală, și de conduita manipulatorie adoptată în raport cu familia sa dar și cu victima, referatul de evaluare a evidențiat și caracterul impulsiv al inculpatei ca și existența unor abilități empatice insuficient dezvoltate, aceasta regretând comportamentul său prin prisma repercusiunilor pe care le experimentează ca și fiul său ( f. 260-264 vol.I. dos. instanță).

În ceea ce îl privește pe inculpatul M. G. N., referatul de evaluare a evidențiat relațiile favorabile acestuia obținute de la referenții contactați dar și împrejurarea că, deși nu este cunoscut cu antecedente penale, în cursul anului 2007 inculpatul a fost sancționat cu amendă administrativă pentru săvârșirea unei infracțiuni silvice ( f. 298-301 vol.II dos. instanță).

În fine, în ceea ce îl privește pe acest din urmă inculpat, instanța a avut în vedere faptul că acesta a acționat de maniera reținută în considerentele hotărârii ca urmare a ascendentului pe care îl avea asupra sa mama sa, inculpata M. R.

.

Dată fiind gravitatea extremă a faptei de omor, tribunalul apreciază că se impune interzicerea drepturilor electorale în întregul lor, făcându-se astfel aplicarea disp. art. 64 lit. "a"; Cod penal.

Se va constata că faptele deduse judecății au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni, prev. de art. 33 lit. "a"; Cod penal, iar în baza disp. art. 34 lit. "b"; Cod penal, pedepsele aplicate se vor contopi urmând ca inculpații să execute pedepsele cele mai grele, de 18 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. "a"; și "b"; Cod penal ( inculpata M.

R. ) și respectiv 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. "a"; și "b"; Cod penal ( inculpatul M. G. N. ).

În baza disp. art. 350 Cod procedură penală, se va menține starea de arest a inculpaților iar în baza disp. art. 88 Cod penal se va deduce din durata pedepselor aplicate, perioada arestului preventiv, începând cu_ la zi.

În cauză se va face aplicarea art. 71 și 64 lit. "a"; și "b"; în raport de ambii inculpați.

Pe de altă parte, în baza disp. art. 7 din Legea nr. 76/2008 se va dispune prelevarea probelor biologice de la cei doi inculpați.

În fine, se va dispune restituirea corpurilor delicte ridicate în cursul urmării penale, briceagul și bâta aparținătorilor victimei, iar celelalte bunuri inculpaților, la rămânerea definitivă a hotărârii.

Sub aspectul laturii civile este de reținut că în cauză s-au constituit părți civile cele două unități sanitare implicate în acordarea asistenței medicale de specialitate victimei respectiv S. de A. B. ( 698,40 lei) și S. C.

  1. de U. C. ( 2.479,11 lei), ambele unități solicitând obligarea inculpaților și la plata dobânzilor legale aferente, calculate din ziua următoare externării victimei ( f. 61 și 68 vol.I dos. u.p.).

    Ca urmare, reținând vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii care a generat aceste cheltuieli din bugetul celor două unități sanitare, în temeiul disp. art. 1357 Cod civil, rap. la art. 14 Cod procedură penală, se va dispune obligarea solidară a celor doi inculpați la plata sumelor pretinse de părțile civile, astfel cum au fost acestea precizate anterior.

    La rândul lor, fiicele victimei, numitele L. M. și B. D., s-au constituit părți civile în cauză cu sumele de 12.993,38 lei reprezentând daune materiale și 200.000 lei daune morale, daunele materiale fiind reprezentate de cheltuielile ocazionate pe perioada spitalizării și apoi, după decesul victimei, cheltuieli determinate de înmormântare, de amenajarea mormântului și de parastasele organizate pentru pomenirea victimei.

    Audiată fiind inculpata M. R. s-a declarat de acord cu plata despăgubirilor materiale, negând însă dreptul fiicelor victimei la daunele morale pretinse.

    Pe de altă parte, inculpatul M. G. N. nu a criticat pretențiile civile emise în cauză susținând însă că cea care trebuie să le suporte este mama sa, coinculpata M. R. .

