Încheierea penală nr. 32/2013. Prelungirea arestului preventiv
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
ÎNCHEIEREA P. Ă NR.32/R/2013
Ședința publică din data de 3 aprilie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE S. T.
Judecător A. Ț. Judecător M. L. Grefier L. B.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații recurenți
D. R., R. T., Z. I., M. M. G., M. S. și I. E. împotriva încheierii penale nr.29/C/A din_ a Judecătoriei C. -N., având ca obiect prelungirea duratei arestării preventive.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurenta D. R., aflată în stare de arest, asistată de apărătorul ales, av.Meteș D., cu delegație avocațială depusă la dosar, recurentul R. T., aflat în stare de arest preventiv, asistat de către apărătorul ales, av. Urcan C., cu delegație la dosar, recurenta Z. I., aflată în stare de arest, asistată de către apărătorul ales, av. Vomir Bizo D., cu delegație avocațială depusă la dosar, recurenta
M. M. G., aflată în stare de arest preventiv, asistată de către apărătorul desemnat din oficiu, av. Coroi A. M., cu delegație avocațială depus la dosar,recurenta M. Ș., aflată în stare de arest preventiv, asistată de către apărătorul desemnat din oficiu, av. Cuibuș
C., cu delegație la dosar și recurenta I. E. aflată în stare de arest preventiv, asistată de către apărătorul ales, av.Alb T., cu delegație avocațială depusă la dosar.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror D. Crăciunescu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul R. T., av. C. M., care solicită instanței a constata încetat mandatul său de asistentă juridică din oficiu, ca urmare a prezentării apărătorului ales. Totodată, solicită instanței a se pronunța asupra onorariului parțial din oficiu. Depune la dosar referatul privind onorariul avocațial.
La întrebarea instanței, recurentele M. M. G. și M. Ș. arată că sunt de acord să fie asistate de către apărătorii desemnați din oficiu.
Totodată, întrebați fiind de către instanță, inculpații recurenți arată că își mențin recursul formulat în cauză, iar în această fază procesuală nu doresc să dea alte declarații, menținând în totalitate declarațiile date până în prezent.
În continuare, instanța întreabă participanții dacă au cereri de formulat sau excepții de ridicat, prealabile acordării cuvântului în dezbaterea judiciară a cauzei.
Apărătorul ales al inculpatei D. R., apreciază că s-a impune luarea unui supliment de declarație inculpatei cu privire la starea de sănătate a acesteia.
Reprezentanta Parchetului arată că în principiu nu se opune, însă există la dosar o serie de acte medicale care atestă starea de sănătate a inculpatei D. R. .
Apărătorul ales al inculpatei D. R., arată că acest supliment de declarație urmează a avea un anumit conținut. Depune la dosar un set de înscrisuri, respectiv, un set de acte medicale, un extras de pe internet privind boala de care suferă inculpata, precum și o adresă către Secția Oftalmologie a Spitalului nr.1 Craiova, prin care solicită a-i fi comunicate afecțiunile oftalmologice de care suferă inculpata, dacă este imperios necesară o intervenție chirurgicală pentru a o salva de orbire, unde se poate efectua o astfel de intervenție, contravaloarea acesteia și dacă aceste afecțiuni o fac incompatibilă cu regimul de detenție.
La întrebarea instanței, recurenta D. R. arată că a fost propusă pentru o intervenție chirurgicală de protezare a ochiului, a fost la mai multe controale medicale în acest sens. În perioada de arest preventiv nu a fost dusă la control.
Apărătorul ales al recurentei Z. I., depune la dosar o caracterizare a inculpatei întocmită de preotul paroh al parohiei de care aparține inculpata, acte de stare civilă și practică judiciară.
Totodată, invocă excepția nulității încheierii penale prin care s-a dispus prelungirea duratei arestării preventive inculpatei având în vedere Decizia nr.25/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție raportat la art.159 alin.8 Cod procedură penală, care prevede că constituie o încălcare a normelor procedurale ce asigură justa soluționare a cauzei de natura celei la care se face referire în art.197 alin.4 teza finală, astfel că aceasta nu se poate îndrepta decât prin încetarea de drept a măsurii arestării preventive, ca efect al nerespectării termenului imperativ privind soluționarea recursului înainte de expirarea duratei arestării preventive dispusă anterior încheierii atacate. Consideră că recursul trebuia soluționat până la data de_, raportat la data când s-a admis propunerea de prelungire a stării de arest formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, astfel fiind încălcate dispozițiile CEDO și art.23 alin.9 din Constituția României care stabilesc că punerea în libertate a celui reținut sau arestat este obligatorie, dacă motivele acestor măsuri au dispărut, precum și alte situații prevăzute de lege.
