Decizia penală nr. 236/2013. Revocare masura preventiva
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._ /a1
DECIZIA PENALĂ NR.236/R/2013
Ședința publică din 19 februarie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE | : V. | V. A. ,judecător |
JUDECĂTORI | : L. | H. |
: I. | M. | |
GREFIER | : L. | C. |
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. N. Anticorupție - Serviciul Teritorial C. - reprezentat prin PROCUROR - A. MĂRINCEAN
S-a luat spre examinare recursul declarat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. N. Anticorupție - Biroul Teritorial
B. M., împotriva încheierii penale din data de_, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Sălaj, prin care s-a admis cererea formulată de inculpatul G. C. D. de revocare a măsurii preventive cu obligarea de a nu părăsi țara, inculpatul fiind trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 46/P/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. N. Anticorupție - Serviciul Teritorial C., pentru infracțiunile de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, complicitate la infracțiunea de rambursare ilegală de TVA, complicitate la infracțiunea de fals contabil și spălare de bani, prevăzute de art. 323 Cod penal raportat la art. 17 lit. h din Legea nr. 78/2000, art. 132din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248, 2481Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 26 Cod penal raportat la art. 8 alin. 1 și 2 din Legea nr. 241/2005 coroborat cu art. 17 lit. g din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 26 Cod penal raportat la art. 43 din Legea nr. 82/1991, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 23 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 17 lit. e din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal;
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă inculpatul G. C. D. personal, asistat de apărător ales, av.V. Jurj, din cadrul Baroului M., cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, în instanță se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av.I. M., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, care solicită acordarea onorariului avocațial parțial din oficiu pentru studierea dosarului și prezentarea la termenul de judecată.
Apărătorul inculpatului depune la dosar acte constând într-un grafic de prezența inculpatului la organele judiciare precum și o adeverință din care rezultă că a făcut demersuri pentru a se angaja în muncă.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Reprezentantul Parchetului, solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, să se dispună respingerea cererii de revocare a măsurii preventive. Solicită a se avea în vedere că prima instanță a
apreciat că menținerea acestei măsuri ar constitui o măsură excesivă prin prisma CEDO date fiind natura infracțiunilor reținute, modalitatea de desfășurare a procedurilor față de inculpat și complexitatea cauzei. Apreciază că hotărârea instanței de fond este netemeinică având în vedere că măsura neprivativă luată față de inculpat a avut la bază necesitatea asigurării bunei desfpșurări a procesului penal și împiedicarea sustragerii de la judecată. S-au avut în vedere disp.art.148 lit.b și f C.pr.pen., respectiv s-a apreciat că la acea dată exitau date că inculpatul a încercat să zădărnicească aflarea adevărului iar pe de altă parte,
infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de patru ani iar lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Susține că revocarea măsurii neprivative de libertate este de natură a impieta asupra bunei desfășurări a procesului pentru că îi conferă inculpatului posibilitatea de a se deplasa în afara granițelor țării și implicit există riscul de a se sustrage de la judecată. De asemenea, elementele care caracterizează activitatea infracțională sunt grăitoare având în vedere prejudiciul cauzat care este unul extrem de mare. Raportat la natura infracțiunilor comise, la modalitatea de copncepere a activității infracționale, față de prejudiciul creat, se impune menținerea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara. La momentul comiterii faptelor, inculpatul avea caliattea de reprezentant al statului cu atribuții în ceea ce privește colecatrea de taxe și impozite, infracțiunile comise primind o gravitate deosebită. Nu este lipsit de importanță că probele administrate au stat la baza condamnării inculpaților din cauză, prin urmare, nu se poate vorbi la acest moment că nu avem o hotărâre judecătorească care să fi confirmat vinovăția inculpaților. Împrejurarea că ne aflăm la acest moment procesual fără să avem o hotărâre judecătorească și că din această perspectivă s- ar aduce atingere caracterului rezonabil al duratei măsurii preventive instituite în sarcina inculpatului, nu constituie un argument suficient pentru a se dispune revocarea acestei măsuri.
