Decizia penală nr. 185/2013. Revocare masura preventiva

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

ROMÂNIA Cod operator - 2618

TRIBUNALUL MARAMUREȘ SECȚIA PENALĂ

Dosar nr._ /a1

DECIZIA PENALĂ NR. 185/R

Ședința publică din data de 1 august 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: B. C. - judecător

JUDECĂTORI: G. O. M. - președintele Secției penale

S. -F. A.

GREFIER: B. -L. E.

Ministerul Public este reprezentat prin procuror B. I. V. din cadrul

P. ui de pe lângă Tribunalul Maramureș

Pe rol este soluționarea recursului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației împotriva încheierii penale din 30 iulie 2013 a

Judecătoriei S. M. pronunțată în dosarul nr._ prin care s-a revocat măsura arestării preventive a inculpaților G. A. (C.N.P. - 1.

, fiul lui A. și I., născut la data de_ în Dragomirești, județul M., domiciliat în comuna Bocicoiu M., sat Crăciunești nr. 72, județul M., fără forme legale în S. M., str. 22 Decembrie nr. 16, județul M., arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M. ) și L. D. (C.N.P. - 1., fiul lui

A. și D., născut la data de_ în S. M., județul M., domiciliat în S. M., str. 22 Decembrie nr. 16, județul M., arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M. ).

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimații-inculpați

G. A. și L. D., ambii în stare de arest preventiv, asistați de apărătorul ales - avocat Sas I. din cadrul Baroului M. .

Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care:

Instanța, neexistând chestiuni prealabile dezbaterii cauzei, trece la dezbaterea recursului.

Reprezentantul Ministerului Public solicită instanței admiterea recursului declarat de parchet, casarea încheierii din_ a Judecătoriei S. M. prin care s-a dispus revocarea măsurii arestării preventive a inculpaților și, în rejudecare, solicită instanței a constata legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, precizând că, în opinia sa, subzistă temeiurile avute în

vedere la luarea acestei măsuri, respectiv cele prevăzute la art. 148 lit. f Cod procedură penală.

Precizează că a lecturat încheierea primei instanțe și arată că din aceasta rezultă faptul că s-a dispus revocarea măsurii deoarece ar fi încetat acest temei, că inculpații au acționat ca urmare a stării de provocare venită din partea părții vătămate și că apoi ei au ripostat, însă solicită instanței a observa că acest lucru nu este adevărat și că, lecturând actele de la dosar, instanța va constata că partea vătămată nu a lovit cu un scaun. În acest sens solicită instanței a observa declarațiile martorilor O. G. L., T. M., I. M. și Grigor C. aflate la filele 66, 68, 70 și 72 din dosarul de urmărire penală. Arată că toți acești martori declară în sensul celor susținute de partea vătămată, respectiv că, potrivit procesului-verbal de contravenție aflat la dosar, în urmă cu o zi numita V. C. D. a fost depistată în timp ce vindea țigări, fiind amendată și fiindu-i confiscate pachetele de țigări. Arată că în următoarea zi, respectiv în data de 9 iulie 2013 partea vătămată s-a deplasat la localul unde lucra soția sa și în aceste condiții atât cea sancționată contravențional, cât și aparținătorii acesteia au început să-i adreseze părții vătămate injurii și amenințări, cei doi inculpați agresând-o pe partea vătămată și lovind-o cu pumnii. Mai arată că în momentul în care inculpatul G. A. a încercat să o lovească în cap pe partea vătămată cu o sticlă, aceasta din urmă a încercat să se apere cu un scaun. Astfel apreciază că opinia primei instanțe în sensul că inculpații au fost provocați de partea vătămată este nereală.

