Încheierea penală nr. 1197/2013. Cerere de liberare provizorie sub control judiciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 1197/R/2013
Ședința publică din data de 23 septembrie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: M. Ș., judecător JUDECĂTORI: ANA C.
L. | M. | |
GREFIER | : G. | I. -B. |
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism Serviciul Teritorial C. - reprezentant prin procuror DORU DOBOCAN
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul V. A. N., împotriva încheierii penale nr. 126/F/2013, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Bistrița Năsăud, având ca obiect cerere de liberare provizorie sub control judiciar.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul V. A. N., în stare de arest preventiv, asistat de către apărător ales - avocat Vomir Bizo D. din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care,
Inculpatul V. A. N. arată că își menține recursul formulat și depune la dosarul cauzei un memoriu.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului, în temeiul art.38515pct.2 lit.d C.pr.pen. solicită instanței admiterea recursului formulat de către inculpat, casarea încheierii penale nr. 126/F/2013 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud, iar rejudecând cauza să pronunțe o nouă hotărâre prin care să admită cererea de
liberare provizorie sub control judiciar formulată de către inculpat.
Solicită instanței să aprecieze după proprie convingere situația inculpatului
V. A. N., și să facă abstracție de soluțiile pronunțate cu privire la cererile celorlalți inculpați din prezentul dosar.
Precizează faptul că judecătorul de la fond nu a făcut altceva decât să își însușească soluția dată de Curtea de Apel C. în cursul zilei de 28 august 2013, prin care s-a respins recursul inculpatului declarat împotriva încheierii de prelungire a măsurii arestului preventiv.
Potrivit deciziei nr.17/2011 a Înaltei Curți de C. și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii, în situația în care se soluționează o cerere de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune subzistă temeiurile avute în vedere la luarea respectiv menținerea măsurii arestului preventiv. În situația în care subzistă aceste temeiuri judecătorul investit cu soluționarea unei cereri de liberare provizorie sub control judiciar trebuie să verifice în ce măsura scopul procesului penal ar putea fi atins și cu inculpatul în stare de libertate, și în ce
măsura punerea în libertate a acelui inculpat ar avea cum să influențeze în sens negativ buna desfășurare a procesului penal.
Liberarea sub control judiciar presupune îndeplinirea a două condiții, și anume cea cu privire la limitele de pedeapsa, care în prezenta speță este îndeplinită, fiind vorba de o infracțiune cu limite cuprinse de la 2 ani la 10 ani închisoare, iar acea de a doua condiție este negativă, în sensul că liberarea provizorie nu se acordă în situația în care există date din care să rezulte necesitatea săvârșirii unor noi infracțiuni sau să influențeze persoanele implicate în dosarul respectiv.
Așa cum reiese din concluziile formulate de către reprezentantul parchetului, in fața instanței de fond, la acest moment nu există probe sau indicii ca inculpatul să săvârșească noi infracțiunui, însă dacă s-ar acorda instituția liberării nu are exista o supraveghere permanentă a activității desfășurate ulterior de inculpat și există riscul ca acesta să părăsească țara.
Inculpatul V. și-a recunoscut în totalitate activitatea infracțională și nu ar avea cum să influențeze buna desfășurare a procesului penal, instanța având posibilitatea să îi impună acestuia respectarea unor anumite obligații, iar această supraveghere va fi efectuată de către organele de poliție.
În motivarea primei instanțe nu se arată de ce inculpatul nu poate fi pus în libertate și cum ar putea să influențeze bunul mers al anchetei penale. Precizează că, în prezent în fața instanței de recurs nu este depus tot dosarul de urmărire
penală, deoarece nu există declarația inculpatului din data de_ când inculpatul a relatat pe larg în ce a constat activitatea infracțională, mai mult în urma declarației acestuia s-a procedat la arestarea unui număr de alți doi coinculpați cercetați în acest dosar și care ulterior au fost puși în libertate de către Curtea de Apel C. .
