Decizia penală nr. 17/2013. Prelungirea arestului preventiv
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR.17/R/2013
Ședința publică din 7 ianuarie 2013 Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: ANA C., judecător JUDECĂTORI: L. M.
V. C.
GREFIER: M. B.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă I.C.C.J. - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj
- reprezentat prin procuror DORU DOBOCAN
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul U. H. A. împotriva încheierii penale nr.2/C/_ a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect prelungirea măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul U. H. A., în stare de arest, asistat de apărători aleși av. Ban Tiberiu și Teaha Mihai, ambii avocați din cadrul Baroului Cluj, cu delegațiile la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul U. H. A. arată că își menține recursul declarat.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului U. H. A. , în temeiul art.385/13 pct.2 lit. d C. pr. pen., respectiv art.155 al. ultim C. pr. pen., solicită a se constata că în mod neîntemeiat s-a dispus prelungirea stării de arest preventiv a inculpatului minor, în temeiul art.148 lit. f C. pr. pen., având în vedere că la acest moment procesual nu mai subzistă temeiul avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
În subsidiar, solicită aplicarea unei măsuri preventive mai puțin restrictive, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea.
În susținerea recursului arată că într-adevăr propunerea de prelungire a arestării preventive formulată de către parchet a fost admisă, pornindu-se de la același unic argument care a stat la baza luării măsurii arestării, respectiv gravitatea faptelor imputate inculpatului.
În primul rând, solicită a se avea în vedere că doar una dintre cele două infracțiuni concurente reținute în sarcina inculpatului în cursul urmăririi penale poate justifica luarea măsurii arestării preventive, dat fiind cuantumul pedepsei prevăzut pentru cea de a doua faptă prev. de art.4 din Legea nr.143/2000.
Solicită a se constata că argumentele invocate de instanța de fond au în vedere în primul rând multitudinea actelor materiale de executare și persoanele implicate, aspecte care vizează exclusiv fondul cauzei și nu pornește de la o analiză a circumstanțelor personale care-l caracterizează pe inculpat.
Intr-adevăr, potrivit art.136 al.8 C. pr. pen., judecătorul trebuie să motiveze de ce o altă măsură preventivă nu este aplicabilă în cazul de față, dat fiind chiar situația de excepție în care ne aflăm, vârsta persoanei implicate, mai ales faptul că fiind minor măsura arestării are un caracter de excepție.
Niciuna dintre probele administrate în dosarul cauzei nu atestă acele riscuri că lăsat în libertate inculpatul ar săvârși o nouă infracțiune.
Unicul argument în motivarea încheierii atacate că lăsat în libertate inculpatul ar relua consumul de droguri (f.5) este lipsit de orice suport probator. Inculpatul personal a denunțat o mare parte dintre persoanele cărora le-a furnizat acele droguri. Pentru identitate de tratament juridic, solicită a se constata că majoritatea participanților la aceleași acte materiale, sunt în stare de libertate.
În motivarea încheierii de prelungire se arată că această măsură se impune a fi prelungită tocmai pentru ca urmărirea penală să se desfășoare în mod coerent și netulburat. Solicită a se constata că ultimele acte de cercetare penală au fost efectuate la data de_ .
Dincolo de acest argument, susține că datorită aflării în stare de arest pe perioada sărbătorilor de Crăciun și chiar a aniversării zilei sale de naștere, inculpatul a conștientizat gravitatea conduitei sale, astfel că nu se mai justifică prelungirea măsurii arestării preventive.
In consecință, solicită admiterea recursului și desființarea hotărârii atacate, apreciind o altă măsură preventivă ar fi la fel de oportună și eficientă, respectiv aceea de a nu părăsi localitatea, inculpatul obligându-se să respecte toate obligațiile impuse în sarcina sa.
Apărătorul ales al inculpatului U. H. A., av.Teaha Mihai, solicită a se reține că inculpatul este elev în clasa XI-a iar prin prelungirea duratei arestării preventive acesta ar pierde anul școlar.