Apărătorul ales al inculpatei D. R. achiesează la concluziile colegei sale, arătând că motivarea instanței privind prelungirea duratei arestării preventive este departe de adevărul cauzei. S-a arătat că predispoziția inculpaților la comiterea unor fapte similare este mai mult decât evidentă, însă îi este greu să creadă că inculpata pe care o asistă va încerca să comită același gen de infracțiuni, având în vedere vârsta și starea de sănătate a acesteia.
Nefiind cereri de formulat, tribunalul, constatând cauza în stare de judecată, declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul participanților în dezbaterea judiciară a recursului, urmând a se pronunța și asupra aspectelor invocate de către apărătorul ales al inculpatei Z. I. odată cu fondul cauzei.
Apărătorul ales al inculpatei D. R., susține recursul formulat în cauză, solicită admiterea acestuia, casarea încheierii penale atacate pentru nelegalitate și netemeinicie. În subsidiar, solicită a dispune față de inculpata pe care o asistă, raportat la starea de sănătate a acesteia, măsura obligării internării, pentru a fi consultată și a i se acorda tratamentul adecvat afecțiunilor pe care le prezintă. În opinia sa, probele existente la dosar nu susțin pericolul concret pentru ordinea publică și nu justifică menținerea în stare de arest preventiv a inculpatei raportat la învinuirea care i se aduce, nu este vorba despre patru infracțiuni de furt calificat, ci despre două infracțiuni în forma consumată și două tentative, și nu în ultimul rând prejudiciul modic de 21.000 lei. Consideră că la luarea și respectiv la prelungirea unei astfel de măsuri, trebuie avută în vedere și persoana inculpatei, respectiv vârsta și starea de sănătate, în situația inculpatei se poate ajunge la orbire, trebuie văzută situația concretă, a se ține mai mult de 30 de zile în arest o astfel de persoană este mult prea mult, existând posibilitatea ca instanța să înlocuiască măsura arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Apărătorul ales al inculpatei Z. I. solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se respingă propunerea parchetului de prelungire a duratei arestării preventive și în consecință, punerea în libertate a inculpatei. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă
măsură preventivă, cum ar fi cea prevăzută de art.145-1451 Cod procedură penală.
Apreciază că în cauza nu sunt întrunite cerințele art.155 Cod procedură penală, deoarece nu vede cum ar putea influența și în ce fel, bunul mers al procesului penal, având în vedere că de la data luării măsurii preventive nu s-a făcut nimic în dosar. De asemenea, la dosar nu există date și probe certe că inculpata în stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, întreaga învinuire se bazează pe un proces verbal de investigații, nu s- a arătat în concret în ce constă pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta inculpata în stare de libertate. Solicită a se avea în vedere că inculpata are în întreținere un
copil minor, are familie, există susținere din partea acesteia, aspecte de către trebuie să se țină seama. Solicită a se analiza oportunitatea unei alte măsuri alternative, cum ar fi măsura obligării de a nu părăsi localitatea, cu impunerea unor obligații pe care inculpata se obligă le respecte, în caz contrar se poate revoca măsura și se dispune arestarea preventivă a acesteia.
Apărătorul inculpatului R. T. solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauză, să se pronunțe o nouă hotărâre de respingere a propunerii parchetului de prelungire a duratei arestării preventive. În subsidiar, consideră oportună, luarea unei alte măsuri preventive. Apreciază că la dosar nu există probe certe că inculpatul în stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, întreaga învinuire se bazează pe un proces verbal de investigații, nu se arată în concret în ce constă pericolul pentru ordinea publică pe care îl reprezintă inculpatul în stare de libertate. Susține că încheierea Judecătoriei
C. -N. este lovită de nulitate raportat la decizia I. în interesul legii nr.25/2008.
Apărătorul inculpatei M. M. G. solicită admiterea recursului casarea încheierii penale atacate cu consecința respingerii propunerii parchetului de prelungire a măsurii arestului preventiv și punerea în libertate a inculpatei. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură prev.de art.145-145 ind.1 Cod procedură penală, apreciind că temeiurile inițiale nu mai subzistă, alte temeiuri noi nu au apărut iar în acest moment procesual starea de arest nu se mai justifică raportat la persoana inculpatei care este un infractor primar, este cercetată pentru comiterea a două acte materiale de tentativă de furt, fără a sustrage nimic. Apreciază că la stabilirea pericolului social concret, trebuie analizată situația fiecărui inculpat în parte. Potrivit Convenției europene a Drepturilor Omului, regula este judecarea inculpatei în stare de libertate, stare de arest fiind una excepțională. Și în opinia sa, încheierea atacată cu recurs este lovită de nulitate, raportat la decizia I. nr.25/2008. Totodată, solicită acordarea onorariului avocațial din FMJ.