Apărătorul inculpatului, solicită respingerea recursului parchetului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a încheierii primei instanțe. Solicită a se avea în vedere disp.art.136 C.pr.pen., care stabilește scopul și categoriile măsurilor preventive și stauează asupra condițiilor care ar trebui avute în vedere când se dispune o măsură preventivă. Având în vedere și disp.art.139 alin.1 și 2 C.pr.pen., când nu mai subzistă temeiuri care să justifice măsura, instanța o revocă astfel că solicită a se constata acest aspect. Această măsură de a nu părăsi țara împlinește doi ani iar întreaga perioadă de la data arestării preventive este de 3 ani și 9 luni. Termenul este nerezonabil iar pericolul social concret se estompează odată cu trecerea timpului. În sarcina inculpatului se reține infracțiunea de abuz în serviciu cu un prejudiciu de un milion de lei. Art.148 lit.b C.pr.pen., se întemeiază pe două aspecte care nu sunt imputabile inculpatului și anume că tatăl inculpatului a făcut demersuri pe lângă o parte vătămată fără știința inculpatului iar în ceea ce privește înregistrările ambientale telefonice, inculpatului îi sunt imputate reacții verbale pe care nu le-a avut niciodată astfel că notele de redare nu sunt conforme cu ceea ce a discutat inculpatul cu inculpatul K. . Mai există un motiv invocat și anume dosarul nr.103/P/2009 care se aștepta a fi soluționat, acesta este o disjungere din dosarul inițial. Față de inculpat nu s-a disjuns cauza, el a fost citat în calitate de făptuitor. Hotărârea instanței de fond este temeinică și legală pe argumentele aduse dar și reținând faptul că și obligarea de a nu părări țara este o măsură preventivă. Inculpatul s-a prezentat de fiecare dată la chemarea autorităților și a dat explicațiile cuvenite astfel că dacă a făcut acest lucru timp de 3 ani, nu se poate crede că inculpatul nu a realizat care este semnificația revocării măsurii. Pentru toate acestea, solicită respingerea recursului.
Inculpatul G. C. D., susține cele spue de apărătorul său în sensul respingerii recursului. Arată că este foarte interesat să se prezinte la fiecare termen de judecată și să aibă un rol activ la audierea martorilor pentru că pledează nevinovat.
C U R T E A
Prin încheierea penală pronunțată la 13 februarie 2013 în dosar nr._ al Tribunalului Sălaj, s-a admis cererea formulată de inculpatul G. C. D. (fiul lui Tiberiu G. și I., născut la data de_ în localitatea B. M., jud.
M., CNP 1. ) și, în baza art.139 al. 2 C.p.p., s-a dispus revocarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara, măsură dispusă prin încheierea din data de_ a Tribunalului M., în dosar nr._ .
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 46/P/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. N. Anticorupție - Serviciul Teritorial C.
,au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpații T. O. C. - pentru infracțiunile de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, complicitate la rambursare de TVA, complicitate la infracțiunea de fals în contabilitate, prevăzute de art. 323 Cod penal raportat la art. 17 lit. b din Legea 78/2000, art. 254 Cod penal raportat la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 248, art. 2481 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 26 Cod penal raportat la art. 8 alin. 1 și 2 din Legea 241/2005 coroborat cu art. 17 lit. g din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 26 Cod penal raportat la art. 43 din Legea nr. 82/1991, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a și b Cod penal; G. C. D. - pentru infracțiunile de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, complicitate la infracțiunea de rambursare ilegală de TVA, complicitate la infracțiunea de fals contabil și spălare de bani, prevăzute de art. 323 Cod penal raportat la art. 17 lit. h din Legea nr. 78/2000, art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248, 2481 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 26 Cod penal raportat la art. 8 alin. 1 și 2 din Legea nr. 241/2005 coroborat cu art. 17 lit. g din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 26 Cod penal raportat la art. 43 din Legea nr. 82/1991, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 23 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 17 lit. e din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal; K. R. D. , pentru infracțiunile de luare de mită, prev. de art. 254 C.p. rap. la art. 7 al.1 din Legea nr. 78/2000 (3 fapte),șantaj prev. de art. 131 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 194 C.p. cu aplic. art. 41 al. 2 C.p.,fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 C.p. rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 C.p.,uz de fals, prev. de art. 289 C.p. rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, participație improprie, sub forma instigării, la infracțiunea prev. de art. 43 din Legea nr.82/1991 rap. la art. 31 al. 2 C.p. cu aplic. art. 41 al. 2 C.p.,asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 323 C.p. rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, furt, prev. de
art. 208 C.p. cu aplic. art. 41 al. 2 C.p., abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248, 2481 C.p. cu aplic. art. 41 al. 2 C.p., fals material în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 17 lit c din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 C.p., complicitate la dare de mită, prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 255 C.p. coroborat cu art.7 al.2 din Legea nr. 78/2000, trafic de influență, prev. de art. 257 C.p.rap. la art. 7 al. 3 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p. și A. C. S. pentru infracțiunile de luare de mită, prev. de art. 254 C.p. rap. la art. 7 al.1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 C.p., abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248, 2481 C.p. cu aplic. art. 41 al. 2 C.p.,complicitate la infracțiunea de șantaj prev. de art.26 C.p. rap. la art. 131 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 194 C.p. cu aplic. art. 41 al. 2 C.p., asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 323 C.p. rap. la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000,complicitate la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 al. 1și 2 din Legea nr. 241/2005 rap. la art. 26 C.p. cu aplic. art. 41 al. 2 C.p., toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p..
