Decizia penală nr. 197/3. Cerere de liberare provizorie sub control judiciar
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._ /a2 cod operator 2618
DECIZIA PENA LĂ NR. 197/R Ședința publică din 3 septembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: ALB C. VIOLETA - judecător
JUDECĂTORI: S. L. R. M.
R. A. C. - vicepreședintele
T. ui M.
GREFIER: M. EVA
MINISTERUL PUBLIC reprezentat prin procuror: BĂGEAG LILIANA de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș
Pe rol este soluționarea recursului declarat de inculpatul P. S. , (fiul lui I. și V., născut la data de_ în Baia Mare, județul M., CNP 1. arestat preventiv, aflat în prezent la Penitenciarul Gherla) împotriva încheierii penale din 29 august 2013 a Judecătoriei Baia Mare pronunțată în dosarul nr._ având ca obiect cerere de liberare provizorie sub control judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul-inculpat
P. S., în stare de arest preventiv, asistat de av.G. A. în substituirea apărătorului ales, av.G. A., din cadrul Baroului M. .
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Recurentul-inculpat P. S. arată că își menține recursul declarat. Dorește să fie judecat în stare de libertate arătând că se va prezenta ori de câte ori va fi chemat.
Intrebat fiind de instanță, la solicitarea apărătorului, recurentul-inculpat
P. S. arată că ar avea posibilitatea de a munci și este ajutat financiar de familia sa.
Nefiind chestiuni prealabile dezbaterii recursului instanța dă cuvântul asupra acestuia.
Apărătorul recurentului-inculpat P. S., av.G. A., solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale din 29 august 2013 a Judecătoriei Baia Mare și rejudecând, să se dispună admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul P. S. . Această cerere
este temeinică și condițiile prevăzute de lege sunt cumulativ îndeplinite. Cu privire la condiția de bună desfășurare a procesului penal arată că, în cauză, s- a întocmit rechizitoriul, inculpatul a fost trimis în judecată. Recurentul-inculpat recunoaște în totalitate faptele pentru care a fost trimis în judecată și urmează să se prevaleze de disp.art. 3201C.pr.pen. Acesta are posibilitatea de a se întreține, de a munci, nu există indicii în sensul că ar putea comite alte infracțiuni, iar un control judiciar se poate institui de instanță, fiind întrunite toate condițiile cerute de lege.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea încheierii atacate. Prima instanță corect a apreciat că cererea formulată de inculpat este neîntemeiată, iar punerea în libertate a acestuia la acest moment, nu este oportună.
Recurentul-inculpat P. S. la ultimul cuvânt, arată că este de acord cu susținerile apărătorului său.
Instanța, reține cauza în pronunțare.
T.
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea penală pronunțată la data de 29 august 2013 în dosarul nr._ Judecătoria Baia Mare a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul P. S. .
În considerentele încheierii s-a reținut faptul că prin încheierea nr. 1567/_ a Judecătoriei Baia Mare, definitivă prin Decizia penală nr. 159/R/_, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului P. S. pe o perioadă de 29 de zile, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat (3 fapte) prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a Cod penal, art. 208 al.1, art. 209 al. 1 lit.a și i Cod penal, art. 208 al.1, 209 alin.1 lit.i Cod penal, violare de domiciliu (3 fapte), prev.de art. 192 alin.1, 2 Cod penal, art. 192 alin.1,2 Cod penal, art. 192 alin.1 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
S-a considerat că în cauză există probe și indicii temeinice care conduc la presupunerea rezonabilă că petentul ar fi autorul infracțiunilor de furt calificat (3 fapte) prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a Cod penal, art. 208 al.1, art. 209 al. 1 lit.a și i Cod penal, art. 208 al.1, 209 alin.1 lit.i Cod penal, violare de domiciliu (3 fapte), prev.de art. 192 alin.1, 2 Cod penal, art. 192 alin.1,2 Cod penal, art. 192 alin.1 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În data de_, Judecătoria Baia Mare a dispus menținerea măsurii arestării preventive pentru o durată de 60 de zile, recursul inculpatului fiind respins prin Decizia penală nr. 183/R/_ a T. ui M.