Precizează faptul că a depus alături de motivele de recurs și copia procesului verbal încheiat în data de 3 iulie 2013 din care reiese că asupra inculpatului s-au găsit un număr de 85 de pliculețe nefolosite.
În ceea ce privește natura și gravitatea faptei apreciază că acestea nu țin de instituția liberării provizorii ci mai degrabă vor fi avute în vedere de instanța de judecată la stabilirea pedepsei si a modului de individualizare a acesteia.
Raportat la situația personală a inculpatului, așa cum rezultă din cazierul acestuia în cursul anului 1998 a suferit o condamnare pentru o infracțiune comisă în timpul minorității, iar în cursul anului 2000 îsocietate, și-a întemeiat o familie, are un copil minor în întreținere și nu a mai avut conflicte cu legea penală. Raportat la condamnarea anterioară a inculpatului, precizează faptul că față de acea condamnare s-a împlinit termenul de reabilitare.
Având în vedere cele menționat în cuprinsul memoriului depus la dosarul cauzei, precum și cele expuse anterior solicită admiterea recursului formulat.
Reprezentantul M. ui P., în temeiul art.38515pct.1 lit. b C.p.p. solicită respingerea ca nefondat a recursului formulat.
Apreciază că în mod corect instanța fondului a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciare formulată de către inculpat, încheierea recurată fiind legală, temeinică și judicios motivată.
În conformitate cu disp. art.1602alin.1 C.pr.pen. liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă și a infracțiunilor intenționate, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mică de 18 ani. Din redactarea și lecturarea acestui text rezultă că liberarea provizorie sub control judiciar nu este un drept absolut ci este o posibilitate dată
instanței de judecate care poate să hotărască dacă inculpatul aflat în stare de arest poate fi liberat pe control judiciar, în acest sens trebuie analizate temeinicia și oportunitatea acesteia.
În ceea ce privește analiza de temeinicie Î. Curte de Casația și Justiție a statuat în repetare rânduri că, în mod evident trebuie să ne raportăm la existența unei stări de arest preventiv. În speță temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive există în continuare în cauză, dat fiind și faptul că s- a dispus prelungirea măsurii arestării preventive.
În ceea ce privește analiza de oportunitate, instanța trebuie să se raporteze la circumstanțele reale și personale din cauză, ori, potrivit art.1602alin.2 C.pr.pen care statuează că, liberarea provizorie nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea inculpatului de a săvârși noi infracțiuni.
Instanța de fond a reținut în mod corect circumstanțele personale al inculpatului, având în vedere nu numai antecedența penală dar și gradul de implicare în activitățile infracționale raportat și la celelalte persoane care sunt cercetate în cauză.
Raportat la motivele expuse apreciază că nu este oportună lăsarea în libertate în acest moment a inculpatului și ca atare solicită respingerea recursului și menținere hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.
Inculpatul V. A. , având ultimul cuvânt solicită admiterea recursului formulat. Precizează faptul că regretă fapta comisă, dorește să fie cercetat în stare de libertate pentru a fi aproape de familia sa.
C U R T E A :
Prin încheierea penală nr. 126 din 13 septembrie 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Tribunalului Bistrița-Năsăud în temeiul disp. art. 1608aalin. 6 Cod procedură penală:
S-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de petentul inculpat V. A. N., fiul lui Luca și E.
, născut la_ în mun. C. -Napoca, jud. C., domiciliat în mun. C. -Napoca, str. T. nr. 14, jud.C., CNP 1., deținut în Arestul I.P.J. Bistrița-Năsăud, în dosarul penal nr. 129D/P/2012 al DIICOT-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud.
A fost obligat petentul inculpat la plata sumei de 20 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus, petentul V. A. N., a formulat cerere de liberare provizorie sub control judiciar, prin care a solicitat să se dispună punerea în libertate provizorie în baza disp. art. 160/8 al. 2 Cod procedură penală, cu stabilirea obligațiilor ce urmează a fi respectate. Menționează că îi sunt cunoscute dispozițiile legii privitoare la cazurile de revocare a liberării provizorii.
