Decizia penală nr. 1752/2013. Evaziune fiscală
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
Operator de date cu caracter personal 8428
DECIZIA PENALĂ NR.1752/R/2013
Ședința publică din data de 20 decembrie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: C. I., judecător
JUDECĂTORI: I. A C. M.
: V. C.
G.: G. I. -B.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin
procuror V. GĂZDAC
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.
S-a luat spre examinare recursul declarate de către inculpatul N. V., împotriva sentinței penale nr.1596 din_ a Judecătoriei B. M., inculpatul fiind trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă T. ul B. M. nr.331/P/2012 pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art.6 din Legea nr.241/2005.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al inculpatului avocat Andrișan A., din cadrul Baroului M., cu delegația la dosar, lipsă fiind inculpatul N. V. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că s-a depus la dosarul cauzei dovada achitării diferenței de prejudiciu.
Apărătorul ales al inculpatului învederează faptul că nu deține originalul biletului la ordin prin care a fost efectuată plată, însă certifică copia depusă la dosarul cauzei
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului formulat în cauză.
În principal, solicită în temeiul art.10 alin.1 teza finală Legea nr.241/2005 încetarea procesului penal întrucât prejudiciul a fost achitat în totalitate.
În situația în care instanța nu va da curs acestei cereri având în vedere că prejudiciul nu a fost achitat în faza de urmărire penală sau în fața instanței de fond și va aprecia că nu se poate aplica această cauză de nepedepsire, solicită aplicarea unei amenzi administrative raportându-se la disp. art.181C.pr.pen. întrucât prejudiciul a fost recuperat în totalitate. Arată că inculpatul este administrator la trei societăți ,iar toate acestea se află în insolvență și a achitat până la urmă acest prejudiciu. Subliniază faptul că această infracțiune de evaziune fiscală nu s-a
produs prin ascunderea sumelor impozabile, ci inculpatul a tot amânat plata acestora.
În subsidiar, în baza art.10 Legea nr.241/2005 raportat la art.741C.pen. sau art.181C.pen. solicită instanței să se raporteze la limitele de pedeapsă prev. de art.6 din legea nr.241/2005 care au fost modificate prin Legea nr.50/2013 în ceea ce privește limitele de pedeapsă, instanța de fond înțelegând să facă aplicarea Legii nr.241/2005 raportat la faptul că este legea penală mai favorabilă.
Având în vedere că în fața instanței de fond inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei și a solicitat să fie judecat în baza procedurii simplificate prev. de art.3201C.pr.pen., solicită coborârea pedepsei sub limitele speciale, iar în cazul în care nu se va dispune aplicarea unei amenzi administrative solicită aplicarea unei amenzi penale. Solicită instanței să țină cont de prevederile art.72 C.pen. de situația inculpatului, de modalitatea de săvârșire a faptei și de faptul că prejudiciul a fost recuperat în totalitate.
Reprezentantul M. ui P. arată că dispozițiile art.10 din legea nr.241/2005 sunt aplicabile numai în cazul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzute expres la art.9 din legea amintită, prin urmare aceste dispoziții nu sunt aplicabile în cazul infracțiunii pentru care inculpatul a fost condamnat de prima instanță.
Apreciază că, recursul inculpatului este întemeiat pentru alte considerente solicită admiterea acestuia, casarea sentinței penale recurate și reținând cauza spre rejudecare, condamnarea inculpatului la pedeapsa amenzii penale pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscale prev. și ped. de art.6 din Legea nr.241/2005.
Solicită instanței să aibă în vedere faptul că inculpatul a depuse diligențe pentru recuperarea prejudiciului cauzat. De asemenea, solicită ridicarea măsurii asiguratorii a sechestrului, cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului.
Reprezentantul M. ui P. apreciază că sunt aplicabile în speță dispozițiile art.741C.pen.
C U R T E A
Deliberând constată că,
Prin sentința penală nr.1596 din_, Judecătoria Baia Mare în baza art. 6 din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod de procedură penală, art. 13 Cod penal, a condamnat pe inculpatul N. V. , fiul lui I. și I., născut la data de_, în B. acu de Sus, jud. Bistrița Năsăud, cetățenie română, studii superioare, stagiul militar satisfăcut, economist, căsătorit, cu domiciliul în B. M., str. T., nr. 3/3, jud. M., fără antecedente penale, CNP: 1., la pedeapsa închisorii de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
În baza art. 71 C. penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.