De asemenea, susține că în motivarea încheierii de prelungire a mandatului de arestare se vorbește și de posibilitatea ca inculpatul să își reia activitatea de consum de droguri. Raportat la acest aspect, arată că inculpatul din proprie inițiativă a încercat la un moment dat tratarea acestui viciu, prin ședințe de terapie psihologică, aspect care însă nu a fost reținut de către instanță nici în încheierea prin care s-a dispus arestarea și nici în încheierea de prelungirea a măsurii arestării.
Din punctul său de vedere, soluția optimă pentru reeducarea inculpatului ar fi reintroducerea acestuia în familie și continuarea tratamentului corespunzător, apreciind că mediul în care se încearcă reeducarea inculpatului îi agravează situația.
Pentru aceste motive, apreciază că nu există un motiv temeinic pentru menținerea măsurii arestării preventive.
Reprezentantul M. ui P. , în temeiul art.385/15 pct.1 lit. b C. pr. pen., solicită respingerea recursului ca nefondat pentru următoarele motive: În opinia sa, încheierea penală recurată de către inculpat este legală,
temeinică și judicios motivată.
În susținerea poziției procesuale arată că în mod corect instanța de fond a constatat că temeiurile care au determinat inițial luarea măsurii arestării preventive luată față de inculpat subzistă în continuare în cauză și, de asemenea, se impune și prelungirea acestei măsuri. Astfel, s-a reținut în mod corect că sunt îndeplinite cumulativ atât condițiile prev. de art.143 C. pr. pen., în sensul că există indicii și probe care duc la bănuiala rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat și sunt întrunite cumulativ și condițiile prev. de art.148 lit. f C. pr. pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru una dintre infracțiunile reținute în sarcina inculpatului este mai mare de 4 ani închisoare, iar cercetarea sa în libertate, în acest moment, prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În ceea ce privește existența indiciilor și probelor care duc la bănuiala rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat, solicită a se avea în vedere că au fost analizate anterior acestui moment, atât de către instanța de fond la data de_, când a fost luată măsura arestării preventive, dar și la data de_ când a fost admisă solicitarea de prelungire a măsurii. Aceste temeiuri au fost analizate și de către instanța de control judiciar respectiv de către Curtea de Apel Cluj la data de_, când prin încheierea penală nr.1859/2012 a fost respins recursul formulat de către inculpat împotriva încheierii pronunțată de Tribunalul Cluj, prin care s-a luat măsura arestării preventive.
Așa fiind, apreciază că existența acestor indicii și probe au intrat în puterea autorității de lucru judecat. De altfel, la fila 4 din încheierea penală recurată, instanța de fond a indicat care sunt acele mijloace de probă din care rezultă indiciile care duc la bănuiala rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat și le-a interpretat în mod corect.
În ceea ce privesc disp.art.148 lit. f C. pr. pen., susține că în mod incontestabil prima condiție este realizată, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc prev. de art.2 al.1 din Legea nr.143/2000, prezumată a fi săvârșită de către inculpat este de la 3 la 15 ani.
Cu privire la cea de a doua condiție, respectiv faptul că cercetarea în stare de libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, solicită a se avea în vedere că instanța de fond a motivat în mod judicios de ce este îndeplinită și această condiție, respectiv că pe lângă gravitatea faptei, materializată în limitele mari de pedeapsă, trebuie avut în vedere atât impactul negativ major pe care săvârșirea unor astfel de infracțiuni îl are asupra conștiinței membrilor comunității, pe fondul traficului și consumului de droguri și a consecințelor negative pe care le are asupra unor persoane cu vârste din ce în ce mai fragede, de numărul mare de persoane implicate în cauză, respectiv de actele materiale prezumate a fi comise de inculpat, precum și de către cantitatea relativ mare de droguri pe care inculpatul a traficat-o.
În ceea ce privesc susținerile apărării, în mod corect instanța de fond a arătat că circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv că este minor, a recunoscut comiterea faptei, a colaborat cu organele de urmărire penală, că se află la prima confruntare cu legea penală, constituie circumstanțe care pot fi avute în vedere în eventualitatea trimiterii în judecată a inculpatului la soluționarea fondului cauzei și ca urmare solicită a fi înlăturate atunci când se va analiza soluționarea recursului.