Reprezentantul parchetului mai arată că fapta s-a consumat pe terasa localului, în jurul orei 10:00, iar din procesul-verbal existent la dosar rezultă că partea vătămată este cea care a sesizat incidentul la 112, acest aspect considerând că este încă un argument în plus, precizând totodată că în cazul în care el ar fi fost cel care a agresat, n-ar mai fi sunat la 112. Apreciază că este și împotriva logicii ca lucrurile să se fi întâmplat în modul în care susține prima instanță având în vedere că partea vătămată nu a avut motive să intre în conflict cu inculpații.

Solicită instanței a observa faptul că inculpații în cursul urmăririi penale au uzat de dreptul la tăcere, inclusiv cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală. Arată că inculpații nici măcar nu au invocat în cursul urmăririi penale aceste aspecte și consideră că, în cazul în care cele declarate ar fi fost adevărate, atunci le-ar fi spus de la început. Or, solicită instanței a avea în vedere că aceste aspecte au fost invocate doar cu ocazia verificării legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive, fiind prima dată când au declarat aceste aspecte. Astfel apreciază că este evident că lucrurile nu pot fi așa cum declară inculpații, solicitând totodată instanței a avea în vedere și faptul că partea vătămată necesită 8-9 zile de îngrijiri medicale, iar inculpații, 2-3 zile de îngrijiri medicale.

Apreciază că dacă inculpații s-au pretat să agreseze un lucrător de poliție în legătură cu modul în care și-a exercitat atribuțiile, atunci el consideră că

aceștia prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Totodată apreciază că e de neconceput să fie agresați lucrătorii de poliție întrucât inculpaților nu le-a convenit faptul că a fost sancționată numita V. C. D. întrucât vindea țigări de contrabandă.

Arată că soluția instanței de fond este nelegală și nu se fundamentează pe nici un fel de probe, la dosar existând doar două declarații în sensul celor susținute de inculpați, respectiv cea a numitei V. C. D., sancționată contravențional, la fila 74 din dosarul de urmărire penală și cea a numitei V.

D., aflată la fila 75 din dosarul de urmărire penală, însă solicită instanței a observa că aceste persoane sunt interesate în cauză și nu puteau declara altceva.

Totodată mai arată și faptul că a fost întocmit în cauză rechizitoriul, fiind indicată o anumită stare de fapt, iar instanța de fond nu trebuia să analizeze cauza pe fond.

Pentru aceste motive solicită instanței admiterea recursului declarat de parchet, casarea încheierii penale și menținerea măsurii arestării preventive luată față de inculpați.

Apărătorul ales al intimaților-inculpați G. A. și L. D., domnul avocat Sas I., solicită instanței respingerea recursului declarat de parchet ca nefondat și analizarea acestui recurs și a situației inculpaților strict din punct de vedere al dispozițiilor 300¹Cod procedură penală, art. 136, 143 și art. 148 lit. f Cod procedură penală.

Arată că în memoriul depus la dosar la instanța de fond a făcut referire la nulitatea actelor existente în dosarul de urmărire penală ca urmare a încălcării competenței materiale, considerând că actele premergătoare sunt lovite de nulitate, însă în cuprinsul încheierii nu se face vorbire despre acest aspect. Mai arată că toate actele au fost efectuate de către Poliția S. M. care apoi și- a declinat competența la parchet pentru cercetări cu privire la infracțiunea de ultraj, această instituție din urmă doar înaintând dosarul la instanța de fond cu propunere de arestare preventivă. Arată că la instanța de fond la arestarea preventivă a invocat această nulitate și, de asemenea, a reiterat-o la instanța de recurs, această din urmă instanță precizând că acest aspect poate fi luat în discuție la sesizarea instanței de fond.