64 lit. a teza a-II-a C. penal.
În baza art. 81 C. Penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare, iar în baza art. 82 C. Penal stabilește un termen de
încercare de 3 ani ce urmează a se calcula de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
În baza art. 71 alin. 5 Cod Penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.
În baza art. 359 C. Proc. Pen. s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. Penal.
În baza art. 14 cod de procedură penală, rap. la art. 346 alin. 1 cod de procedură penală, art. 998 și următoarele cod civil, a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC N. A. C. S. cu sediul în B. M., str. T., nr. 3/3, jud. M., reprezentată prin lichidator Cabinet I. de Isolvență A. L. cu sediul în B. M., B-dul R., nr. 1/28, jud. M., la plata următoarelor sume de bani: 6733 de lei reprezentând impozit pe salarii, 9133 lei CAS asigurați, 541 lei șomaj și 4851 lei asigurări de sănătate și a dobânzilor și penalităților de întârziere calculate potrivit dispozițiilor Codului de procedură fiscală până la data plății efective către partea civilă S. român prin ANAF - D. G. a F. P. M. .
În baza art. 11 din Legea 241/2005, s-a dispus luarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului și părții responsabile civilmente până la concurența sumei de 21.258 lei reprezentând contravaloarea debitului.
În baza art. 13 alin. 1 din Legea 241/2005, s-a dispus comunicarea unei copii de pe sentința penală rămasă definitivă către Oficiul Național al Registrului Comerțului.
În baza art. 191 alin. 1 și 3 cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 500 de lei cheltuieli
judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin rechizitoriul înregistrat pe rolul Judecătoriei B. M. sub nr. de dosar _
, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului N. V. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005.
În partea expozitivă a rechizitoriului s-a reținut că, în calitate de administrator la SC N. A. C. S. în perioada ianuarie 2008 - iulie 2010, inculpatul N. V. a reținut dar nu a virat la bugetul statului, în termen de 30 de zile de la scadență, impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă.
S. român reprezentat prin ANAF - D.G.F.P. M. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 44.300 de lei (fila 27 din dosarul instanței).
Inculpatul a fost audiat și în cursul cercetării judecătorești, anterior citirii actului de sesizare a instanței, acesta recunoscând săvârșirea faptei și solicitând ca judecarea sa să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, instanța constatând incidența dispozițiilor art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod de procedură penală, astfel cum acesta a fost modificat prin Legea 202/2010.
În data de_, cu ocazia unui control efectuat de către comisarii din cadrul Gărzii Financiare Secția M., s-a constatat că în perioada_ -_ SC N. A. C. S. a reținut dar nu a virat la bugetul statului impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă pentru angajați, în sumă totală de 43.466 lei, după cum urmează: 15190 lei contribuția la asigurări sociale, 8,136 lei contribuția pentru asigurări de sănătate, 774 lei contribuția la fondul de șomaj și 19.366 lei impozitul pe salarii.
Conform statelor de plată depuse la dosar, SC N. A. C. S. B. M. a avut un număr variabil de angajați, respectiv 5 angajați în perioada ianuarie - 2008
- aprilie 2008 și în luna martie 2010, 6 angajați în perioada mai 2008 - februarie 2010 și 3 angajați în perioada aprilie - august 2010.
Prin adresa nr. 33903/_ D. G. a F. P. M. a comunicat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 45514 lei, reprezentând obligații fiscale restante - stopaj la sursă.
Conform adresei nr. 48083/_ a Administrației F. P. B. M., această sumă este compusă din debit în valoare de 24481 lei, dobânzi în sumă de 15642 lei și penalități în sumă de 5391 lei.
Din registrul de casă aflat în copie la dosar și din evidențele contabile ale SC
N. A. C. S. a rezultat că în perioada_ -_ societatea a avut disponibilul necesar pentru plata impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă.
