Decizia penală nr. 49/26. Cerere de liberare provizorie sub control judiciar
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ PENAL
DECIZIA PENALĂ N r . 49 Ședința publică de la 26 iunie 2013 Completul compus din:
PREȘEDINTE D. B. Ț., judecător Judecător C. T., președinte secție penală Judecător M. L.
I. -M. O., grefier șef secție penală
Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj este reprezentat de Stana Pompilia, procuror.
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul P. M., în prezent deținut în Arestul I.P.J.Sălaj, contra sentinței penale nr. 228 din_ a Judecătoriei Z., pronunțată în dosar penal nr._, având ca obiect cerere de liberare provizorie sub control judiciar (art. 160 ind.2 C.p.p.).
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul - în stare de arest - asistat de apărător desemnat din oficiu av. Șandor C. .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care;
Întrebat fiind, inculpatul arată că își menține recursul declarat.
Apărătoarea inculpatului, în susținerea orală a recursului aceasta a arătat că între obiectele găsite la domiciliul inculpatului și infracțiune nu există raport de cauzalitate. Considerând că inculpatul P. M. nu prezintă pericol pentru ordinea publică solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și judecând în fond cauza, admiterea cererii de liberare sub control judiciar întrucât sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acestei măsuri, acțiunea penală s-a pus în mișcare pentru infracțiuni al căror maxim special de pedeapsă este mai mic de 18 ani, potrivit art.1602alin.1 Cod procedură penală, iar la dosarul cauzei nu există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului. Cere acordarea onorariului pentru apărare din oficiu.
Procurorul pune concluzii de respingerea recursului promovat în cauză ca fiind nefondat, avându-se în vedere natura și gravitatea faptelor săvârșite, circumstanțele personale, periculozitatea și perseverența în comiterea de infracțiuni.
Inculpatul P. M. nu recunoaște comiterea faptelor reținute în sarcina sa, însușindu-și concluziile avocatului său, solicită admiterea recursului.
T R I B U N A L U L
Prin incheierea penala nr.228/_ a Judecatoriei Z. in temeiul art. 1608a alin. 1, 6 C.p.p.s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul P. M. , fiul lui I. și V., născut la data de_ în Z., jud. Sălaj, cu domiciliul în com. Românași, sat C., nr. 146, jud. Sălaj, CNP 1., cetățean român, studii 8 clase, fără ocupație, necăsătorit, recidivist.
În baza art. 189 alin. 1 C.p.p.onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 100 lei a fost avansat din fondurile MJ doamnei avocat Șandor C. .
În temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta a retinut urmatoarele
Inculpatul P. M. este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art.208 alin.1 și 4, art.209 alin.1 lit.a), e), g) și i) Cod penal, cu aplicarea
art.41 alin.2 Cod penal, art.37 lit.a) Cod penal și art.75 lit.c) Cod penalÎn esență s-a reținut că inculpatul P. M. în datele de 29/_, 11/_ și 16/_, în baza unei rezoluții infracționale unice, după o prealabilă înțelegere, împreună cu inculpatul P. M., dar și împreună cu învinuitul minor Labo Marius-Alin, pe timp de noapte, prin escaladare și efracție, a săvârșit 5 acte materiale de furt calificat în dauna părților vătămate S.C.Jimmy’S Collection Center S.R.L.Z. (Night Club Cleopatra), S.C.Rio S.R.L.Z., S.C.Savoarea Cafelei S.R.L.Z. (Caffe Bijou), P. Vasile și Crișan Isaia, sustrăgând diverse bunuri, inclusiv două autoturisme, cauzând astfel un prejudiciu în sumă totală de 24.742 lei.
Inculpatul a fost reținut la data de_ ora 17.50 pentru 24 de ore în care s-a inclus și perioada conducerii la sediul Poliției, iar prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de_ din dosar nr.1095/P/2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva acestuia, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art.208 alin.1 și 4, art.209 alin.1 lit.a), e), g) și i) Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.37 lit.a) Cod penal și art.75 lit.c) Cod penal. Prin încheierea nr. 30/A din data de_ inculpatul a fost arestat preventiv pentru 29 de zile, de la 29 mai 2013 până la 26 iunie 2013 inclusiv.