Apărătorul inculpatei M. Ș. solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei hotărâri de respingere a propunerii parchetului de prelungire a duratei arestării preventive. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, prev. de art.145 ind.1 Cod procedură penală. Consideră că inculpata poate fi cercetată în continuare, în stare de libertate, întrucât la dosar nu există probe din care să rezulte pericolul social concret, privarea de libertate este o măsură abuzivă. Solicită a se avea în vedere scopul măsurilor preventive raportat la persoana inculpatei. Consideră că față de inculpată se poate lua o altă măsură preventivă, neprivativă de libertate cu instituirea unor obligații pe care inculpata să le respecte.
Apărătorul inculpatei I. E. susține recursul declarat în cauză, solicită admiterea acestuia. În opinia sa, dacă la momentul arestării inculpatei existau temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri, în acest moment procesual acestea nu mai subzistă iar temeiuri noi nu au apărut. Solicită a se avea în vedere faptul că, de la data arestării și până în prezent nu s-au efectuat alte acte de urmărire penală, precum și starea de sănătatea a inculpatei care suferă de schizofrenie. Arată că în sarcina inculpatei se reține faptul că la data de_ ar fi săvârșit fapte de natură penală pe raza localității Zalău și Jibou, însă la dosar nu există probe certe care să o incrimineze, simplu fapt că inculpații se cunosc întrucât locuiesc în aceiași localitate, nu justifică reținerea colaborării la săvârșirea faptelor, chiar dacă există probe științifice din care rezultă că au fost împreună, nu poate crede că organele de cercetare au filmat și au văzut cum inculpații împreună comit infracțiuni, însă nu i-au reținut, nu au procedat la prinderea lor în flagrant. Dacă instanța apreciază că se impune înlocuirea măsurii arestului preventiv, solicită în baza art.136 lit.b și c raportat la art.145-145 ind.1 Cod procedură penală, luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea sau țara raportat la persoana inculpatei care nu are antecedente penale, are probleme de sănătate și are doi copii minori.
Reprezentanta Parchetului formulează concluzii de respingere a recursurilor declarate de recurenții D. R., R. T., Z. I., M. M. G., M. Șrefania și I. E.
, ca nefondate, cu precizarea că, aceste concluzii nu au legătură cu sexul, religia și etnia inculpaților, astfel cum s-a sugerat de către apărătorii acestora..
Cu privire la recursul în interesul legii invocat de către apărătorul ales al inculpatei Z.
I., este adevărat că se prevede un termen imperativ, însă în cauză nu sunt îndeplinite cerințele art.140 Cod procedură penală, referitoare la încetarea de drept a măsurii arestului preventiv și la nulitatea absolută, cele două instituții nu sunt incidente în cauză.
De asemenea, arată că nu s-a ignorat faptul că unii dintre inculpați au probleme de sănătate, dacă cu privire la inculpata D. R. este incident art.139 ind.2 Cod procedură penală, apreciază că instanța nu poate dispune internarea acesteia iar problemele de sănătate sunt în atenția celor responsabili din cadrul locului de deținere.
Totodată, arată că în cauză există indicii temeinice și probe din care rezultă că inculpații au săvârșit infracțiunea pentru care sunt cercetați, art.148 lit. f teza a II-a, referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică există raportat la modul de operare, faptul că nu au fișa de cazier curată, nu sunt la prima confruntare cu legea penală, inculpații au mai fost cercetați pentru infracțiuni similare atât în țară cât și în străinătate. Cu privire la inculpata I.
E. aceasta a fost expertizată la Spitalul Penitenciar Jilava, însă expertiza nu s-a efectuat încă de către I.N.M.L Mina Minovici.
Consideră că luarea altei măsuri preventive față de inculpații recurenți nu este benefică în acest moment procesual, existând riscul ca lăsați în libertate să recurgă la săvârșirea altor infracțiuni similare.
Inculpata recurentă D. R., având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței
soluția.
Inculpatul recurent R. T., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea lui în stare de
libertate.
Inculpata recurentă Z. I., având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței
soluția.
Inculpata recurentă M. M. G., având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea
instanței soluția.
Inculpata recurentă M. Ș., având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței
soluția.