De asemenea, potrivit declarațiilor informative privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul R. iei depuse semestrial la organul fiscal competent, în semestrul II 2008, societatea a efectuat achiziții de la furnizorii din țară în sumă de 72.895 lei și livrări de bunuri/servicii de 186.689 lei; în semestrul I 2009 a efectuat achiziții de la furnizori din țară în sumă de 205.592 lei și livrări de bunuri/servicii de 184.229 lei, în semestru II 2009 a efectuat achiziții de la furnizori din țară în sumă de 125.838 lei, dar și livrări de bunuri/servicii de 1. lei, în semestrul I 2010 a efectuat achiziții de la furnizori din țară în sumă de 28.855 lei și
livrări de bunuri/servicii de 129.581 lei. Toate aceste operațiuni confirmă existența disponibilului bănesc în conturile societății.
S. român reprezentat prin ANAF - D.G.F.P. M. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 44.300 de lei, potrivit adresei nr. 19757/_, din totalul obligațiilor cu reținere la sursă pentru perioada ianuarie 2008-iulie 2010, inculpatul achitând doar suma de 4103 lei, diferența fiind pe altă perioadă, necuprinsă în cercetările efectuate în dosarul penal (filele 27, 28 din dosarul instanței).
Situația de fapt reținută a fost dovedită prin următoarele mijloace de probă: sesizarea Gărzii Financiare - Secția M. (fila 6-7 dosar de urmărire penală), proces-verbal de constatare încheiat de comisarii Gărzii Financiare (fila 8-10 din dosarul de urmărire penală), dovezi de achitare parțială a prejudiciului cauzat (f.22- 45, 370-377), fișa sintetică totală privind situația impozitelor, taxelor și contribuțiilor datorate de SC N. A. C. S. (f.46-62 dosar de urmărire penală, declarațiile informative 374 ale SC N. A. C. S. (f. 63-74 din dosarul de urmărire penală), adresa nr. 33903/_ D. G. a F. P. M. (f. 75 din dosarul de urmărire penală), adresei nr. 48083/_ a Administrației F.
P. B. M. (f.77 din dosarul de urmărire penală), documentele privind constituirea și înregistrarea la ORC M. a SC N. A. C. S. (f. 78-85 din dosarul de urmărire penală), state de plată salariați aferente perioadei_ -_ (f. 135-181 dosarul de urmărire penală), registru de casă pentru perioada_ -_ (f. 86-134 din dosarul de urmărire penală), extrase de cont pentru perioada_ -_ (f. 276-286, 289-297, 305-349 din dosarul de urmărire penală, declarațiile inculpatului (filele 18,20 din dosarul de urmărire penală, fila 78 din dosarul instanței).
În drept, fapta inculpatului N. V. în calitate de administrator la SC N. A.
C. S. în perioada ianuarie 2008 - iulie 2010, a reținut dar nu a virat la bugetul statului, în termen de 30 de zile de la scadență, impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005.
Având în vedere dispozițiile art. 3201alin 7 Cod de procedură penală, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită de inculpat, vor fi reduse cu o treime.
La individualizarea și dozarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, urmarea produsă (cuantumul prejudiciului cauzat bugetului de stat), împrejurarea că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, a colaborat cu organele judiciare în vederea aflării adevărului, a achitat pe parcursul judecății suma de 816 lei reprezentând impozit pe salarii și 612 lei reprezentând contribuții fond de sănătate.
Instanța a constatat că, prin Legea 50/2013, a fost modificată Legea 241/2005, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită de inculpat fiind majorată de la pedeapsa închisorii de la 1 la 3 ani sau amendă, la pedeapsa închisorii de la 1 la 6 ani. Întrucât această modificare a intervenit de la data săvârșirii infracțiunii până la data judecării prezentei cauze, instanța a facut aplicarea art. 13 cod penal privind legea mai favorabilă, aceasta fiind stabilită în funcție de limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită de inculpat ca fiind cea anterioară Legii 50/2013.
Pentru aceste considerente, instanța, în baza art. 6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 3201alin. 7 Cod de procedură penală, art. 13 cod penal, a condamnat pe inculpatul N. V. , la pedeapsa închisorii de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
În baza art. 71 C. penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a C. penal având în vedere împrejurarea că exercițiul unei funcții publice precum și al unei funcții care implică exercițiul autorității de stat sunt incompatibile cu o condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni.