Totodată, prin același rechizitoriu, au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații: D. R. A. - pentru infracțiunile de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, complicitate la infracțiunea de rambursare ilegală de TVA, complicitate la infracțiunea de fals contabil și spălare de bani, prevăzute de art. 323 Cod penal raportat la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248, 2481 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 26 Cod penal raportat art. 8 alin. 1 și 2 din Legea nr. 241/2005 coroborate cu art. 17 lit. g din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 26 Cod penal raportat la art. 43 din Legea nr. 82/1991, art. 23 lit. a și c din Legea nr. 656/2002 raportat art. 17 lit. e din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a și b Cod penal; C. D. - pentru infracțiunile de asociere la săvârșirea de infracțiuni, luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, complicitate la infracțiunea de rambursare ilegală de T.V .A. prevăzute de art. 323 Cod penal raportat la ari. 17 lit. b din Legea nr.78/2000, art. 254 Cod penal raportat la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, art. 255 Cod penal coroborat cu art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000, art. l32 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248, art. 2481 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și, respectiv, art. 26 Cod penal, art. 8 alin. 1 și 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal coroborat cu art. 17 lit. g din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a și b Cod penal; A. E. S. - pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, complicitate la infracțiunea de rambursare ilegală de T.V.A. prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 Cod penal, art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248, 2481 Cod penal și art.
26 Cod penal raportat la art. 8 alin. 1 și 2 din Legea nr. 241/2005 coroborat cu art. 17 lit. g din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal; M. D. - pentru infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals contabil și
participație improprie la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzute de art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 31 alin. 2 Cod penal raportat la ari. 9 lit. c din Legea nr. 241/2005 și art. 43 din Legea nr. 82/1991 raportat la art. 289 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a și b Cod penal; P. G. V. - pentru infracțiunile de rambursare ilegală de T.V.A., evaziune fiscală, fals contabil, spălare de bani prevăzute de art. 8 alin. 1 și 2 din Legea nr. 241/2005 raportat la art. 17 lit. g din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 9 lit. c din Legea nr. 241/2005 raportat la art. 17 lit. g din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 43 din Legea nr. 82/1991, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 23 lit. a și c din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal; B. D. pentru infracțiunile de rambursare ilegală de TVA, evaziune fiscală și fals la Legea contabilității, prev. de art.8 al. 1 și 2 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art.
41 al. 2 C.p.,art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 al. 2 C.p.,art. 43 din Legea nr. 82/1991 cu aplic. art. 41 al. 2 C.p., toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Prin sentința penală nr.46/_ a Tribunalului M., s-a dispus condamnarea inculpaților K. R. D., A. C. S. și B. D. ,care au solicitat judecarea în procedură simplificată. Totodată, s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la latura civilă și cu privire la inculpații T. O. C., G. C. D., D. R. A. ,C. D., A. E. S., M. D. și P. G. V. .
Prin sentința penală nr.39/_ a Curții de A. C., ca urmare a admiterii declarațiilor de abținere de la soluționarea dosarului, declarații formulate de toți judecătorii secției penale a Tribunalului M., cauza a fost trimisă spre judecare Tribunalului Sălaj, fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub nr._, la data de_ .