În motivarea cererii s-a arătat că sunt întrunite condițiile prev. de art. 160/2 Cod procedură penală și nu există și nu sunt indicii și îndoieli că după trei luni de arest preventiv ar avea intenția să se sustragă de la urmărirea penală. Mai mult, își ia angajamentul că nu va zădărnici aflarea adevărului sau va influența vreo parte din dosar. Pe timpul cercetărilor a dat dovadă de o bună colaborare cu organele de anchetă și apreciază că după această perioadă petrecută în detenție a conștientizat gravitatea faptelor iar în cazul în care va fi pus în libertate va respecta toate obligațiile ce-i vor fi impuse.
Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut următoarele: Prin Încheierea penală nr. 44/CC/_ pronunțată de Tribunalul
Bistrița-Năsăud în dosarul penal nr._, s-a admis propunerea formulată de procurorul din cadrul Direcției de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud și în consecință:
S-a dispus arestarea preventivă a inculpatului V. A. N. , zis
"Calu";, fiul lui Luca și E., născut la_ în mun.C. -Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.T. nr.14, jud.C., CNP 1., cu antecedente penale, cetățean român, concubinaj, 1 copil minor, muncitor zilier, cercetat pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și art. 33 lit. a C.p.
Pentru a pronunța această hotărâre, în ceea ce îl privește pe inculpatul V.
A. N., tribunalul a reținut următoarele:
Prin Rezoluția din data de_, procurorul din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud a dispus începerea urmăririi penale față de numiții: V.
A. N., Adam Arpad, Kilin Robert Attila, pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. (f.255 vol.I), constând în aceea că:
- la sfârșitului anului 2012- începutul anului 2013, inculpații Dioszegi Florin zis Piki sau Pici, V. A. N. zis Calu, Adam Arpad zis Koy, Killin Robert Attila zis Kily și Robi s-au constituit într-un grup infracțional organizat la care ulterior au aderat și învinuiții Galiș Vicențiu D., Lingurar Zoltan G. și Fazakas Călin, coordonat de către inculpatul Dioszegi Florin, în scopul comiterii infracțiunii continuate de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p., prin procurarea în scop de comercializare, deținere fără drept și comercializarea în mai multe rânduri a mai multor cantități din diferite substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive precum: 4 - MEC ( 4- Metiletcatinonă), J_ 210 (calificate în raportul anual EMCDDA Europol 2010 privind implementarea deciziei nr. 2005/387/JHA a Consiliului UE - Anexa 2 pozițiile 17, 28 și 15 ca făcând parte din cele 41 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2010), AM-2201 și 2- Pyrolidinovalerophenone (raportate de aceeași instituție ca făcând parte din cele
49 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2011) cunoscute pe piața consumatorilor sub denumiri precum " Maraciuca Ice";, " Althea Officialis";, " Damiana";, "CM Extreme";, "CM 21";, "Crank"; " Headshot Radio";, " Jazz Blueberry"; - care se prezintă sub forma unor fragmente vegetale mărunțite de culoare verde-oliv care se consumă prin fumare - " Super Gold";, " Crystal Diamonds"; - care se prezintă sub forma unei substanțe cristaline de culoare albă care se consumă prin ingerare sau prizare.
După ce inculpatul Dioszegi Florin zis Piki sau Pici procura și deținea fără drept diferite cantități din aceste substanțe, de fiecare dată le porționa împreună cu unii membrii ai grupului infracțional în pliculețe conținând cantități de 0,25- 0,50 gr. pe care punea la dispoziția celorlalți membrii ai structurii sale pentru a le vinde cu prețuri cuprinse între 20-40 lei/pliculeț de 0,25-0,50 gr. mai multor tineri consumatori din C. -Napoca sau din alte localități care veneau în mun. C.