În analizarea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, instanța reține că admisibilitatea unei astfel de cereri presupune îndeplinirea anumitor condiții, prevăzute de art. 1602alin. 1 C.p.p. (cu privire la declanșarea procesului penal, să existe un inculpat față de care să fie dispusă măsura arestării, iar infracțiunea pentru care este cercetat, în cazul în care este intenționată, să nu fie sancționată de lege cu o pedeapsă mai mare de 18 ani închisoare).
Totodată se prevăd și condițiile cuprinse în dispozițiile art. 1602alin. 2 C.p.p. din care rezultă că liberarea nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori, experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Aceste condiții se verifică susccesiv cu ocazia admiterii în principiu a cererii de liberare, cât și cu ocazia analizării pe fond a cererii de liberare provizorie sub control judiciar a inculpatului.
Instanța, analizând întregul probatoriu existent până la această dată, precum și condițiile enumerate mai sus, ap reciază că cerer ea inc ulpatului este neîntemei ată pentru următoarel e considerente:
Examinarea cererii de liberare provizorie sub control judiciar presupune menținerea împrejurărilor legale care au stat la baza arestării preventive a inculpatului, dar în procedura liberării organul judiciar poate aprecia că prelungirea stării de arest nu mai apare necesară, liberarea devenind posibilă sub rezerva respectării anumitor condiții.
În sens larg dreptul inculpatului de a fi judecat în libertate chiar și restricționată (habeas corpus) este un drept esențial al său, care poate fi cenzurat numai după o atentă evaluare a împrejurărilor concrete ale cauzei. Instanța reține că, în esență, acordarea liberării provizorii sub control judiciar reprezintă o înlocuire a măsurii privative de libertate, respectiv cea a arestării preventive, cu o măsură neprivativă de libertate, însă păstrând temeiurile care au justificat măsura arestării preventive. Totodată, soluționarea cererii de liberare pe control judiciar implică faptul că rațiunile juridice care au impus luarea sau prelungirea măsurii arestării preventive încă subzistă, de aceea analizarea prezentei cereri nu se va face raportat numai la condițiile formale și substanțiale care impun măsura arestării preventive.
Conform art. 160^2 al. 1 din C.p.p. liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
Instanța reține că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art.208 alin.1 și 4, art.209 alin.1 lit.a), e), g) și i) Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.37 lit.a) Cod penal și art.75 lit.c) Cod penal., pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 ani la 15 ani; în cauză condiția privind limita pedepselor fiind îndeplinită.
Cererea de liberare provizorie sub control judiciar nu este admisibilă dacă în cauză există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori, experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte. Instanța reține că, având în vedere numărul mare de acte materiale - cinci - comise într-un interval de timp scurt - mai puțin de o lună - și analizând conduita inculpatului de pe parcursul cercetărilor penale, respectiv faptul că acesta a comis actele materiale ale infracțiunii pentru care este cercetat în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în vederea satisfacerii nevoilor personale de hrană, inculpatul nedispunând de mijloace oneste de câștigare a traiului zilnic, există suficiente date din care să rezulte că inculpatul pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni. Acest temei rezultă și din declarația martorului Ilieș Gabriel, care a auzit o înregistrare a unei convorbiri în cadrul căreia inculpatul P. M. prezenta intențiile sale infracționale legate de spargerea unui magazin de bijuterii din municipiul Z.
, convorbire purtată cu învinuitul C. E. n Paul și confirmată și de acesta.