La termenul de judecată din data de_, inculpatul G. C. D. a solicitat revocarea măsurii preventive de obligare de a nu părăsi țara, întrucât măsura a fost dispusă în urmă cu mai mult de doi ani, inculpatul a respectat până în prezent obligațiile impuse de instanță, nu are antecedente penale, este căsătorit, are un copil minor, dar are și o situație materială precară, întrucât a contractat mai multe credite pe care nu le-a putut restitui din lipsa veniturilor necesare, scopul măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara este realizat în ceea ce îl privește pe inculpat, iar menținerea acestei măsuri nu este necesară pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a împiedica sustragerea sa de la judecată ori de la executarea pedepsei.
Prin încheierea penală din data de_ (dos. nr._ al Tribunalului Sălaj), cererea a fost respinsă.
La termenul de judecată din data de_, G. C. D. a formulat o nouă cerere de revocare a măsurii preventive de obligare de a nu părăsi țara,invocând caracterul rezonabil pe care trebuie să îl aibă o astfel de măsură, care a fost dispusă cu mai mult timp în urmă și având în vedere și perioada în care față de acesta au fost dispuse și alte măsuri preventive (arestare preventivă și măsura obligării de a nu părăsi localitatea).
Analizând cererea formulată la termenul din data de_, instanța a reținut următoarele:
În cauză, inculpatul G. C. D. a fost reținut în data de_ și arestat preventiv în data de_ (încheierea penală nr.287/_ a Tribunalului M.
).
În dos. nr._ al Tribunalului M., s-a dispus, în data de_, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, fiindu-i impuse inculpatului mai multe obligații, încheierea pronunțată fiind menținută de Curtea de A. C., prin respingerea recursului declarat de DNA Serviciul Teritorial C. . În data de_, Tribunalul Maramureș a dispus, față de G. C. D., înlocuirea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea,cu măsura obligării de a nu părăsi țara, fiindu-i impuse, în continuare, mai multe obligații pe care le-a respectat până în prezent.
Temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului G. C. D. au fost cele prevăzute de art. 148 lit. b și f C.p.p., reținându-se că inculpatul a încercat să zădărnicească aflarea adevărului, prin influențarea unor persoane ce urmau a fi audiate în cauză și prin distrugerea unor documente, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului fiind închisoarea mai mare de 4 ani și existând probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
În ceea ce privește motivele care au stat la baza înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, Tribunalul Maramureș a menționat, alături de întrunirea condițiilor prevăzute de lege în acest sens, faptul că inculpații au fost arestați preventiv aproape un an, la momentul verificării legalității și temeiniciei măsurii constatându-se că nu existau probe care să justifice concluzia că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, iar buna desfășurare a judecății se putea realiza și prin luarea, față de inculpați, a măsurilor alternative la detenție, respectiv - măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În ceea ce privește motivele care au stat la baza înlocuirii măsurii obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura obligării de a nu părăsi țara, Tribunalul Maramureș a menționat, alături de întrunirea condițiilor prevăzute de lege în acest sens, faptul că inculpatul a făcut dovada că a încercat găsirea unui loc de muncă pe raza municipiului B. M., dar nu a reușit, în schimb, avea posibilitatea de a se angaja la o firmă din Șimleu Silvaniei.
Scopul măsurilor preventive, așa cum este definit de art. 136 Cod procedură penală, este acela de asigura buna desfășurare a procesului penal sau de a împiedica sustragerea inculpaților de la urmărirea penală, judecată sau executarea pedepsei, după caz. Aceste scopuri pot fi atinse, conform legiuitorului, prin diferite măsuri preventive, restrictive gradual, dar și avându-se în vedere care este cea mai potrivită pentru atingerea scopului amintit.
Luând în discuție caracterul rezonabil al duratei menținerii unei măsuri preventive, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat că trebuie să se țină cont de natura infracțiunilor, de motivele care au stat la baza luării măsurii și de modalitatea de desfășurare a procedurilor față de inculpat,având în vedere infracțiunile comise și complexitatea cauzei. Referitor la riscul sustragerii de la procedurile penale, s-a apreciat că acesta nu poate fi măsurat numai prin raportare la severitatea pedepsei pe care o riscă inculpatul în caz de condamnare, ci trebuie analizat din perspectiva unui număr de alți factori relevanți care fie vor confirma existența riscului de sustragere, fie vor releva faptul că acest risc este minor (cauza Letellier c. Franței-_ ).