- Napoca pentru a cumpăra astfel de substanțe, care erau cunoscuți de ei ca și consumatori.
După ce intrau în posesia pliculețelor cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive, inculpații V. A. N. zis Calu, Adam Arpad zis Koy, Killin Robert Attila zis Kily și Robi și Galiș Vicențiu D. zis Dani se grupau câte doi-trei pentru a se deplasa cu câte un autoturism - precum cel marca Ford
cu nr. de înmatriculare_ și Citroen Saxo cu nr. de înmatriculare 3174 BJN, Matiz cu nr. de înmatriculare_, ș.a puse la dispoziție de către învinuiții Lingurar Zoltan G. și Fazakas Călin - pe raza mun. C. Napoca și a vinde aceste substanțe consumatorilor care îi contactau telefonic, lucrând în schimburi de câte opt ore. Altfel spus, acești învinuiți vindeau la stradă cantitățile de substanțe psihoactive primite de la Dioszegi Florin, iar la ieșirea din schimb
fiecare preda sumele de bani obținute conducătorului grupului, Dioszegi Florin, iar cei care lucrau ca șoferi erau plătiți cu circa 50 lei/schimb. În acest fel activitatea a continuat până la data de 11 aprilie 2013 când inculpatul Dioszegi Florin a fost reținut și apoi arestat în cauza nr. 12D/P/2013 a DIICOT- Biroul Teritorial Hunedoara, soluționată prin rechizitoriul cu același număr din data de_, pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 și art. 16 al.1 din Legea nr. 194/2011 cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. și art. 33 lit. a C.p.
Ulterior, au continuat să desfășoare activități de comercializare a unor substanțe susceptibile și inculpații V. A. N. zis Calu, Adam Arpad zis Koy, și Killin Robert Attila zis Kily și Robi, sprijiniți de alți membrii pe care i-au coptat în grup infracțional din care făceau parte precum sunt numiții "Vulpe";,
"Boacteru";, "T. u"; ș.a., activitatea desfășurându-se conform aceluiași sistem de organizare până în prezent, desigur în perioadele în care procurau astfel de substanțe.
Recursul declarat de inculpați împotriva încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă, inclusiv al inculpatului V. A. N. s-a respins, ca nefondat, prin încheierea penală nr. 976/R/17 iulie 2013 a Curții de Apel C. .
Prin încheierea penală nr. 50/CC/31 iulie 2013 a Tribunalului Bistrița- Năsăud pronunțată în dosar nr._ s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților, inclusiv a inculpatului V. A. N., cu 30 de zile,
încheiere rămasă definitivă prin respingerea recursurilor declarate în cauză.
Prin încheierea penală nr. 55/CC/26 august 2013 a Tribunalului Bistrița- Năsăud pronunțată în dosar nr._ s-a dispus prelungirea arestării preventive a mai multor inculpați, inclusiv a inculpatului V. A. N., cu 30 de zile, încheiere rămasă definitivă prin încheierea penală nr. 1060/R/2013 pronunțată de Curtea de Apel C. la 28 august 2013.
Instanțele care au dispus arestarea preventivă și ulterior prelungirea măsurii preventive au reținut că sunt întrunite condițiile prev. de art. 143 Cod procedură penală, existând probe și indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați și că sunt incidente disp. art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, deoarece pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care sunt cercetați este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, pericol care rezultă din natura și gravitatea faptelor comise, caracterul organizat al activităților ilicite desfășurate, riscul ca inculpații să continue activitatea infracțională, cu atât mai mult cu cât, marea lor majoritate nu au o sursă licită de venituri, împrejurări de natură a crea în comunitatea locală un sentiment de insecuritate în situația în care organele judiciare nu ar reacționa prompt și eficient împotriva celor bănuiți ca autori ai unor astfel de infracțiuni.