Analizând măsura preventivă dispusă față de inculpatul P. S., din perspectiva prezentei cereri, instanța a constatat că aceasta a fost luată în condițiile art.143, respectiv 148 lit. f Cod de procedură penală, existând probe și indicii temeinice că acesta ar fi săvârșit cu intenție o infracțiuni pentru care
legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Art.160 ind. 6 alin 1 Cod de procedură penală prevede că liberarea provizorie poate fi cerută de inculpat în tot cursul procesului penal, iar conform art.160 ind. 2 alin. 1 Cod de procedură penală cererea de liberare provizorie sub control judiciar se poate acorda in cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
Potrivit prevederilor legale incidente, acordarea liberării provizorii reprezintă o vocație și nu un drept al inculpatului, doar instanța fiind în măsură să aprecieze asupra oportunității dispunerii acestei măsuri, aprecierea în acest sens presupunând un examen al cauzei concrete cu privire la fapta pentru care s-a dispus arestarea învinuitului ori inculpatului, calitatea acestuia, modul de săvârșire a faptei, natura acesteia, circumstanțele concrete ale cauzei și cele privind persoana învinuitului sau inculpatului. Dispozițiile art. 5 paragraful 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu instituie o obligație de acordare a liberării provizorii în cursul procedurii judiciare, iar luarea măsurilor alternative celor privative de libertate se subsumează în mod obligatoriu realizării scopurilor acestora.
Înalta curte de Casație și Justiție a arătat în Decizia nr. 17/2011 pronunțată în recurs în interesul legii că "analiza temeiniciei cererii de liberare presupune, atât verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 1602din Codul de procedură penală, cât și a aptitudinii pe care această măsură o va avea de a asigura realizarea efectivă a scopului măsurilor preventive, astfel cum acesta este reglementat de dispozițiile art. 136 alin. 1 cu trimitere la alin. 2 din Codul de procedură penală, respectiv oportunitatea acestei măsuri. Deși Codul de procedură penală și Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează dreptul persoanei acuzate de a obține liberarea în cursul procedurii, aprecierea
cu privire la oportunitatea unei asemenea cereri aparține instanței de judecată, prin raportare la condițiile de admisibilitate și având în vedere necesitatea bunei desfășurări a procesului penal.
În absența unor criterii legale care ar trebui să stea la baza aprecierii instanței asupra temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar a inculpatului, aceasta trebuie să se raporteze atât la elementele ce privesc faptele pentru care este cercetat, cât și la datele care circumstanțiază persoana inculpatului";.
În ceea ce privește persoana inculpatului, instanța a constatat că acesta este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat în minoritate la pedeapsa închisorii cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, aplicându-i-se totodată și două sancțiuni administrative pentru săvârșirea unor infracțiuni contra patrimoniului.
În motivarea pericolului social concret pe care lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta-o pentru ordinea publică instanța a reținut următoarele aspecte: modul în care au acționat inculpatul, numărul actelor materiale,
împrejurarea că, la săvârșirea presupuselor fapte au participat și alte persoane care i-ar fi facilitat inculpatului atingerea scopului urmărit.
În cauza McKay contra Angliei pronunțată de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, s-a stabilit că liberarea provizorie a persoanei poate fi dispusă în măsura în care se apreciază că arestarea a depășit o durata rezonabila ori daca nu mai subzista cazurile (pericolul social pentru ordinea publica si de a influenta martorii, în acest dosar) pentru care s-a apreciat ca este necesara luarea măsurii arestării preventive. Instanța constată că inculpatul a fost arestat preventiv în data de_, de 2 luni de zile, nefiind depășită durata rezonabilă a arestării preventive.