    Ca atare, reținând vinovăția ambilor inculpați, în baza textelor de lege precitate, se va dispune obligarea solidară a inculpaților la plata despăgubirilor materiale, în sumă de 12.993,38 lei către cele două părți civile, sumă necontestată în cauză dar și dovedită prin actele depuse la dosar ( f. 39-46 vol.I dos. instanță) ca și prin depozițiile martorilor R. V. și R. P. I. ( f. 479 - 480 vol.II dos. instanță).

    Totodată, instanța apreciază că părțile civile sunt îndreptățite a pretinde și daune morale pentru a compensa într-o anumită măsură puternica traumă și suferințele psihice încercate de acestea prin pierderea tragică și intempestivă a tatălui lor, sumele pretinse prin constituirea de parte civilă fiind rezonabile.

    Așa fiind, prin hotărâre se va dispune și obligarea solidară a inculpaților la plata a câte 100.000 lei, cu titlu de daune morale în favoarea celor două părți civile.

    În fine, în baza disp. art. 193 Cod procedură penală se va dispune obligarea solidară a inculpaților la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către părțile civile L. M. și B. D., reprezentând onorariu avocațial.

    Văzând și disp. art. 191 Cod procedură penală:

    PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

    H O T Ă R Ă Ș T E

    Condamnă pe inculpații :

    1. M. R. fiica lui I. și Onița, născută la data de_ în comuna Rebrișoara județul B. -Năsăud, cetățean român, studii 6 clase, pensionară, căsătorită, domiciliată în B., cartier Unirea nr. 116 județul B. -Năsăud, CNP - 2., în prezent aflată în Penitenciarul Gherla, pentru săvârșirea infracțiunilor de :

      • omor calificat și deosebit de grav prev. de art. 174 alin. 1, 175 alin. 1 lit.";i"; și art. 176 alin. 1 lit.";a"; Cod penal, art. 53 pct. 2 lit.";a"; și art. 64 Cod penal, la pedeapsa de 18 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prev. de

        art. 64 lit.";a"; și "b"; Cod penal ;

      • instigare la infracțiunea de mărturie mincinoasă, prev. de art. 25 Cod penal rap.la art. 260 Cod penal, la pedeapsa de 1 an închisoare.

        Constată că faptele au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni prev. de art. 33 lit.";a"; Cod penal, iar în baza disp.art. 34 lit.";b"; Cod penal, contopește pedepsele aplicate, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. "a"; și "b"; Cod penal.

        În baza disp.art. 350 Cod procedură penală menține starea de arest a inculpatei, iar în baza disp.art. 88 Cod penal deduce din durata pedepsei perioada arestului preventiv, începând cu_, la zi.

        Face aplic. art. 71 și 64 lit.";a,b"; Cod penal.

    2. M. G. N. , fiul lui G. și R., născut la data de_ în B.

, cetățean român, studii 12 clase, elev la Grupul Școlar "G. M. il"; B., necăsătorit, domiciliat în B., cartier Unirea nr. 116 județul B. -Năsăud, CNP - 1., în prezent aflat în Penitenciarul Gherla pentru săvârșirea infracțiunilor de :

  • omor calificat și deosebit de grav prev. de art. 174 alin. 1, 175 alin. 1 lit.";i"; și art. 176 alin. 1 lit.";a"; Cod penal, art. 53 pct. 2 lit.";a"; și art. 64 Cod penal, la pedeapsa de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de

    art. 64 lit.";a"; și "b"; Cod penal ;

  • instigare la infracțiunea de mărturie mincinoasă, prev. de art. 25 Cod penal rap.la art. 260 Cod penal, la pedeapsa de 1 an închisoare.

Constată că faptele au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni prev. de art. 33 lit.";a"; Cod penal, iar în baza disp.art. 34 lit.";b"; Cod penal, contopește pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute

pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. "a"; și "b"; Cod penal.

În baza disp.art. 350 Cod procedură penală menține starea de arest a inculpatului, iar în baza disp.art. 88 Cod penal deduce din durata pedepsei perioada arestului preventiv, începând cu_, la zi.

Face aplic. art. 71 și 64 lit.";a,b"; Cod penal.