În privința altor inculpați pericolul pentru ordinea publică a fost dedus și din faptul că aceștia au suferit, anterior, condamnări penale sau li s-au aplicat sancțiuni cu caracter administrativ pentru fapte de natură penală(inculpații V.
A. N., Lingurar I., Kilin Robert Attila și Adam Arpad).
S-a mai reținut că pe parcursul urmăririi penale, s-a început urmărirea penală și s-au extins cercetările pentru alte acte materiale, componente ale acelorași infracțiuni în ceea ce-i privește pe inculpații Dioszegi Florin, Kilin
Robert Attila, Iuoraș A. L., V. A. N., Năsășan Florin Mihai, Adam Arpad, Lingurar I. și Petruț I. C. .
La menținerea stării de arest s-a avut în vedere și proliferarea fenomenului de trafic și consum de droguri sau substanțe cu efecte similare, apreciindu-se că lăsarea în libertate a inculpaților, față de amploarea activității infracționale desfășurate, ar crea, în comunitatea locală, un sentiment de insecuritate, determinat de lipsa unei reacții prompte și eficiente a autorităților împotriva acelor bănuiți ca autori ai unor asemenea infracțiuni.
S-a ținut seama și de durata relativ scurtă scursă de la data arestării preventive a inculpaților, care nu justifică aprecierea că pericolul social pe care-l prezintă lăsarea în libertate a inculpaților s-ar fi diminuat considerabil.
Examinând cererea petentului instanța a constatat că formal toate condițiile prev. de art. 160 indice 2 Cod procedură penală sunt îndeplinite. Însă, pentru admiterea cererii, pe lângă condițiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea ei în principiu, este necesar ca aceasta să fie și întemeiată. Sub acest aspect, având în vedere natura și gravitatea faptelor săvârșite, precum și împrejurarea că subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării
preventive, instanța a apreciat că nu se justifică punerea în libertate provizorie sub control judiciar a inculpatului.
S-a considerat că aplicarea acestei instituții este admisibilă în cazul infracțiunilor grave doar în situația în care inculpații oferă garanții suficiente că lăsați în libertate nu vor împiedica buna desfășurare a procesului penal și nu vor săvârși alte fapte penale. Chiar dacă până la acest moment procesual inculpatul
V. A. N. a colaborat cu organele de cercetare penală, persoana
inculpatului și antecedentele penale sunt de natură a conduce la concluzia că există posibilitatea ca, cercetat în stare de libertate, acesta să recidiveze în comportamentul infracțional, dată fiind ampla activitate infracțională ce i se impută, faptul că a continuat activitatea infracțională constând în comercializarea substanțelor interzise respective și după arestarea inculpatului Dioszegi Florin. La percheziția domiciliară s-au găsit la domiciliul acestuia un număr mare de plicuri porționate în vederea comercializării, respectiv 217 plicuri. Cererea este lipsită de temeinicie, ținând seama de elementele concrete ale speței, referitoare la natura infracțiunilor comise, la gravitatea acestora și de
persoana inculpatului, care a dovedit o perseverență infracțională nedorită.
Pe de altă parte, este de reținut că, în instrumentarea unor astfel de cauze, trebuie păstrat justul echilibru între reacția organelor judiciare și manifestarea expresiei drepturilor procedurale ale persoanei cercetate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului statuând că protejarea libertății individuale împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților nu trebuie să stânjenească eforturile organelor judiciare în administrarea probelor, în desfășurarea procesului în bune condiții.
Or, în atari condiții, admiterea unei astfel de cereri, la nici 3 săptămâni de la data la care măsura preventivă a fost confirmată prin respingerea recursului declarat de petentul inculpat împotriva încheierii prin care s-a prelungit arestarea preventivă, ar goli de conținut riposta judiciară a autorităților.