Prin urmare, pe lângă vocația legală pe care ar avea-o un anumit inculpat, vocație ce se analizează prin prisma dispozițiilor art.160 ind. 2 si art.160 ind. 4 Cod de procedură penală, instanța trebuie să analizeze si oportunitatea unei astfel de cereri, în raport de prevederile art.136 alin.2 si 8 Cod de procedură penală.
Având în vedere cele expuse mai sus, precum perseverența în comiterea de infracțiuni contra patrimoniului, dosarul aflându-se pe rolul instanței cu termen la_, aspecte ce reflectă o periculozitate sporită a inculpatului și din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să comită alte infracțiuni de același gen cu cele pentru care a fost arestat preventiv în prezent, în speță se impune respingerea cererii de liberare formulată de inculpatul P.
S., în condițiile în care, din piesele dosarului rezultă fără putință de tăgadă că luarea măsurii arestării preventive s-a făcut atât cu respectarea procedurii prevăzute de legea procesual penală, prin raportare și la dispozițiile constituționale cât și la cele din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pentru toate aceste considerente, instanța a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie pe control judiciar, iar în temeiul art. 192 alin. 2 cod de procedură penală, va obliga pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul P. S. , care a solicitat a-i fi admisă cererea cu motivarea că dorește să fie cercetat în stare de libertate având posibilitatea de a se angaja în muncă. Totodată a arătat că este susținut financiar și de familia sa.
Examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate și a actelor și materialului din dosarul cauzei, tribunalul reține următoarele:
În mod corect instanța de fond a reținut că inculpatul recurent este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt calificat (3 fapte) prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a Cod penal, art. 208 al.1, art. 209 al. 1 lit.a și i Cod penal, art. 208 al.1, 209 alin.1 lit.i Cod penal, violare de domiciliu (3 fapte), prev.de art. 192 alin.1, 2 Cod penal, art. 192 alin.1,2 Cod penal, art. 192 alin.1 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, reținându-se, în esență, faptul că în cursul lunii aprilie 2013, pe timp de zi, inculpații P. S. și
P. D. M. au pătruns fără drept, pe ușa descuiată în casa de locuit
aparținând părții vătămate Șchiopu M. . Inculpatul P. S. a căutat prin încăperile locuinței bunuri susceptibile de a fi sustrase, în timp ce inculpatul Paicu D. M. a supravegheat curtea imobilului pentru a nu fi surprinși de partea vătămată. Inculpatul a sustras din locuință un lănțișor de aur, o brățară de aur, un inel din argint, un inel din aur, un aparat foto, bunuri pe care le-a amanetat pentru suma de 1400 lei. In data de 20 iunie 2013, în jurul orelor 12 inculpatul P. S., însoțit de coinculpata V. B. s-au deplasat la locuința părții vătămate menționate anterior și profitând de faptul că la locuința acesteia nu se afla nici o persoană au pătruns în curtea locuinței, înțelegându-se în prealabil cu inculpata V. B. să rămână afară pentru a asigura paza locului faptei. Inculpatul P. S. s-a urcat pe garajul locuinței, a escaladat un geam găsit deschis, pătrunzând astfel în interiorul locuinței. De aici a sustras un laptop Toshiba, o geantă de transport laptop, un ceas de mână marca Longines, un telefon mobil marca Nokia E 51 cu accesoriile constând în husă, ambalaj, încărcător și cablu USB, o umbrelă. Inculpatul a păstrat asupra sa laptop-ul, iar restul bunurilor le-a dat coinculpatei pentru a le vinde, urmând să împartă banii obținuți.
Instanța de fond a reținut în mod întemeiat că recurentul-inculpat P. S. este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat în minoritate la pedeapsa închisorii cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată aplicându-i-se totodată și două sancțiuni administrative pentru săvârșirea unor infracțiuni contra patrimoniului.