Plecând de la scopul pedepsei prevăzut de art. 52 C. Penal apreciind că acesta se poate realiza și fără privare de libertate instanța având in vedere că sunt întrunite condițiile din art. 81 C. Penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru un termen de încercare de 3 ani stabilit potrivit art. 82 din Codul Penal atrăgând inculpatei atenția asupra faptului că nerespectarea cerințelor legale din art. 83 C. Penal atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 71 alin. 5 Cod Penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.
Sub aspectul laturii civile, instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile stabilite de art. 998-999 din Codul civil și anume: existența unui prejudiciu care este urmarea directă a faptei inculpatului, precum și vinovăția acestuia sub forma
intenției directe.
Temeiul răspunderii inculpatului pentru prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului, în speța dedusă judecății, îl constituie răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, reglementată în art. 998, art. 999 C. civ.
Or, acest temei al răspunderii obligă inculpatul la repararea prejudiciului integral, atât în ce privește dauna efectivă (lucrum cessans), cât și beneficiul nerealizat (damnum emergens).
Potrivit dispozițiilor art. 119 din Codul de procedură fiscală, pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată, se datorează după acest termen dobânzi și penalități de întârziere.
În baza art. 14 Cod de procedură penală, rap. la art. 346 alin. 1 Cod de procedură penală, art. 998 și următoarele Cod civil, a fost obligat inculpata în
solidar cu partea responsabilă civilmente SC N. A. C. S. reprezentată prin lichidator Cabinet I. de I. A. L. la plata următoarelor sume de bani: 6733 de lei reprezentând impozit pe salarii (sumă rezultată în urma scăderii din suma de 7549 lei menționată la fila 28 din dosarul instanței, a sumei de 816 lei achitată la data de_ ), 9133 lei CAS asigurați, 541 lei șomaj și 4851 lei asigurări de sănătate (sumă rezultată în urma scăderii din suma de 5463 lei menționată la fila 28 din dosarul instanței, a sumei de 612 lei achitată la data de_ ) și a dobânzilor și penalităților de întârziere calculate potrivit dispozițiilor Codului de procedură fiscală (începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv) către partea civilă S. român prin ANAF - D. G. a F. P. M. .
În baza art. 11 din Legea 241/2005, s-a dispus luarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului și părții responsabile civilmente, până la concurența sumei de 21.258 RON.
În baza art. 13 alin. 1 din Legea 241/2005, s-a dispus comunicarea unei copii de pe sentința penală rămasă definitivă către Oficiul Național al Registrului Comerțului.
În baza art. 191 alin. 1 și 3 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 500 de lei cheltuieli
judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs inculpatul N. V. solicitând casarea acesteia și rejudecând, în principal să se dispună încetarea procesului penal în baza art.10 alin.1 teza finală din Legea nr.241/2005, iar în subsidiar achitarea sa în baza art.181C.pr.pen., reținându-se în ambele situații că prejudiciul a fost achitat integral în faza căii de atac a recursului, iar inculpatul deși este administrator la 3 societăți comerciale și toate acestea se află în insolvență a depus eforturi pentru a recupera întreaga sumă la care a fost obligat prin hotărârea
judecătorească atacată.
În același timp susține că sunt aplicabile dispozițiile art.741C.pen.făcându-se aplicarea legii penale mai favorabile, atât în ceea ce privește limitele de pedeapsă prevăzute de art.6 din Legea 241/2005 (modificată prin Legea nr.50/2013), cât și în ceea ce privește dispozițiile art.741C.pen.
În cele din urmă, inculpatul a solicitat a se avea în vedere că a recunoscut săvârșirea faptei beneficiind de aplicarea dispoz.art.3201C.pr.pen., iar dacă nu se va dispune o amendă administrativă conform solicitărilor de mai sus, se justifică aplicarea unei amenzi penale ca urmare a coborârii pedepsei sub limitele prevăzute de lege.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, instanța de fond a stabilit o corectă stare de fapt și vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.6 din Legea nr.241/2005 pe care a recunoscut-o prevalându-se de disp.art.3201C.pr.pen., fapta constând în aceea că în calitate de administrator la SC N. A. C. S. în perioada ianuarie 2008 - iulie 2010, a reținut dar nu a virat la bugetul statului, în termen de 30 de zile de la scadență, impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă.