În baza disp.art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea probelor biologice de la inculpați.

Dispune restituirea corpurilor delicte ridicate în cursul urmăririi penale, briceagul și bâta aparținătorilor victimei și celelalte bunuri inculpaților, la rămânerea definitivă a hotărârii.

În baza disp.art. 1.357 cod civil rap.la art. 14 Cod procedură penală dispune obligarea solidară a inculpaților la plata următoarelor despăgubiri civile:

- 12.993,38 lei cu titlu de daune materiale către părțile civile L. M. și

  1. (în prezent Tanca) D. ;

    • 100.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă L. M. ;

    • 100.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă B. (Tanca) D.

      ;

    • 698,40 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare și dobânda legală aferentă

calculată din ziua următoare externării victimei către partea civilă S. de A.

  1. ;

    - 2479,11 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare și dobânda legală aferentă calculată din ziua următoare externării victimei către partea civilă S. C. J. de U. C. .

    Obligă inculpații la plata solidară a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către partea civilă L. M. și B. (Tanca)D. reprezentând onorariu avocațial.

    Obligă inculpații la plata a câte 4.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma totală de 7.360 lei pentru faza de urmărire penală.

    Cu drept de apel în 10 zile de la pronunțare cu părțile civile- persoane fizice și de la comunicare cu inculpații și cu celelalte părți civile.

    Pronunțată în ședința publică din 23 octombrie 2013.

    PREȘEDINTE GREFIER

    1. A. D. C. M.

      R O M Â N I A TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD SECȚIA PENALĂ

      Dosar nr. _

      Minuta sentinței penale nr. 152/F/2013

      Condamnă pe inculpații :

      1. M. R. fiica lui I. și Onița, născută la data de_ în comuna Rebrișoara județul B. -Năsăud, cetățean român, studii 6 clase, pensionară, căsătorită, domiciliată în B., cartier Unirea nr. 116 județul B. -Năsăud, CNP - 2., în prezent aflată în Penitenciarul Gherla, pentru săvârșirea infracțiunilor de :

        • omor calificat și deosebit de grav prev. de art. 174 alin. 1, 175 alin. 1 lit.";i"; și art. 176 alin. 1 lit.";a"; Cod penal, art. 53 pct. 2 lit.";a"; și art. 64 Cod penal, la pedeapsa de 18 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prev. de

          art. 64 lit.";a"; și "b"; Cod penal ;

        • instigare la infracțiunea de mărturie mincinoasă, prev. de art. 25 Cod penal rap.la art. 260 Cod penal, la pedeapsa de 1 an închisoare.

          Constată că faptele au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni prev. de art. 33 lit.";a"; Cod penal, iar în baza disp.art. 34 lit.";b"; Cod penal, contopește pedepsele aplicate, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. "a"; și "b"; Cod penal.

          În baza disp.art. 350 Cod procedură penală menține starea de arest a inculpatei, iar în baza disp.art. 88 Cod penal deduce din durata pedepsei perioada arestului preventiv, începând cu_, la zi.

          Face aplic. art. 71 și 64 lit.";a,b"; Cod penal.

      2. M. G. N. , fiul lui G. și R., născut la data de_ în B.

, cetățean român, studii 12 clase, elev la Grupul Școlar "G. M. il"; B., necăsătorit, domiciliat în B., cartier Unirea nr. 116 județul B. -Năsăud, CNP - 1., în prezent aflat în Penitenciarul Gherla pentru săvârșirea infracțiunilor de :

  • omor calificat și deosebit de grav prev. de art. 174 alin. 1, 175 alin. 1 lit.";i"; și art. 176 alin. 1 lit.";a"; Cod penal, art. 53 pct. 2 lit.";a"; și art. 64 Cod penal, la pedeapsa de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de

    art. 64 lit.";a"; și "b"; Cod penal ;

  • instigare la infracțiunea de mărturie mincinoasă, prev. de art. 25 Cod penal rap.la art. 260 Cod penal, la pedeapsa de 1 an închisoare.