Potrivit prevederilor art. 139 al. 2 C.p.p., când măsura preventivă a fost luată cu încălcarea procedurilor legale sau nu mai există vreun temei care să justifice menținerea măsurii preventive, aceasta trebuie revocată din oficiu sau la cerere. Din analiza textului rezultă că revocarea constituie un act procesual prin care organul judiciar dispune desființarea măsurii preventive, punând în discuție chiar legalitatea acesteia,iar durata rezonabilă a măsurii preventive trebuie
apreciată în funcție de temeiurile concrete care au determinat-o, doar schimbarea sau încetarea acestora determinând caracterul ei rezonabil.
Față de inculpatul G. C. D. măsura preventivă de obligare de a nu părăsi țara a fost dispusă în data de_ (în urmă cu aproximativ 2 ani și o lună), ca urmare a înlocuirii măsurii preventive de obligare de a nu părăsi localitatea, dispusă în data de_, iar în perioada_ -_ inculpatul a fost reținut și arestat preventiv.
La termenele din_ și_, în dos. nr._ al Tribunalului Sălaj au fost audiați inculpații T. O. C., A. E. S., G. C. D., D. R. A., C. D., M. D. (vol. I,f.232-233, 241-244), iar la termenele din_ și_ au fost audiați mai mulți martori.
Date fiind natura infracțiunilor reținute prin actul de sesizare, modalitatea de desfășurare a procedurilor față de inculpat, complexitatea cauzei, motivele care au stat la baza luării măsurii preventive, dar și motivele invocate de inculpat, instanța a apreciat că în prezenta cauză, măsura preventivă dispusă față de G. C. D. a respectat exigențele prevederilor art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind caracterul rezonabil al acesteia, însă, în momentul de față, menținerea acestei măsuri ar constitui o măsură excesivă.
Este recunoscut faptul că pericolul pentru ordinea publică descrește în mod necesar odată cu trecerea timpului. Având în vedere și elementele ce caracterizează persoana inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, are studii superioare, o familie întemeiată și un copil minor, la creșterea căruia ar trebui să contribuie, tribunalul a apreciat că perioada îndelungată în care față de inculpat s-au luat măsuri preventive determină, la acest moment, considerarea unui risc diminuat inclusiv în ceea ce privește eventualitatea ca acesta să se sustragă ulterior de la judecarea cauzei.
Pe de altă parte, dacă "pericolul concret pentru ordinea publică"; la care se referă art. 148 lit. f Cod procedură penală ar fi apreciat în continuare prin prisma rezonanței sociale a faptelor de care este acuzat inculpatul, făcându-se abstracție de prevederile art. 136 Cod procedură penală, s-ar da măsurii preventive o altă natură juridică, mai exact una punitivă, ori funcționalitatea unei astfel de măsuri constă în a preveni sau înlătura împrejurările care împiedică realizarea în bune condiții a procesului penal.
Instanța a constatat că legislația în vigoare nu conține norme în baza cărora măsura preventivă de obligare de a nu părăsi țara să poată fi înlocuită cu o altă măsură mai permisivă și, eventual, instituirea unui control judiciar care să permită garantarea prezentării inculpatului la proces, însă are în vedere natura măsurii luate ( măsură preventivă ) și faptul că, raportat și la perioada arestării preventive și a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, durata măsurilor preventive trebuie să aibă un caracter rezonabil.
În consecință, instanța a admis cererea formulată de inculpatul G. C.
D. și a revocat măsura preventivă de obligare de a nu părăsi țara, dispusă prin încheierea penală din data de_ a Tribunalului M. în dosar nr._ . Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs atât D.N.A. - BIROUL TERITORIAL M., solicitând admiterea recursului și respingerea cererii formulată de inculpatul G. C. - D. de revocare a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara, măsură dispusă prin încheierea din data de_ a
Tribunalului M., în dosarul nr._ .
Analizând încheierea atacată,Curtea apreciază că aceasta este netemeinică pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 136 alin. 1 din Codul de Procedură Penală, în cauzele privitoare la infracțiuni pedepsite cu inchisoarea, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau a
inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei, se poate lua față de acesta una dintre următoarele măsuri preventive: reținerea, obligarea de a nu părăsi localitatea, obligarea de a nu părăsi țara și arestarea preventivă.