Se întreabă dacă persoanele interesate să arate adevărul sunt numai polițistul și angajații localului și face referire și la declarația martorului asistent I. M. . De asemenea, mai arată că nu există probe la dosar din care să rezulte că a fost un scandal public. Precizează că au fost audiate și alte două persoane care au declarat că erau prezente în local vreo 30-35 de persoane, însă pentru a dovedi această infracțiune de ultraj nu a fost audiată nici o persoană din acele 30-35 indicate. Mai arată că s-a reținut că au fost distruse lambriuri, tencuiala, pahare și a fost audiată și colega soției părții vătămate. Solicită instanței a observa și faptul că numita I. M. face declarații la poliție

la ora 11:20 și apoi este prezentă și la cercetarea la fața locului unde s-au strâns probe pentru luarea măsurii arestării preventive.

De asemenea, mai arată că a formulat trei cereri în probațiune și a solicitat să se audieze și martori în favoarea inculpaților, însă s-au administrat numai probe în acuzare. Solicită instanței a avea în vedere că agentul de poliție este cercetat și într-un alt dosar pentru purtare abuzivă și se întreabă dacă nu cumva și partea vătămată a avut o atitudine de provocare, făcând referire la art. 73 lit. b Cod penal și se mai întreabă dacă declarațiile celor doi martori trebuie înlăturate.

Referitor la inculpatul G. A. apreciază că nu există probe că acesta ar fi săvârșit infracțiunea de ultraj și nici o declarație în sensul că s-ar fi dus la partea vătămată și i-ar fi reproșat ceva pe motive de serviciu astfel că, eventual, s-ar putea reține o infracțiune de lovire, având în vedere că inculpatul nu a acționat împotriva atribuțiilor de serviciu ale părții vătămate. Astfel consideră că temeinic și legal a motivat instanța de fond că au încetat dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală.

Face referire și la declarația martorului S. Toader despre care se reține că a fost pe terasă, însă solicită instanței a observa că i-a fost dictată acestuia declarația, precizând că din analiza acesteia rezultă că acesta a scris bulgar, în loc de vulgar.

Se întreabă dacă inculpații chiar prezintă pericol concret pentru ordinea publică întrucât la acest termen de judecată nu a auzit motivele pentru care aceștia ar prezenta un pericol. Referitor la inculpatul G. A. arată că nu există probe la dosar în sensul că acesta ar avea o condamnare în Franța, neexistând o hotărâre de recunoaștere.

Referitor la încadrarea juridică a faptei arată că infracțiunea de ultraj este una serioasă și consideră că trebuie respectate autoritățile statului român, însă totodată apreciază că nu se poate discuta despre un pericol concret pentru ordinea publică raportat la starea de fapt existentă și având în vedere atitudinea de provocare din partea părții vătămate. Mai arată și faptul că există martori care au declarat că inculpații au luat scaunul, însă solicită instanței a observa că însăși partea vătămată declară că a luat scaunul și că apoi la solicitarea angajaților localului tot incidentul s-a oprit.

Pentru aceste motive solicită instanței a analiza starea de fapt, situația personală a fiecărui inculpat și dispozițiile legale în materie și a constata că nu se impune menținerea măsurii arestării preventive sens în care solicită instanței respingerea recursului declarat de parchet.

Reprezentantul Ministerului Public referitor la susținerea că agresiunea comisă asupra părții vătămate are sau nu legătură cu atribuțiile de serviciu arată că toate acele reproșuri venite din partea inculpaților sunt în sensul că partea vătămată a alergat-o pe numita V. C. D. care e gravidă întrucât aceasta nu dorea să se supună sancționării sale contravenționale. De asemenea, referitor la faptul că în acel local nu erau persoane și că nu a fost un scandal

public solicită instanței a observa dispozițiile art. 321 Cod penal care fac referire la sintagma în public, dar și la dispozițiile art. 152 lit. a Cod penal cu privire la definiția acestei sintagme, respectiv într-un loc destinat publicului chiar dacă nu se află nimeni.

Apărătorul ales al intimaților-inculpați G. A. și L. D., domnul avocat Sas I., arată că reproșul "de ce ai alergat-o pe soția mea"; nu este în legătură cu atribuțiile sale de serviciu și solicită instanței a avea în vedere și faptul că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat de un alt lucrător de poliție și toate actele au fost făcute de acesta.