Inculpata recurentă I. E., având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței
soluția, însă solicită a se ține seama de starea de sănătate precară.
T R I B U N AL U L
Prin încheierea penală nr. 29/C/A/2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr._, s-a admis propunerea de prelungire a stării de arest preventiv formulata de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și
în baza art. 155, art. 156 si art. 159 C.p.pen. s-a dispus prelungirea stării de arest preventiv a inculpaților: D. R., R. T., Z. I., M. M. G., M. Ș., I. E.
,pe o durată de 30 zile, începând cu data de_ si până la data de _
In temeiul art. 192 alin 3 C.p.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas in sarcina acestuia, cheltuieli in care s-au inclus si onorariile avocațiale parțiale, onorarii care se avansează din FMJ.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele :
Prin ordonanța din data de_, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpații D. R., pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată (4 acțiuni componente) și violare de domiciliu în formă continuată (3 acțiuni componente), fapte prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și i din Codul penal și art. 192 alin. 1, alin. 2 C.pen., ambele cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., art. 37 alin. 1 lit. a din Codul penal și în condițiile art. 33 lit. a) C.pen. R. T., Z. I., și M. M. G., pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată (3 acțiuni componente) și violare de domiciliu în formă continuată (3 acțiuni componente), fapte prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și i din Codul penal și art. 192 alin. 1, alin. 2 C.pen., ambele cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și în condițiile art. 33 lit. a) C.pen.M. Ș., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată (3 acțiuni componente) și violare de domiciliu în formă
continuată (3 acțiuni componente), fapte prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și i din Codul penal și art. 192 alin. 1, alin. 2 C.pen., ambele cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., art. 37 alin. 1 lit. b din Codul penal și în condițiile art. 33 lit. a) C.pen. I. E. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată (3 acțiuni componente) și violare de domiciliu în formă continuată (3 acțiuni componente), fapte prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și i din Codul penal și art. 192 alin. 1, alin. 2 C.pen., ambele cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., art. 37 alin. 1 lit. a din Codul penal și în condițiile art. 33 lit. a) C.pen. constând în aceea că la data de 19 februarie 2013,inculpata D. R. în intervalul orar 11.20-12.15, prin efracție, a pătruns în locuința părții vătămate Ilea Constantin din C. N., str. Anatole France nr. 72, jud. C., de unde a sustras bunuri și sume de bani, cauzând un prejudiciu în valoare de 21.600 lei la data de 27 februarie 2013, a pătruns, împreună cu inculpații R. T.
, Z. I., M. M. G., M. Ș. și I. E., prin forțarea ușii de acces, în locuința părții vătămate Demian A. situată în orașul Jibou, str. Parcului nr. 25, de unde au sustras bijuterii din aur în valoare totală de 2.000 lei. la data de 27 februarie 2013, împreună cu aceeași inculpați prin forțarea ușii de acces, a pătruns în locuința părții vătămate V. P. din mun. Zalău. str. 9 Mai. Bl. 1, ap. 14. jud. Sălaj, cu intenția de a sustrage bunuri, fără însă a reuși să sustragă vreun bun. iar la data de 27 februarie 2013, împreună cu sus-numiții, a pătruns, prin escaladarea geamului, în locuința părții vătămate Gurzău V. G. situată în mun. Zalău, si nr. 50, jud. Sălaj, cu intenția de a sustrage bunuri, au răvășit bunurile și hainele, fără a reuși să sustragă vreun bun.
Prin ordonanța din data de_, inculpații (învinuiți la acel moment), au fost reținuți pe o durată de 24 de ore, reținerea expirând la data de_, ora 15.00, urmare a deducerii reținerii administrative.
Prin încheierea nr. 24/C/A/2013 a Judecătoriei C. -N. pronunțată in dosarul nr._ s-a dispus arestarea preventiva a inculpaților D. R. ,R. T., Z. I., M. M. G.
, M. Ș., I. E. pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu data de_ si pana la data de_, in temeiul art. 149 ind. 1 rap. la art. 148 alin. 1 lit. f C.pr.penala.