Susținerea inculpatului petent că în cauză sunt cercetate persoane față de care, raportat la reținerea aceleiași încadrări juridice a faptelor, s-au luat măsuri preventive mai puțin severe comparativ cu cea a arestării preventive, nu este întemeiată, atâta vreme cât situația juridică și personală a fiecăruia dintre cei cercetați nu s-a reținut a fi identică, gradul de implicare în activitatea infracțională, antecedentele penale, atitudinea acestora cu privire la faptele comise fiind diferite, aspect evidențiat în încheierile prin care s-a dispus luarea sau prelungirea măsurii preventive, inclusiv în căile de atac.
Pentru toate aceste considerente, s-a apreciat ca neîntemeiată cererea formulată de petentul inculpat prin apărătorul său, la nici trei luni de la luarea măsurii preventive față de acesta.
În ce privește aspectele invocate legate de dispozițiile art. 16 din Legea nr. 194/2011 vizează un alt cadru procesual, ca și cele legate de situația familială a inculpatului, astfel că ele nu s-au analizat la acest moment.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul V. A. N. solicitând instanței de control judiciar admiterea căii de atac promovate, casarea în întregime a încheierii penale nr. 126/F/13 septembrie 2013 și rejudecând să pronunțe o nouă hotărâre prin care să admită cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat.
În susținerea recursului promovat, s-a arătat că judecătorul fondului nu a făcut altceva decât să-și însușească soluția Curții de Apel prin care s-a respins recursul inculpatului declarat împotriva încheierii de prelungire a arestului preventiv, ignorând dispozițiile art. 1602 Cod procedură penală și ale deciziei nr 17/2001 a Înaltei Curți de C. și Justiție pronunțată în recurs în interesul legii.
S-a mai învederat că inculpatul a recunoscut în totalitate activitatea infracțională și nu ar mai avea cum să influențele buna desfășurare a procesului penal și de asemenea nu există probe sau indicii că inculpatul ar încerca să săvârșească noi infracțiuni, iar criteriul naturii și gravității faptei nu poate avea un efect preponderent în admiterea sau respingerea unei astfel de cereri.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a dispozițiilor art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Instanța fondului, în condiții de legalitate, a verificat îndeplinirea condițiilor formale pentru acordarea unei cereri de liberare provizorie sub control judiciar prev de art 1602alin 1 Cod procedură penală.
În urma acestei analize a constatat că infracțiunile pentru care inculpatul este cercetat, respectiv constituire, aderare, sprijinire a unui grup infracțional organizat prev de art 7 alin 1 din Legea nr. 39/2003 și efectuarea fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihotrope prev de art 16 alin 1 din Legea nr. 194/2011 cu aplicarea art 41 alin 2 Cod penal, sunt sancționate de lege cu pedeapsa închisorii mai mică de 18 ani.
Apoi instanța a analizat dacă temeiurile avute în vedere la momentul arestării și apoi a prelungirii acestei măsuri preventive, subzistă și dacă admiterea unei cereri de liberare provizorie sub control judiciar, în acest moment procesual, este oportună.
S-a constatat că inculpatul V. A. N. a fost arestat prin încheierea penală nr. 44/CC/5 iulie 2013, măsura fiind prelungită apoi prin încheierea penală nr. 50/CC/31 iulie 2013 și 55/CC/26 august 2013 toate ale Tribunalului Bistrița-Năsăud, reținându-se ca temei al arestării incidenta art 148 alin 1 lit f Cod procedură penală.
Instanța fondului a arătat pe scurt starea de fapt pretins reținută în sarcina inculpatului V. A. N. în dosarul nr. 129/D/P/2012 al DIICOT- BIROUL TERITORIAL Bistrița-Năsăud, motiv pentru care nu vom mai reveni asupra ei.