În raport de aceste aspecte și având în vedere modalitatea în care se presupune că au fost săvârșite infracțiunile ce formează obiectul prezentei cauze, tribunalul apreciază ca fondată concluzia instanței de fond în sensul că inculpatul, lăsat în libertate, ar putea să continue săvârșirea de fapte prevăzute de legea penală.
Dincolo de posibilitatea perseverării în continuarea de infracțiuni, tribunalul constată că în raport de circumstanțele concrete în care se presupune că au fost comise faptele pentru care este acuzat inculpatul, privarea de libertate a acestuia este necesară pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal.
În consecință, apreciind că scopul măsurii preventive dispusă față de inculpat nu ar putea fi atins prin lăsarea în libertate a acestuia, chiar și sub control judiciar, tribunalul, în temeiul art. 385 ind.15 pct.1 lit.b Cod procedură penală urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de inculpat și să mențină încheierea instanței de fond pe care o apreciază ca fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
În temeiul art. 38515pct.1 lit. b C.pr.penală respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P. S. , (fiul lui I. și V., născut la data de_ în Baia Mare, județul M., CNP 1. arestat preventiv, aflat în prezent la Penitenciarul Gherla) împotriva încheierii penale din 29 august 2013 a Judecătoriei Baia Mare pronunțată în dosarul nr._ .
În temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.penală, obligă pe recurentul-inculpat P.
S. să plătească statului suma de 30 lei - cheltuieli judiciare în recurs. Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de azi, 3 septembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER, | ||
Alb C. Violeta S. L. R. | M. | R. A. C. | Eva M. |
Red.A.C V./T-red.E.M.
_ /3 ex.
J. ecător la fond: C. R.
DOSAR NR._ /a2 cod operator 2618 Tribunalul Maramureș Minută
Dec.pen.nr. 197/R/_
DECIDE:
În temeiul art. 38515pct.1 lit. b C.pr.penală respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P. S. , (fiul lui I. și V., născut la data de_ în Baia Mare, județul M., CNP 1. arestat preventiv, aflat în prezent la Penitenciarul Gherla) împotriva încheierii penale din 29 august 2013 a Judecătoriei Baia Mare pronunțată în dosarul nr._ .
În temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.penală, obligă pe recurentul-inculpat P.
S. să plătească statului suma de 30 lei - cheltuieli judiciare în recurs. Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de azi, 3 septembrie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
ROMÂNIA - TRIBUNALUL MARAMUREȘ 2618
DOSAR NR. _ /a2
din _
Către
PENITENCIARUL GHERLA
Alăturat prezentei, conform art. 360 alin.2 Cod procedură penală, vă înaintăm copia dispozitivului deciziei penale nr. 197/R din_ pronunțată în dosarul cu nr. mai sus indicat, privind pe inculpatul P. S. , (fiul lui I. și
V., născut la data de_ în Baia Mare, județul M., CNP 1. arestat preventiv, aflat în prezent la Penitenciarul Gherla).
PREȘEDINTE GREFIER
Alb C. Violeta M. Eva
DOSAR NR._ /a2 cod operator 2618 Tribunalul Maramureș Copie - Minută
Dec.pen.nr. 197/R/_
DECIDE:
În temeiul art. 38515pct.1 lit. b C.pr.penală respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P. S. , (fiul lui I. și V., născut la data de_ în Baia Mare, județul M., CNP 1. arestat preventiv, aflat în prezent la Penitenciarul Gherla) împotriva încheierii penale din 29 august 2013 a Judecătoriei Baia Mare pronunțată în dosarul nr._ .
În temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.penală, obligă pe recurentul-inculpat P.
S. să plătească statului suma de 30 lei - cheltuieli judiciare în recurs. Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de azi, 3 septembrie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
ss.indesc. Ss.indesc.
Pt.conf.
| ← Încheierea penală nr. 333/2013. Cerere de liberare provizorie... | Decizia penală nr. 80/2013. Cerere de liberare provizorie sub... → |
|---|