Intimatul-inculpat G. A., la ultimul cuvânt, precizează că își menține declarațiile date, că îi pare rău și că nu prezintă un pericol public pentru comunitate.

Intimatul-inculpat L. D., la ultimul cuvânt, formulează aceleași concluzii ca și inculpatul G. A. .

Prin încheierea penală din 30 iulie 2013 a Judecătoriei S. M. pronunțată în dosarul nr._ s-a dispus revocarea măsurii arestării preventive a inculpaților G. A. și L. D., în temeiul art. 300¹alin. 2 Cod procedură penală. S-au revocat mandatele de arestare preventivă nr. 6/U/_ și 7/U/_ și s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaților dacă nu sunt arestați în altă cauză.

S-a respins cererea incidentală formulată de apărătorul inculpaților privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.

În considerentele încheierii s-a reținut faptul că prin rechizitoriul P. ui De Pe L. Judecătoria Sighetu Marmației, care a fost înregistrat la instanță sub dosarul nr. 1962/307/_, au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv inculpații G. A. și L. D., pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniști publice, prev. de art. 321, al.1 din c.pen. și ultraj prev. de art. 239, al.2 și 5 din c.pen., cu aplicarea art. 33, lit.";a"; din c.pen.

Se reține în actul de sesizare a instanței că la data de_, ora 10,00, partea vătămată T. L., se afla pe la restaurantul aparținând de S.C.

"Cocuz"; S.R.L. unde lucrează soția acestuia, iar pe terasă au venit inculpații și

V. C. D. și V. D., care i-au reproșat despre atitudinea avută cu o zi înainte privind aplicarea unei sancțiuni contravenționale și i-au adresat cuvinte și expresii insultătoare iar inculpații i-au aplicat lovituri cu pumnii în zona capului și toracelui.

Prin încheierea penală nr.345/_ a Judecătoriei S. M., dosar nr._, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților pe o durată de 29 de zile, avându-se în vedere temeiurile prev. de art. 143, 148, lit.";f"; și 149 indice 1

din c.proc.pen., fiind emise și mandatele de arestare preventivă nr. 6/U/_ pentru inculpatul G. A. și nr. 7/U/_ privind pe inculpatul L. D.

Conform art.300 indice 1 din c.proc.pen., în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu în Camera de Consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive înainte de expirarea duratei arestării preventive.

La luarea măsurii arestării preventive s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul art.148, lit.";f"; din c.proc.pen., respectiv săvârșirea unei fapte pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și existența unor probe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. pericol concret pentru ordinea publică a fost apreciat ca decurgând din modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, respectiv manifestări de o violență extremă intr-un local public., iar comportamentul agresiv al inculpaților s-a manifestat în prezența altor consumatori, generând în persoana acestora un sentiment de insecuritate.

Inculpații au expus situația de fapt prin declarațiile date în ședința din camera de consiliu din data de_ .

Analizând probele din dosarul de urmărire penală coroborate cu declarațiile inculpaților, instanța de fond a constatat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat și nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate. Temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, nu justifică menținerea acesteia în continuare pe parcursul judecării cauzei la instanța de fond, în primul rând pe considerentul că elementul esențial pentru aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică, a fost reținut ca fiind acela ce rezidă din modalitatea concretă de săvârșire a faptelor. Acest element a fost considerat ca insuficient în majoritatea cazurilor, dacă nu există și alte elemente din care să se poate aprecia un pericol concret viitor care să justifice și legitimeze măsura.