    Constată că faptele au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni prev. de art. 33 lit.";a"; Cod penal, iar în baza disp.art. 34 lit.";b"; Cod

  • 2479,11 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare și dobânda legală aferentă calculată din ziua următoare externării victimei către partea civilă S. C. J. de U. C. .

    Obligă inculpații la plata solidară a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către partea civilă L. M. și B. (Tanca)D. reprezentând onorariu avocațial.

    Obligă inculpații la plata a câte 4.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma totală de 7.360 lei pentru faza de urmărire penală.

    Cu drept de apel în 10 zile de la pronunțare cu părțile civile- persoane fizice și de la comunicare cu inculpații și cu celelalte părți civile.

    Pronunțată în ședința publică din 23 octombrie 2013.

    PREȘEDINTE

    P. A. D.

    R O M Â N I A TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD

    SECȚIA PENALĂ

    Dosar nr. _

    Copia dispozitivului Sentinței penale nr. 152/F/2013

    Condamnă pe inculpații :

    1. M. R. fiica lui I. și Onița, născută la data de_ în comuna Rebrișoara județul B. -Năsăud, cetățean român, studii 6 clase, pensionară, căsătorită, domiciliată în B., cartier Unirea nr. 116 județul B. -Năsăud, CNP - 2., în prezent aflată în Penitenciarul Gherla, pentru săvârșirea infracțiunilor de :

  • omor calificat și deosebit de grav prev. de art. 174 alin. 1, 175 alin. 1 lit.";i"; și art. 176 alin. 1 lit.";a"; Cod penal, art. 53 pct. 2 lit.";a"; și art. 64 Cod penal, la pedeapsa de 18 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prev. de

    art. 64 lit.";a"; și "b"; Cod penal ;

  • instigare la infracțiunea de mărturie mincinoasă, prev. de art. 25 Cod penal rap.la art. 260 Cod penal, la pedeapsa de 1 an închisoare.

    Constată că faptele au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni prev. de art. 33 lit.";a"; Cod penal, iar în baza disp.art. 34 lit.";b"; Cod penal, contopește pedepsele aplicate, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. "a"; și "b"; Cod penal.

    În baza disp.art. 350 Cod procedură penală menține starea de arest a inculpatei, iar în baza disp.art. 88 Cod penal deduce din durata pedepsei perioada arestului preventiv, începând cu_, la zi.

    Face aplic. art. 71 și 64 lit.";a,b"; Cod penal.

    1. M. G. N. , fiul lui G. și R., născut la data de_ în B.

    , cetățean român, studii 12 clase, elev la Grupul Școlar "G. M. il"; B., necăsătorit, domiciliat în B., cartier Unirea nr. 116 județul B. -Năsăud, CNP - 1., în prezent aflat în Penitenciarul Gherla pentru săvârșirea infracțiunilor de :

  • omor calificat și deosebit de grav prev. de art. 174 alin. 1, 175 alin. 1 lit.";i"; și art. 176 alin. 1 lit.";a"; Cod penal, art. 53 pct. 2 lit.";a"; și art. 64 Cod penal, la pedeapsa de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de

    art. 64 lit.";a"; și "b"; Cod penal ;

  • instigare la infracțiunea de mărturie mincinoasă, prev. de art. 25 Cod penal rap.la art. 260 Cod penal, la pedeapsa de 1 an închisoare.

    Constată că faptele au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni prev. de art. 33 lit.";a"; Cod penal, iar în baza disp.art. 34 lit.";b"; Cod

  • 2479,11 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare și dobânda legală aferentă calculată din ziua următoare externării victimei către partea civilă S. C. J. de U. C. .

Obligă inculpații la plata solidară a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către partea civilă L. M. și B. (Tanca)D. reprezentând onorariu avocațial.

Obligă inculpații la plata a câte 4.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma totală de 7.360 lei pentru faza de urmărire penală.

Cu drept de apel în 10 zile de la pronunțare cu părțile civile- persoane fizice și de la comunicare cu inculpații și cu celelalte părți civile.

Pronunțată în ședința publică din 23 octombrie 2013.

PREȘEDINTE GREFIER

P. A. D. C. M.

pentru conformitate cu originalul

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Sentința penală nr. 152/2013. Omor calificat