La baza propunerii privind prelungirea măsurii arestării preventivă a inculpaților au fost reținute dispozițiile art. 143 și art. 148 lit f C.p.p., deoarece infracțiunea săvârșita de către inculpați se pedepsește cu închisoarea mai mare de 4 ani, existând probe certe că lăsarea lor în liberate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
De asemenea, in susținerea propunerii, s-a arătat că, prin încheierea penală nr. 65/_ a Judecătoriei C. -N., s-a autorizat obținerea de la operatorii de telefonie mobilă a datelor necesare pentru stabilirea și identificarea cartelelor SIM care au fost introduse în perioada _
-_, în telefoanele mobile găsite asupra inculpaților de către organele de poliție, precum și a listingului apelurilor aferente cartelelor SIM respective, și a datelor de identificare ale utilizatorilor apelanți/apelați pe/de pe telefoanele mobile sus-menționate, date care însă nu au fost comunicate. În plus, procurorul a apreciat că temeiurile care au fost avute in vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților subzistă și pentru a se finaliza actele de urmărire penală amintite și pentru efectuarea, eventual, a altor acte, în cazul unor cereri întemeiate ale inculpaților la prezentarea materialului de urmărire penală, s-a solicitat instanței prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților.
Instanța a reținut referitor la teza I a art.148 lit. f din C.pr.pen. că pedeapsa pentru infracțiunile în formă consumată pentru care sunt cercetați inculpații se încadrează în condiția legală, iar în ceea ce privește teza II a apreciat că există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura infracțiunii cercetate, precum și la persoana inculpaților, care perseverează în comiterea unor fapte antisociale grave.
Cât privește pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpaților, trebuie subliniat faptul că, pericolul concret pentru ordinea publică trebuie înțeles ca o reacție colectivă față de anumite stări de lucruri, reacție care ar produce perturbații la nivelul disciplinei publice, al respectului față de lege, stimulând temerea colectivă că împotriva unor fapte periculoase organele de stat nu acționează cu fermitate, că legea nu este aplicată cu hotărâre.
Faptele comise de inculpați reprezintă un real pericol pentru patrimoniul persoanelor, predispoziția acestora la comiterea unor fapte similare fiind mai mult decât evidentă, astfel că devine absolut necesară luarea de măsuri ferme pentru menținerea ordinii și siguranței publice, considerăm astfel că se impune luarea măsurii de prelungire a arestului preventiv față de aceștia.
Starea de pericol pentru ordinea publică, spre deosebire de pericolul social concret al faptei respective, presupune o rezonanță a acelei fapte, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, o anumită stare de insecuritate socială iar faptele pentru care este cercetat inculpatul si mai ales persoana acestuia, prin raportare la circumstanțele realității de fapt transpusă în realitatea penală, întrunește toate elementele menționate.
Lăsarea în libertate a inculpaților ar fi reprezentat o încurajare a săvârșirii unor fapte similare atât de către inculpați cât și de către persoane care au această tendință văzând lipsa de fermitate a justiției față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.
Pericolul concret pentru ordinea publică derivă și din însăși natura infracțiunilor comise de inculpați având în vedere creșterea fără precedent a fenomenului infracționalității încep să îmbrace diverse forme inclusiv cea de față, din numărul mare de acte materiale săvârșite într-o perioadă scurtă de timp, din condițiile concrete de săvârșire a faptei și numărul mare de persoane implicate în activitatea infracțională.
Instanța de fond a reținut că, potrivit prevederilor art.149 C.p.p., durata arestării inculpatului în cursul urmării penale nu poate depăși 30 de zile (respectiv 20 zile in cazul minorilor cu vârsta cuprinsa intre 16-18 ani) afară de cazul când este prelungită în condițiile legii. Aceste condiții sunt prevăzute de art. 155, 156, 159, dispoziții din care reiese că prelungirea se poate dispune motivat dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispoziția se ia pe baza propunerii motivate a organului de urmărire penală, avizată de procurorul de supraveghere și înaintată de acesta prin adresă în care se pot arăta și alte motive care justifică prelungirea măsurii.
În opinia instanței de fond din lucrările dosarului rezultă că este necesară în vederea finalizării urmăririi penale si emiterea rechizitoriului aprofundarea actelor de cercetare penală pentru conturarea întregii activități infracționale desfășurata de către inculpați.
Drept urmare, instanța de fond a admis propunerea de prelungire a arestului preventiv și a respins cererea de înlocuire a acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau tara, apreciind ca acesta măsura este inadecvata in contextul faptelor săvârșite si ținând seama de persoana inculpaților.
Împotriva acestei încheieri penale au formulat recurs inculpații, care pe de o parte, au susținut că măsura arestului preventiv a încetat de drept în contextul în care până la soluționarea recursurilor declarate, durata arestării dispuse anterior a expirat, cu referire la dispozițiile obligatorii, cuprinse în decizia pronunțată în interesul legii nr. 25/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție iar pe de altă parte că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, neexistând probe că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, înlocuirea cu o altă măsură neprivativă de libertate fiind oportună și din perspectiva stării de sănătate a unora dintre inculpați.