În cursul judecării căii de atac a recursului, inculpatul a achitat cu chitanța seria TS10 nr.0020677 în contul M. ui F. P. prin Trezoreria mun.B. M.
, suma de 11.584 lei la_ reprezentând impoztit pe venit, salarii și contribuții persoane având calitate de asigurați, iar cu chitanța seria TS9 nr.4814905 din_ suma de 9.133 lei reprezentând contribuții persoane asigurări sociale și 541 lei
contribuții fond șomaj cu chitanța seria TS9 nr.4812924, deci întreg prejudiciu la care a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC N. A. C. S., cu excepția penalităților de întârziere și dobânzilor care nu au fost determinate de partea civilă S. R. prin ANAF - D.G.F.P.M. .
În ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art.10 din Legea nr.241/2005, Curtea apreciază că acestea nu sunt aplicabile, întrucât, deși se poate reține că inculpatul a acoperit integral prejudiciul cauzat, acest text de lege se referă la infracțiuni de evaziune fiscală care sunt definite în art.9 din aceeași lege, articol care nu face referire la infracțiunea prev.de art.6 din Legea nr.241/2005.
Referitor la solicitarea de achitare conform art.181C.pen., în baza art.11 pct.2 rap.la art.10 lit.a1C.pr.pen., Curtea apreciază că față de gradul de pericol social al faptei raportat la modalitatea de comitere și cuantumul prejudiciului, nu se poate reține că fapta inculpatului este în mod vădit lipsită de importanță și nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, astfel că nu se va dispune această soluție.
Recursul declarat de inculpat este însă întemeiat sub un alt aspect invocat și de acesta în dezvoltarea orală a motivelor de recurs și anume, în cauză sunt incidente disp.art.741alin.2 C.pen. cu referire la aplicarea legii mai favorabile conform art.13 C.pen. deoarece infracțiunea reținută în sarcina sa poate fi calificată ca infracțiune economică, prin aceasta s-a pricinuit o pagubă, inculpatul a recuperat acest prejudiciu chiar și în faza procesuală a căii de atac, iar fapta a fost săvârșită anterior deciziei nr.573/2011, prin care Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate privind dispozițiile art.741C.pen.
În consecință, recursul declarat în cauză va fi admis în baza art.38515pct.2 lit.d C.pr.pen., iar hotărârea atacată va fi casată în latura penală și civilă, urmând ca în baza art.11 pct.2 lit.b rap.la art.10 alin.1 lit.i1C.pr.pen. să înceteze procesul penal față de inculpatul N. V. pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.6 din Legea nr.241/2005, iar în temeiul art.91 lit.c C.pen.rap.la art.741și art.13 C.pen. va aplica acestuia sancțiunea administrativă a amenzii de 1.000 lei.
Se va constata recuperat prejudiciul de 21.258 lei și în consecință, se va dispune ridicarea măsurii sechestrului asigurator instituit prin sentința atacată asupra bunurilor inculpatului.
Văzând și disp.art.192 alin.3 C.pr.pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de inculpatul N. V. domiciliat în B. M., str. T.
, nr. 3, ap.3, jud. M., împotriva sentintei penale nr. 1596 din 27 iunie 2013 a Judecătoriei B. M. pe care o casează sub aspectul laturii penale si civile si rejudecând:
În baza art. 11 pct.2 lit.b Cod pr.pen. raportat la art. 10 al.1 lit.i1Cod pr.penală încetează procesul penal privindu-l pe inculpatul N. V. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. și ped. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, iar în temeiul art. 741reținut conform art. 13 Cod penal aplică potrivit art. 91 lit.c Cod penal sancțiunea amenzii cu caracter administrativ de 1000 lei.
Constată recuperat prejudiciul de 21.258 lei.
Dispune ridicarea măsurii sechestrului asigurator instituit prin sentința atacată asupra bunurilor inculpatului.
Mentine restul dispozitiilor sentintei atacate.
Cheltuielile judiciare din recurs rămân în sarcina statului. Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20 decembrie 2013 .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | G. | ||||
C. I. I. A C. | M. | V. | C. G. | I. | B. |
red.C.I./A.C.
2 ex. - _
jud.fond.R. C.
| ← Decizia penală nr. 214/2013. Evaziune fiscală | Sentința penală nr. 32/2013. Evaziune fiscală → |
|---|