De asemenea, raportat la susținerile apărării referitoare la problemele și implicațiile negative pe care starea de arest le poate avea asupra procesului de învățământ desfășurat de către inculpat, arată că aceste problemele au fost determinate tocmai de activitatea inculpatului.
Pentru toate aceste motive, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Apărătorul ales al inculpatului Uiorean Hoera A. , în replică, arată că în procedura analizării acestor propuneri de prelungire, instanța trebuie să aibă în vedere în primul rând motivele pentru care se impune menținerea acestei situații. Solicită a fi avute în vedere și caracterizările depuse la dosar care infirmă aprecierea că inculpatul până la săvârșirea faptei a avut o atitudine necorespunzătoare.
Inculpatul Uiorean H. A., având ultimul cuvânt, arată că își recunoaște faptele. Solicită punerea sa în libertate pentru a-și continua studiile.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 2/C din data de_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._ s-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă I. - D.I.I.C.O.T. - Serv. Teritorial Cluj.
În baza art. 155 și urm. C. pr. pen., s-a dispus prelungirea duratei măsurii arestării preventive luată față de inculpatul U. H. A. , fiul lui H. D. și C. R., născut la data de_ în orașul Aiud, jud. Alba, CNP 1. ,
- pe o perioadă de 20 de zile, începând cu data de_ până la data de_, inclusiv.
În baza art. 192 al. 3 C. pr. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat, au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că inculpatul U. H. A. a fost cercetat alături de alți coinculpați în dosarul nr. 151/D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj -, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc în formă continuată, prev. și ped. de art.2 al.1 din Legea 143/2000, cu aplic. art. 41 al.2 C. pen. și consum de droguri de risc în formă continuată, prev. de art.4 al.1 din Legea 143/2000, cu aplic. art. 41 al.2 C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.
Sub aspectul stării de fapt s-a reținut referitor la inculpatul U. că, în cursul anului 2012, în mod repetat, în baza aceleași rezoluții infracționale, a desfășurat activități de distribuire și deținere de droguri de risc, iar în perioada iunie-decembrie 2012, sus-numitul a oferit și vândut substanțe de culoare verde- oliv, cu privire la care s-a stabilit că, sunt constituite din cannabis-substanță care se regăsește în Tabelul anexă nr. III din Legea 143/2000, colaboratorului autorizat cu nume de cod Zăvoianu Larisa și de asemenea, în aceeași perioadă, a oferit și vândut droguri de risc pe piața de consumatori din municipiul Cluj- Napoca, droguri cu privire la care există date că, ar fi fost deținute la domiciliul său, în cantități mai mari, în vederea comercializării frecvente și a consumului propriu, rezultând date că, a distribuit droguri de risc numiților: Șimonca Gelu A.
, Borza A. Florian, P. Vlad Emanuel, Dawoud Sharif Robert, Avram Raul S.
, precum și învinuiților Borșan Norbert și Tition A. C. și altor persoane neidentificate până la acest moment și a consumat droguri de risc în perioada de referință, pe care le-a procurat în prealabil și de la coinculpatul N. Ferenc, fie în vederea distribuirii ulterioare, fie în vederea consumului propriu.
Prin încheierea penală 144/C/_ a Tribunalului Cluj, s-a dispus în temeiul art.149/1, 148 lit. f și 160/h C. pr. pen., arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 19 zile, începând cu data de_ și până la data de_, inclusiv.
Împotriva soluției de mai sus, inculpatul a declarat recurs, fiind respins ca nefondat prin încheierea penală 1859/R/_ a Curții de Apel Cluj.