În mod legal și temeinic instanța fondului a respins cererea formulată de către inculpat deoarece potrivit dispozițiile art. 1601alin 1 Cod procedură penală, acordarea liberării sub control judiciar nu este un drept absolut și nici formal al inculpatului, ea putând fi acordată de către instanță atunci când apreciază că o astfel de măsură, nu va împiedica buna desfășurare a procesului penal.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului a învederat patru motive plauzibile pentru a refuza liberarea sub control judiciar sau pe cauțiune și anume: riscul ca inculpatul să nu se prezinte la proces; posibilitatea ca în cazul liberării acesta să încerce să împiedice desfășurarea procesului, să comită alte infracțiuni, ori să tulbure ordinea publică.
Interpretând sistematic dispozițiile procedurale din materia măsurilor preventive coroborate cu exigențele convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților și jurisprudența constantă a C.E.D.O., instanța de recurs apreciază că temeiuri pentru respingerea liberării sub control judiciar pot privi fie aspectele legate de buna desfășurare a procesului penal, respectiv existența unor date, altele decât cele prevăzute de art 1602raportat la art 1606Cod procedură penală din care să rezulte temerea că atingerea scopului penal ar putea fi compromisă fie aspecte legate de pericolul social concret, al faptelor pentru care inculpatul este judecat, respectiv prin modul și mijloacele de săvârșire ori prin urmări, să fi produs o gravă vătămare a relațiilor sociale ocrotite, având un impact violent asupra conștiinței publicului, astfel încât liberare inculpatului chiar și sub control judiciar, este de natură să creeze o puternică stare de insecuritate socială și de neîncredere în actul de justiție.
Astfel, din probele administrate până în acest moment, respectiv din declarația inculpatului, a numiților: Adam Arpad,Mesherqi Darius Ramez, Smogoggi Nandor, Souca Darius V., Caramfil mariana S., B. Paul A., Prodan A. V., C. Tudor V., Muntean Paul C., M. u Vladimir, Verde Dan A., precum și din procesele-verbale de percheziție domiciliară, se conturează o activitate infracțională consistentă a inculpatului V. A. N. zis " Calu ".
Această pretinsă activitate infracțională extrem de vastă este aptă să creeze în rândul opiniei publice un impact negativ serios și îndreptățește instanța de control judiciar să aprecieze că liberarea provizorie a acestuia sub control judiciar nu este oportună.
Admiterea unei astfel de cereri în această fază a procesului penal, când urmărirea penală nu este încă finalizată, chiar dacă inculpatul a recunoscut comiterea faptelor pentru care este cercetat, ar afecta buna desfășurare a procesului penal și administrarea probatoriului.
Constatăm că raportat la gravitatea faptelor pentru care inculpatul este cercetat în prezent, la pretinsa activitate infracțională lăsarea sa în libertate chiar și sub control judiciar ar constitui o stare de pericol pentru ordinea publică și ar induce o stare de temere și de neîncredere a cetățenilor în general și a celor
implicați în cauză, în special în înfăptuirea corectă a actului de justiție.
Împrejurarea că alte persoane cercetate în prezentul dosar care ar avea o implicare mai mare în pretinsa activitate infracțională sunt cercetate în stare de libertate, nu pot constitui un motiv suficient pentru a admite cererea inculpatului.
În raport cu considerentele expuse mai sus, în baza dispozițiilor art. 385 15pct 1 lit b Cod procedură penală va fi respins ca nefondat recursul inculpatului, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul V. A.
N., fiul lui Luca si E., născ.la_ în C. Napoca, aflat în pezent
în Arestul IPJ Bistrița Năsăud, împotriva încheierii penale nr. 127/F din 13 septembrie 2013 a Tribunalului Bistrița Năsăud.
Obligă pe recurentul inculpat să plătească în favoarea statului suma de
300 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23 septembrie 2013 .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||
M. Ș. | ANA C. | L. | M. |
GREFIER
G. B. I.
Red.M.Ș.M.N.
3 ex./_
Jud.fond.-B. D. la
| ← Decizia penală nr. 49/26. Cerere de liberare provizorie sub... | Decizia penală nr. 313/2013. Cerere de liberare provizorie sub... → |
|---|