Analizând prezentele recursuri prin prisma motivelor invocate, în raport de actele și lucrările dosarului și față de dispozițiile legale în materie, tribunalul constată că acestea sunt fondate, sens în care le va admite pentru următoarele considerente:
Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca din data de_, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpații D. R. , pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată (4 acțiuni componente) și violare de domiciliu în formă continuată (3 acțiuni componente), fapte prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și i din Codul penal și art. 192 alin. 1, alin. 2 C.pen., ambele cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., art. 37 alin. 1 lit. a din Codul penal și în condițiile art. 33 lit. a) C.pen. R. T., Z.
I. și M. M. G., pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată (3 acțiuni componente) și violare de domiciliu în formă continuată (3 acțiuni componente),
fapte prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și i din Codul penal și art. 192 alin. 1, alin. 2 C.pen., ambele cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și în condițiile art. 33 lit. a) C.pen., M. Ș.
, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată (3 acțiuni componente) și violare de domiciliu în formă continuată (3 acțiuni componente), fapte prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și i din Codul penal și art. 192 alin. 1, alin. 2 C.pen., ambele cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., art. 37 alin. 1 lit. b din Codul penal și în condițiile art. 33 lit. a) C.pen. I.
E. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată (3 acțiuni componente) și violare de domiciliu în formă continuată (3 acțiuni componente), fapte prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și i din Codul penal și art. 192 alin. 1, alin. 2 C.pen., ambele cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., art. 37 alin. 1 lit. a din Codul penal și în condițiile art. 33 lit. a) C.pen. constând în aceea că la data de 19 februarie 2013,inculpata D. R. în intervalul orar 11.20-12.15, prin efracție, a pătruns în locuința părții vătămate Ilea Constantin din C. N., str. Anatole France nr. 72, jud. C., de unde a sustras bunuri și sume de bani, cauzând un prejudiciu în valoare de 21.600 lei, la data de 27 februarie 2013, a pătruns, împreună cu inculpații R. T., Zătranu I., M. M. G., M. Ș. și I. E., prin forțarea ușii de acces, în locuința părții vătămate Demian A. situată în orașul Jibou, str. Parcului nr. 25, de unde au sustras bijuterii din aur în valoare totală de 2.000 lei, la data de 27 februarie 2013, împreună cu aceiasi inculpați prin forțarea ușii de acces, a pătruns în locuința părții vătămate V. P. din mun. Zalău. str. 9 Mai. Bl. 1, ap. 14. jud. Sălaj, cu intenția de a sustrage bunuri, fără însă a reuși să sustragă vreun bun. iar la data de 27 februarie 2013, împreună cu sus-numiții, a pătruns, prin escaladarea geamului, în locuința părții vătămate Gurzău V. G. situată în mun. Zalău, si nr. 50, jud. Sălaj, cu intenția de a sustrage bunuri, au răvășit bunurile și hainele, fără a reuși să sustragă vreun bun.
Potrivit art. 155 C.p.pen. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi prelungită în cursul urmării penale motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate. Așa fiind, pentru a aprecia temeinicia propunerii de prelungire a duratei arestării preventive a unei persoane, în prealabil, instanța are obligația de a verifica legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, urmând a stabili ulterior dacă temeiurile ce au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate ori există temeiuri noi care să o justifice.
În prezenta cauză se constată existența unor indicii temeinice privind săvârșirea de către inculpați a unor fapte prevăzute de legea penală, în acest sens fiind avute în vedere declarațiile părților vătămate, procesele-verbale de cercetare la fața locului, nota privind supravegherea operativă, suport magnetic care surprinde imagini cu inculpații în timpul pregătirii și comiterii faptelor, raportul de constatare tehnico-științifică din_ care atestă faptul că urmele papilare ridicate din locuința părții vătămate Ilea Constantin au fost create de degetul mijlociu de la mâna dreaptă a inculpatei D. R. și chiar declarațiile inculpaților, care au negat comiterea faptelor, însă versiunile avansate de aceștia sunt puțin credibile și conțin numeroase contradicții și aspecte neverosimile.
În opinia noastră, fără îndoială la acest moment, raportat la mijloacele de probă aflate la dosarul de urmărire penală, se poate reține existența unei suspiciuni rezonabile în sensul art.5 parg.1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a unor indicii temeinice în sensul art.68 ind.1 C.pr.pen. cu privire la săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, fiind de reținut jurisprudența constantă a instanței de contencios european de la Strasbourg, în lumina căreia forța juridică a probelor și indiciilor temeinice care ar putea justifica măsura arestării preventive nu este necesar să fie echivalentă celor care ar putea justifica o condamnare, doar aceste din urmă probe fiind necesar a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă, faptul că persoanele trimise în judecată sunt autorii faptelor sesizate.