În aliniatul 8 al aceluiași articol se mai prevede că: "alegerea măsurii ce urmează a fi luată se face ținându-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracțiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele și alte situații privind persoana față de care se ia măsura".
Pentru luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara instanța a avut în vedere dispozițiile prevăzute de art. 148 lit. b și f din Codul de Procedură Penală, respectiv faptul că există date că inculpatul încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea unei părți, a unui martor sau expert ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă și faptul că inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În speță, raportat la natura infracțiunilor săvârșite de către inculpat, modalitatea de concepere a săvârșirilor, implicarea în activitatea infracțională desfășurată ca urmare a asocierii cu ceilalți inculpați, precum și prejudiciul creat statului român, se impune menținerea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara față de inculpatul G. C. .
Inculpatul a săvârșit în calitatea sa de reprezentant al statului, având ca atribuții verificarea, sancționarea și colectarea de la agenții economici de taxe și impozite, infracțiuni de o gravitate deosebită, respectiv asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, complicitate la infracțiunea de rambursare ilegală de TVA, complicitate la infracțiunea de fals contabil și spălare de bani, prevăzute de art. 323 Cod penal raportat la art. 17 lit. h din Legea nr. 78/2000, art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248, 2481 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 26 Cod penal raportat la art. 8 alin. 1 și 2 din Legea nr. 241/2005 coroborat cu art. 17 lit. g din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 26 Cod penal raportat la art. 43 din Legea nr. 82/1991, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 23 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 17 lit. e din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal,pentru care se prevăd pedepse și de la 3 la 15 ani închisoare.
Din probele administrate în faza de urmărire penală și care au stat deja la baza unei hotărâri de condamnare a trei participanți la activitatea infracțională, rezultă rolul major al inculpatului G. C. D., alături de inculpații T. O.
C. și K. R., în pregătirea, conceperea și derularea activităților
infracționale prin care s-a reușit sustragerea de la bugetul consolidat al statului a sumei de 15.000.000 lei. ( aproximativ 3.400.000 euro, adică salariile a 100 de profesori cu studii superioare pe o durată de 7 ani).
Pe de altă parte ,Curtea apreciază că ,în ceea ce privește măsura obligării de a nu părăsi țara nu se poate vorbi în speță de depășirea termenului rezonabil ca în cazul măsurii arestării preventive ,având în vedere,pe de o parte că procesul penal încă nu s-a terminat,iar,pe de altă parte,aceasta nu este atât de severă sau restrictivă de drepturi ca măsura arestării preventive ,neafectând în asemenea măsură viața inculpatului,care este aproape de familia sa și poate munci pe teritoriul țării pentru a-și întreține familia.
Mai este de menționat și faptul că inculpatul G. C. D. este cercetat șI în cauza penală înregistrată în dosarul nr. 103/P/2009 al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial C., privind săvârșirea unor infracțiuni similare în calitate de angajat al D.G.F.P. M. și că administratorul S.C. Dac Tech
S.R.L. de la care a procurat mai multe facturi fiscale pe care le-a introdus în contabilitatea altor firme, este cetățean ucrainean și în prezent fugit din R. ia, în Ucraina.
Față de toate aceste considerente,Curtea apreciază că nu este oportună revocarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpat,sens în care va admite recursul Parchetului și va respinge cererea formulată de inculpatul G. C. D. de revocare a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara ca nefondată.
Va stabili 50 lei onorariu parțial în favoarea Baroului C. ce va fi suportat din fondurile MJ.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Admite recursul declarat de D.N.A. - BIROUL TERITORIAL M. împotriva încheierii penale pronunțată la 13 februarie 2013 în dosar nr._ al Tribunalului Sălaj pe care o casează în întregime și rejudecând cauza:
Respinge cererea formulată de inculpatul G. C. D. de revocare a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara ca nefondată. Stabilește 50 lei onorariu parțial în favoarea Baroului C. ce va fi suportat din fondurile MJ.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 19 februarie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
V. V. A. L. H. I. M.
GREFIER,
L. C.
Dact.L.H./Dact.S.M 4 ex./_
Jud.fond. Ț. D. B.
| ← Decizia penală nr. 185/2013. Revocare masura preventiva | Încheierea penală nr. 10/5. Revocare masura preventiva → |
|---|