În cauză există indicii temeinice în sensul art.68/1 C. pr. pen. și chiar probe în sensul disp. art.68 C. pr. pen. care fac rezonabilă presupunerea că sus- numitul este autorul pretinselor fapte pentru care este cercetat; în acest sens sunt procesele-verbale întocmite ca urmare a cumpărărilor autorizate, efectuate de investigatorul sub acoperire prin intermediul colaboratorului autorizat; rapoartele de constatare tehnico-științifice întocmite în cauză și care certifică faptul că substanțele provenite de la inculpat sunt droguri de risc; din procesele- verbale de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor emise Trib. Cluj; din depozițiile de martori audiați în cauză; coroborate cu declarațiile celorlalți coinculpați și învinuiți, precum și cele de
recunoaștere date de inculpat în prezenta cauză; situație în care, condițiile prev. de art.143 C. pr. pen., subzistă.
Totodată, cerințele temeiului prev. de art.148 lit. f C. pr. pen. subzistă, având în vedere că, raportat la una din infracțiunile reținute în sarcina inculpatului, cea de trafic de droguri de risc în formă continuată, prev. de art.2 al.1 din Legea 143/2000, cu aplic. art.41 al.2 C. pen. și pentru care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive față de acesta, legea prevede pedeapsa închisorii mai mare 4 ani; lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, aspect ce a rezultat din natura și gravitatea faptelor de care este acuzat, concretizată în modul și împrejurările de săvârșire, respectiv calitatea de furnizor de droguri de risc, cantitatea de droguri de risc traficată, intervalul de timp și aria în care și-a desfășurat activitatea infracțională, numărul persoanelor implicate; din consecințele grave pe care drogurile le au, pe de o parte asupra sănătății fizice și psihice a celor care le consumă, de menționat fiind faptul că, inculpatul este și consumator de droguri; pe de altă parte, a oferi contra cost sau cu titlu gratuit droguri de risc, diverselor persoane, în special celor cu vârste tinere pentru a le întreține dependența, în scopul obținerii ilicite de beneficii materiale, constituie de asemenea un pericol deosebit pentru societate.
Faptul că, inculpatul este minor în vârstă de aproape 17 ani, a recunoscut comiterea faptelor și a colaborat cu organele de urmărire penală, se află la prima confruntare cu legea penală, constituie circumstanțe care vor fi avute în vedere, atât de organul de urmărire penală, cu ocazia finalizării acestei etape procesuale, cât și cel de judecată în ipoteza în care va fi trimis în judecată; însă, nu sunt de ignorat nici susținerile inculpatului referitoare la faptul că, a încercat să scape de dependența consumului de droguri, fiind și internat în unități specializate în acest sens, dar până la momentul arestării sale nu a reușit acest lucru; totodată, tot potrivit declarațiilor sale, vânzările de droguri efectuate de acesta au fost făcute în scopul obținerii de venituri pentru a-și putea întreține viciul; aspecte care conduc la suspiciunea rezonabilă că, lăsat în libertate, există un real risc în sensul reluării activității de care este acuzat;
În plus, urmărirea penală nu a putut fi finalizată, fiind necesară efectuarea și a următoarelor activități: întocmirea și depunerea la dosar a rapoartelor de constatare tehnico-științifice cu privire la rezultatele analizării substanțelor și obiectelor ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate în data de_ ; efectuarea în cauză a unei constatări tehnico-științifice pentru a stabili cui aparține scrisul de completare de pe agenda ridicată cu ocazia percheziției domiciliare de la locuința inculpaților N. Ferenc și N. Gyongyever, traducerea prin intermediul unui interpret autorizat, a convorbirilor purtate în altă limbă decât română, înregistrate în cauză în baza autorizațiilor de interceptare și înregistrare a convorbirilor și comunicărilor telefonice dispuse în cauză; întocmirea tuturor proceselor-verbale de transcriere a convorbirilor și comunicărilor telefonice purtate de la posturile telefonice pentru care au fost dispuse în cauză autorizații de interceptare și înregistrare a convorbirilor și comunicărilor telefonice; identificarea și audierea tuturor persoanelor care au cunoștință de activitatea infracțională desfășurată de către toți participanții în aceasta, respectiv de către inculpații U. H. A., N. Ferenc, N. Gyongyever, Tition A. C. și Borșan Norbert.
Față de cele de mai sus, instanța a apreciat propunerea formulată de Ministerul Public - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj - ca fiind întemeiată pentru buna desfășurare a procesului penal și pe cale de consecință, a fost admisă.