Pe de altă parte, în ceea ce privește cazul reglementat de art. 148 lit. f C.p.pen. instanța constată că infracțiunile pentru care inculpații sunt cercetați sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, ceea ce face ca prima teză a acestui text de lege să fie îndeplinită.
În ceea ce privește cea de a doua condiție cuprinsă în același text de lege, considerăm că la acest moment nu subzistă cerința referitoare la existența unor probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta în continuare un pericol concret pentru ordinea publică.
Desigur, faptele comise prezintă o gravitate sporită prin prisma circumstanțelor concrete ale comiterii actelor materiale de furt, (de către mai multe persoane împreună, prin efracție ori escaladare), raportat la numărul acestora, comise într-un interval relativ scurt de timp și la valoarea prejudiciului cauzat, dar gravitatea concretă a faptei comise, nu poate constitui singurul sau cel mai important element ce trebuie avut în vedere de judecătorul investit cu soluționarea unei propuneri de prelungire a arestării preventive a unei persoane, modalitatea de comitere, pedeapsa prevăzută de lege sau valoarea prejudiciului nefiind suficiente pentru plasarea sau menținerea în arest din perspectiva CEDO (cauza Jiga contra România). Pe de altă parte, este de precizat faptul că unele dintre faptele descrise în propunere au rămas în formă de tentativă, nefiind cauzat vreun prejudiciu părților vătămate.
Mai mult, se poate observa că nu au fost explicate în mod convingător argumentele pentru care judecătorul cauzei a apreciat că este necesară prelungirea arestului preventiv, limitându-se doar la afirmații de ordin generic de natura celor expuse mai sus și fără a analiza circumstanțele personale ale inculpaților iar menținerea în arest nu se poate justifica prin aceea că luând astfel de măsuri, alte persoane tentate să comită fapte antisociale, ar fi descurajate să acționeze de o manieră similară.
Oricum, acceptând că raportat la mijloacele de probă de la dosar, rezultă implicarea inculpaților în activitatea infracțională descrisă în actul de sesizare, tribunalul consideră că în lipsa altor elemente care să justifice privarea de libertate a acestora prin prisma pericolului pe care aceștia îl prezintă pentru ordinea publică, pentru buna desfășurare a urmăririi penale este suficientă luarea față de aceștia a unor măsuri preventive neprivative de libertate, în condițiile în care urmărirea penală este aproape finalizată, (de mai mult timp în cauză nefiind efectuat vreun act de urmărire penală) neexistând nici un fel de date că inculpații ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului, obligațiile impuse fiind în măsură să asigure bunul mers al procesului penal.
Apreciem ca atare, că pericolul social concret pentru ordinea publică s-a diminuat considerabil prin trecerea intervalului de timp scurs de la momentul luării acestei măsuri, reacția organelor judiciare penale fiind una fermă și justificată la momentul respectiv de gravitatea concretă a faptelor imputate inculpaților, însă la acest moment inculpații au fost audiați, și-au exprimat propria versiune asupra învinuirii ce li se aduce, probele au fost administrate în majoritatea lor, astfel că în acest context tribunalul consideră că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii nu impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, procesul penal putând continua cu aceștia în stare de libertate.
De asemenea, referitor la susținerile apărătorilor inculpaților privind depășirea termenului pentru soluționarea recursului împotriva încheierii de prelungire a măsurii arestului preventiv, chiar dacă acestea corespund adevărului (în sensul că recursul a fost soluționat după expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior), aceasta nu înseamnă nicidecum că măsura arestării preventive ar fi încetat de drept, câtă vreme această măsură a fost prelungită prin încheierea atacată, pe o durată de 30 de zile, cu respectarea tuturor dispozițiilor procedurale, în mod temeinic și legal, iar conform dispozițiilor art.159 alin.8 C.pr.pen. recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a dispus prelungirea arestării preventive nu este suspensiv de executare.
Pentru toate aceste considerente, tribunalul urmează a admite recursurile declarate de inculpați împotriva încheierii penale nr.29 din data de_ a Judecătoriei C. -N., pe care o va casa în întregime și rejudecând cauza, în baza art. 159 C.pr.pen. va respinge propunerea de prelungire a arestului preventiv formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj- Napoca, cu privire la aceștia.
Se va dispune punerea de îndată în libertate a celor șase inculpați amintiți mai sus, dacă nu sunt arestați în altă cauză.