Nici în ceea ce privește modalitatea de săvârșirea a faptei, nu se poate aprecia că ar exista un pericol concret pentru ordinea publică, inculpații au acționat ca urmare a provocării exercitate de partea vătămată, care deși nu era de serviciu în ziua respectivă, fiind pe terasa restaurantului situat în P-ța agroalimentară din S. M., a acostat și amenințat pe inculpatul L. D. și persoanele care-l însoțeau, respectiv V. D. și V. C. D., mama și concubina inculpatului. Partea vătămată a provocat inculpații și pe celelalte persoane și a amenințat cu acte de violență, sens în care a luat un scaun pentru a acționa, astfel că inculpații s-au apărat și au ripostat prin lovituri care nu pot fi apreciate ca fiind de o gravitate deosebită, așa cum rezultă din certificatul medico-legal eliberat părții vătămate.

Aceste temeiuri nu pot fi apreciate ca determinante pentru mențiunea în continuare a măsurii arestării preventive, nefiind justificate și incluse în sfera pericolului social concret pentru ordinea publică.

Față de cele prezentate, prima instanță în temeiul art. 300 indice 1, al.2 din c.proc.pen., a dispus revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpaților.

În ceea ce privește cererea formulată de inculpați, prin apărător, pe cale incidentală de înlocuire a măsurii preventive a arestării preventive cu o altă măsură preventivă alternativă, aceasta a fost respinsă, ca urmare a faptului că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul art.139 din c.proc.pen., invocat de inculpați.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației care a solicitat menținerea arestării preventive a inculpaților cu motivarea, în esență, că deși procedura prevăzută de art. 300¹Cod procedură penală nu prevede audierea inculpaților, instanța le-a luat declarații celor doi inculpați care au indicat o stare de fapt contrară probelor administrate în cauză, susținând că au fost provocați de persoana vătămată. Susținerile acestora nu sunt probate, totuși au fost apreciate ca fiind reale, instanța constatând că temeiurile de la arestare au încetat. Faptele acestora

sunt de un real pericol pentru ordinea publică ce rezultă din modalitatea de săvârșire (manifestare de o violență extremă într-un local public îndreptate împotriva unei persoane învestite cu exercițiul autorității publice).

Examinând încheierea penală recurată, tribunalul reține următoarele: Prin încheierea penală nr. 345 din 10 iulie 2013 a Judecătoriei S. M.

s-a dispus arestarea preventivă a intimaților-inculpați G. A. și L. D. pe o perioadă de 29 de zile (10 iulie 2013 - 7 august 2013 inclusiv), în temeiul art. 148 lit. f Cod procedură penală.

Această încheiere a fost menținută prin încheierea penală nr. 175/R/2013 a T. ui M. .

În considerentele acestei din urmă încheieri s-a reținut faptul că în cauză există indicii temeinice în sensul că în data de 9 iulie 2013, aflându-se în apropierea pieței agroalimentare din S. M., intimații-inculpații au intrat în localul aparținând S.C. "Cocus"; S.R.L. unde s-a aflat agentul de poliție T.

L. pe care l-au lovit de mai multe ori cu pumnii, cauzându-i leziuni corporale vindecabile în 8-9 zile de îngrijiri medicale, reproșându-i faptul că în ziua anterioară a amendat-o pe numita V. C. și i-a confiscat 80 de pachete de țigări de proveniență ucraineană.

Prin rechizitoriul întocmit la 25 iulie 2013 de P. de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. 1471/P/2013 s-a dispus trimiterea în judecată a intimaților-inculpați pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prevăzută de art. 321 alin. 1 Cod penal și de ultraj prevăzută de art. 239 alin. 2, 5 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

La Judecătoria Sighetu Marmației s-a format dosarul nr._, primul termen de judecată fiind fixat pentru data de 14 august 2013.

T. apreciază că și în prezent subzistă temeiul care a stat la baza luării măsurii arestării preventive a celor doi intimați-inculpați, fiind necesară în continuare privarea lor de libertate.

Din probele administrate până în prezent în cauză rezultă existența unor indicii în sensul că în data de 9 iulie 2013, în timp ce se afla în piața agroalimentară din S. M., intimații-inculpați G. A. și L. D. au intrat în localul S.C. "Cocus"; S.R.L. unde i-au aplicat părții vătămate T.