Împotriva mai sus menționatei sentințe a declarat recurs în termenul legal inculpatul U. H. A. .
În susținerea recursului a apreciat că în mod netemeinic s-a dispus prelungirea stării de arest prelungit, pentru că în acest moment nu mai subzistă temeiul avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
S-a învederat că gravitatea faptelor imputate și împrejurarea că doar una dintre cele două infracțiuni reținute în sarcina recurentului poate justifica arestarea nu pot înlătura analiza circumstanțelor personale ale inculpatului deoarece nici una dintre probele administrate nu atestă riscul comiterii unei noi infracțiuni.
S-a specificat că datorită aflării în stare de arest pe perioada sărbătorilor de iarnă inculpatul a conștientizat gravitatea faptelor sale, iar prin prelungirea arestării ar pierde anul școlar, fiind elev în clasa a XI-a.
Analizând recursul declarat, din prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art. 3856alin.3 C. pr. pen., Curtea constată curmătoarele:
În mod temeinic prima instanță a apreciat că există indicii temeinice în sensul că inculpatul recurent U. H. A. în anul 2012, lunile iunie- decembrie, a deținut pentru consumul său propriu și a distribuit cannabis atât colaboratorului autorizat, cât și altor 7 persoane deja identificate, fapte ce sunt prevăzute ca fiind trafic de droguri de risc, de art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicare art. 41 alin. 2 C. pen. și deținere de droguri de risc în vederea consumului, prev. de art.4 alin.1 din legea nr. 143/2000 cu aplicare art. 41 al. 2 C. pen.
Recurentul nu a contestat indiciile temeinice precizate de către prima instanță, astfel încât Curtea nu va reitera mijloacele de probă din care acestea rezultă, fiind menționate în încheierea atacată.
Curtea nu va primi motivul de recurs potrivit căruia, nu s-a analizat oportunitatea luării unei alte măsuri preventive neprivative de libertate, avându-se în vedere, mai ales, minoritatea inculpatului; prima instanță în mod temeinic a argumentat că, în ciuda vârstei sale de 17 ani, inculpatul este dependent de droguri ─ potrivit propriilor sale declarații și, deși a fost internat pentru a scăpa de această adicție, tratamentele nu au dat rezultate.
Este evident că o persoană dependentă de droguri, chiar minoră, prezintă un caracter imprevizibil suficient pentru ca lăsată în stare de libertate să prezinte un risc concret pentru ordinea publică și comunitatea din care face parte.
Referitor la acest aspect este de observat numărul mare al persoanelor cărora le-a livrat cannabis, precum și împrejurarea că substanță era adusă din străinătate de către un coinculpat, împrejurări ce indică periculozitatea recurentului.
Așadar, sunt îndeplinite condițiile cazului de arestare, prev. de art.145 alin.1 lit. f C. pr. pen.
Susținerea că pe durata arestării sale a conștientizat gravitatea faptelor nu reprezintă în sine o garanție că inculpatul nu va relua consumul de droguri, așadar comiterea unor alte fapte similare nu poate fi exclusă.
Afirmația că prin prelungirea arestării recurentul, elev în clasa a XI-a ar pierde anul școlar nu corespunde realității.
De asemenea, prelungirea stării de arest este justificată de faptul că urmărirea penală nu a fost finalizată pentru că nu au fost identificate toate persoanele cărora recurentul le-a livrat droguri.
Așa fiind, în baza art. 38515pct.1 lit. b C. pr. pen. va respinge ca nefondat recursul declarat.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2 C. pr. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul U. H. A. arestat în Arestul IPJ Cluj, împotriva încheierii penale nr.2/C/_ a Tribunalului Cluj.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 7 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | |||
ANA C. L. | M. | V. C. | M. | B. |
Red. C.V./dact. V.R.
2 ex./_
Jud. fond. I. N. B.
| ← Încheierea penală nr. 1378/2013. Prelungirea arestului preventiv | Încheierea penală nr. 67/2013. Prelungirea arestului preventiv → |
|---|