În temeiul art. 146 al. 11/1 rap. la art. 145 C.p.pen. se va dispune luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea Craiova, în privința inculpaților D. R., R. T., Z.
, M. Ș. și I. E. și respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea Drobeta Turnu Severin, în privința inculpatei M. M. G., pe o perioadă de câte 30 de zile cu începere de la data de_ și până la_ inclusiv.
În temeiul art. 145 al.1/1 C.p.pen pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, inculpații trebuie să respecte următoarele obligații:
să se prezinte la organul de urmărire penală și la instanța de judecată, de câte ori sunt chemați,
să se prezinte la organul de poliție competent teritorial, conform programului de supraveghere stabilit de acesta sau ori de câte ori sunt chemați,
să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar,
să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.
În temeiul art. 145 al. 2/2 C.p.pen. se va atrage atenția inculpaților că în caz de nerespectare cu rea credință a măsurii sau a obligațiilor care le revin, se va lua față de aceștia măsura arestării preventive.
În baza art. 189 C.p.pen. se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C. suma de 250 lei, reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu (cuvenite av. C. C. și Coroi A. câte 100 lei și av. C. M. 50 lei, onorariu avocațial parțial), care se vor avansa din FMJ.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E:
Admite recursurile declarate de inculpații:
D. R. , fiica lui N. și E., născută la data de 4 iunie 1953 în orașul Călan, jud. Hunedoara, domiciliată în mun. Craiova, str. Bucovăț nr. 70, jud. Dolj, CNP: 2. ,
R. T., fiul lui Hranislav și Diurgina, născut la data de_ în Kikinda, Serbia, cu reședința în mun. Craiova, str. Roznov nr. 6, jud. Dolj, CNP: 7. ,
Z. I. , fiica lui Târgoveanu și Ripsima, născută la data de_ în Craiova, jud. Dolj, domiciliată în mun. Craiova, str. Drumul Jiului nr. 43, jud. Dolj, CNP: 2. ,
M. M. G., fiica lui Ionel și Cornelia, născută la data de_ în Stratsund, Germania, domiciliată în mun. Drobeta Turnu Severin, str. Cicero nr. 191, jud. Mehedinți, CNP: 2. ,
M. Ș., fiica lui D. și Elveția, născută în data de_, în Craiova, jud. Dolj, domiciliată în mun. Craiova, str. Bucovat nr. 185, jud. Dolj, CNP: 2. și
I. E., fiica lui Ion și Thilora, născută la data de_ în Fălticeni, jud. Suceava, domiciliată în mun. Craiova, str. Bucovăț nr. 112, jud. Dolj, CNP: 2., împotriva încheierii penale nr.29 din data de_ a Judecătoriei C. -N., pe care o casează în întregime.
Rejudecând cauza, în baza art. 159 C.pr.pen. respinge propunerea de prelungire a arestului preventiv formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, cu privire la acești inculpați.
Dispune punerea de îndată în libertate a celor șase inculpați amintiți mai sus, dacă nu sunt arestați în altă cauză.
În temeiul art. 146 al. 11/1 rap. la art. 145 C.p.pen. dispune luarea pentru o perioadă de 30 de zile a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea Craiova, în privința inculpaților D.
R., R. T., Z. I., M. Ș. și I. E. și respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea Drobeta Turnu Severin, în privința inculpatei M. M. G., începând cu data de_ și până la data de_ .
În temeiul art. 145 al.1/1 C.p.pen pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, inculpații trebuie să respecte următoarele obligații:
să se prezinte la organul de urmărire penală și la instanța de judecată, de câte ori sunt chemați,
să se prezinte la organul de poliție competent teritorial, conform programului de supraveghere stabilit de acesta sau ori de câte ori sunt chemați,
să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar,
să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.
În temeiul art. 145 al. 2/2 C.p.pen. atrage atenția inculpaților că în caz de nerespectare cu rea credință a măsurii sau a obligațiilor care le revin, se va lua față de aceștia măsura arestării preventive.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C. suma de 250 lei, reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu (cuvenite av. C. C. și Coroi A. câte 100 lei și av. C.
M. 50 lei, onorariu avocațial parțial), care se avansează din FMJ.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentului recurs, în care se include și suma reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S. T. A. Ț. M. L.
GREFIER
L. B.
Red.A.Ț./C.B.
2 ex./_
Jud. fond . O. Chirilă
| ← Încheierea penală nr. 67/2013. Prelungirea arestului preventiv | Încheierea penală nr. 56/2013. Prelungirea arestului preventiv → |
|---|