(agent de poliție la Poliția S. M. ) mai multe lovituri cu pumnii, reproșându-i faptul că în ziua anterioară i-a confiscat numitei V. C. cantitatea de 80 de pachete de țigări de proveniență ucraineană. De asemenea, s-au spart niște pahare și lambriuri. Se presupune că părții vătămate i-au fost cauzate leziuni corporale vindecabile în 8-9 zile de îngrijiri medicale. Există, în consecință, indicii în sensul celor prevăzute de art. 143 Cod procedură penală. Până în prezent nu s-a dovedit existența unei stări de provocare din partea părții vătămate, însă și dacă aceasta ar fi existat, se justifică menținerea stării de arest preventiv a celor doi intimați-inculpați dată fiind gravitatea presupuselor lor fapte (aceștia se prezumă că au agresat un agent de poliție din cauza faptului că și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu și i-au produs leziuni corporale vindecabile în 8-9 zile de îngrijiri medicale).
Pedeapsa prevăzută de lege este închisoare mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a celor doi intimați-inculpați prezintă și în prezent pericol concret pentru ordinea publică - pericol ce rezultă din natura și din gravitatea presupuselor fapte - dată de modalitatea în care se prezumă că au fost comise (descrisă anterior) chiar dacă intimatul-inculpat L. D. nu are antecedente penale (mai mult, intimatul-inculpat G. A. a mai fost condamnat la pedeapsa de 2 luni închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de lovire prin sentința penală nr. 337/2010 a Judecătoriei S. M. ; în dosarul penal nr. 140/D/P/2001 al D.I.I.C.O.T. - S.T. C. s-a pus în mișcare acțiunea penală față de acesta pentru infracțiunea de contrabandă la data de 17 octombrie 2012; prin ordonanța dată în dosarul nr. 146/P/2013 la 25 aprilie 2013 al P. ui de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a acestuia pentru infracțiunea prevăzută de art. 270/3 din Legea nr. 86/2006 și i s-a aplicat sancțiunea administrativă a amenzii în sumă de 500 lei; în Franța a fost condamnat la pedeapsa de 3 luni închsioare cu suspendare pentru infracțiunea de furt cu distrugere în anul 2002 și la pedeapsa de 2 luni închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de intrare ilegală în anul 2005).
În raport de acest grad de pericol social al acestora, luarea unei alte măsuri preventive nu este suficientă.
Pentru toate aceste considerente recursul parchetului este fondat, urmând a fi admis potrivit dispozitivului deciziei.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina sa.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
În temeiul art. 385¹⁵pct. 2 lit. d Cod procedură penală, admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației împotriva încheierii penale din 30 iulie 2013 a Judecătoriei S. M., pronunțată în dosarul nr._ pe care o casează în totalitate și rejudecând cauza:
Respinge cererile formulate de inculpații G. A. și L. D. privind revocarea măsurii arestării preventive și înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
În temeiul art. 160 Cod procedură penală raportat la art. 300¹Cod procedură penală, constată din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților G. A. (C.N.P. - 1., fiul lui A. și I. ,
născut la data de_ în Dragomirești, județul M., domiciliat în comuna Bocicoiu M., sat Crăciunești nr. 72, județul M., fără forme legale în S.
, str. 22 Decembrie nr. 16, județul M., arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M. ) și L. D. (C.N.P. - 1., fiul lui A. și D., născut la data de_ în S. M., județul M., domiciliat în S. M.

, str. 22 Decembrie nr. 16, județul M., arestat preventiv, aflat la Arestul

I.P.J. M. ) și, în consecință, menține măsura arestării preventive a acestora.

În temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 1 august 2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

B. C. G. O. M. S. -F. A. B. -L. E.

în concediu de odihnă în concediu de odihnă semnează vicepreședintele instanței semnează vicepreședintele instanței

red. B.C. / 2 august 2013

t-red. B.L.E. / 5 august 2013

4 ex.

J. ecător la fond: N. P. I.

Tribunalul Maramureș Cod operator - 2618 Secția penală Minută

Dosar nr._ /a1 Decizia penală nr. 185/R/_

DECIDE:

În temeiul art. 385¹⁵pct. 2 lit. d Cod procedură penală, admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației împotriva încheierii penale din 30 iulie 2013 a Judecătoriei S. M., pronunțată în dosarul nr._ pe care o casează în totalitate și rejudecând cauza:

Respinge cererile formulate de inculpații G. A. și L. D. privind revocarea măsurii arestării preventive și înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.

În temeiul art. 160 Cod procedură penală raportat la art. 300¹Cod procedură penală, constată din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii arestării

preventive a inculpaților G. A. (C.N.P. - 1., fiul lui A. și I., născut la data de_ în Dragomirești, județul M., domiciliat în comuna Bocicoiu M., sat Crăciunești nr. 72, județul M., fără forme legale în S.

M., str. 22 Decembrie nr. 16, județul M., arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M. ) și L. D. (C.N.P. - 1., fiul lui A. și D., născut la data de_ în S. M., județul M., domiciliat în S. M.

, str. 22 Decembrie nr. 16, județul M., arestat preventiv, aflat la Arestul

I.P.J. M. ) și, în consecință, menține măsura arestării preventive a acestora.

În temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 1 august 2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

Tribunalul Maramureș Cod operator - 2618 Secția penală Copie - Minută

Dosar nr._ /a1 Decizia penală nr. 185/R/_

DECIDE:

În temeiul art. 385¹⁵pct. 2 lit. d Cod procedură penală, admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației împotriva

încheierii penale din 30 iulie 2013 a Judecătoriei S. M., pronunțată în dosarul nr._ pe care o casează în totalitate și rejudecând cauza:

În temeiul art. 160 Cod procedură penală raportat la art. 300¹Cod procedură penală, constată din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii arestării

, str. 22 Decembrie nr. 16, județul M., arestat preventiv, aflat la Arestul

I.P.J. M. ) și, în consecință, menține măsura arestării preventive a acestora.

În temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 1 august 2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

s.s. indescifrabil s.s. indescifrabil s.s. indescifrabil

pt. conformitate

ROMÂNIA Cod operator - 2618

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

Secția penală

Dosar nr._ /a1 din 1 august 2013

Către

ARESTUL I.P.J. M.

Alăturat prezentei, conform art. 360 alin. 2 Cod procedură penală, vă trimitem copia dispozitivului deciziei penale nr. 185/R din 1 august 2013, pronunțată în dosarul cu nr. mai sus indicat, privind pe intimații-inculpați G.

A. (C.N.P. - 1., fiul lui A. și I., născut la data de_ în Dragomirești, județul M., arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M. ) și

L.	D.	(C.N.P. - 1.	, fiul lui A. și D., născut la data de_ în
S.	M.	, județul M.	, arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M. ).

PREȘEDINTE			GREFIER
B. C.	B.	-L.	E.

ROMÂNIA Cod operator - 2618

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

Secția penală

Dosar nr._ /a1 din 1 august 2013

Către

ARESTUL I.P.J. M.

A. (C.N.P. - 1., fiul lui A. și I., născut la data de_ în Dragomirești, județul M., arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M. ) și

L. D. (C.N.P. - 1., fiul lui A. și D., născut la data de_ în

S. M., județul M., arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M. ).

PREȘEDINTE		GREFIER
B. C.	B. -L.	E.

← Decizia penală nr. 949/2013. Revocare masura preventiva		Decizia penală nr. 236/2013. Revocare masura preventiva →

Decizia penală nr. 185/2013. Revocare masura preventiva

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 185/2013. Revocare masura preventiva