In al doilea rand nu se poate face abstracție nici de condițiile referitoare la temeinicia cererii în conformitate cu art 160 indice 8a alin 6 C. proc. penala și care face necesară observarea condițiilor ce se impun a fi întrunite în momentul luării măsurii arestării preventive și prelungirii acesteia, ori în cauză există suficiente indicii și probe care să formeze bănuiala legitimă a unui observator obiectiv și independent că au fost comise fapte prevăzute de legea penală ,existând presupunerea verosimilă că persoana respectivă-inculpatul- a comis fapte prevazute de legea penală. S-a procedat la verificarea cererii sub aspectul condițiilor de admisibilitate prevăzute de art.
160 indice 2 alin. 1 C.p.p., cu privire la formularea acesteia în cadrul unui proces penal declanșat, la persoana care poate fi subiectul unei astfel de cereri, respectiv un inculpat față de care să fie dispusă măsura arestării și cu privire la sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul în cazul în care este vorba de o infracțiune intenționată, respectiv pedeapsa închisorii care să nu fie mai mare de 18 ani. Instanța a reținut că sunt îndeplinite aceste condiții, față de inculpat fiind luată măsura arestării preventive pe o perioadă de 29 de zile, în baza încheierii nr. 30/A din data de_ inculpatul a fost arestat preventiv pentru 29 de zile, de la 29 mai 2013 până la 26 iunie 2013 inclusiv; totodată pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul se înscrie în limita prevăzută de art. 160 indice 2 alin. 1 C.p.p.
În cadrul condițiilor de admisibilitate au fost analizate și dispozițiile art. 160 indice 2 alin. 2 C.p.p., care prevăd cazurile în care liberarea sub control judiciar nu se poate acorda, instanța constatând că în privința inculpatului există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni.
La aprecierea temeiniciei cererii de liberare sub control judiciar instanța are în vedere atât aspecte legate de persoana inculpatului, cât și aspecte legate de faptele pentru care este cercetat.
Conform deciziei date în Recursul în Interesul Legii nr. 17/2011 instanța de judecată, în cadrul examinării temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar, în cazul în care constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă, verifică în ce măsură buna desfășurare a procesului penal este ori nu împiedicată de punerea în libertate provizorie sub control judiciar a inculpatului.
Așa cum s-a reținut și cu prilejul luării măsurii arestări preventive, din modalitatea elaborată de săvârșire a faptelor, perseverența infracțională, contribuția concretă a inculpatului în activitatea infracțională, circumstanțele personale ale acestuia, rezultă periculozitatea sa și temerea întemeiată că odată pus în libertate poate aduce atingere ordinii sociale și de drept.
Lăsarea în libertate a inculpatului ar reprezenta și o evidentă încurajare în săvârșirea unor fapte similare de către acesta, iar o astfel de măsură a organelor judiciare, similară tolerării unor fenomene antisociale, este de natură a știrbi autoritatea organelor judiciare și de a atrage, mai ales la nivelul percepției comunități, un sentiment de insecuritate.
Au fost expuse succint aspectele legate de starea de fapt conturată până la acest moment al cercetărilor, deoarece la analizarea temeiniciei cererii de liberare sub control judiciar nu se poate face abstracție de natura faptelor pentru care este cercetat inculpatul, din perspectiva gravității acesteia și a rezonanței sociale. Instanța apreciază că fapta pentru care este cercetat inculpatul este de o gravitate ridicată, iar urmările acesteia sunt de necontestat.
Toate aspectele menționate anterior cu privire la fapta care se presupune că a fost săvârșită de inculpat și la comportamentul acestuia ulterior săvârșirii actelor materiale, justifică concluzia că se impune cercetarea sa în stare de arest, o eventuală admitere a cererii de liberare sub control judiciar neputând fi întemeiată exclusiv pe aspectele pozitive care caracterizează persoana inculpatului, de genul situației familiale -motivate de necesitatea de a fi alături de mama sa care este grav bolnavă și de fratele său minor.
Analiza si verificarea conditiilor prevăzute de articolul 160 indice l Cod de procedură penală, nu echivalează cu o nouă soluționare a propunerii de arestare preventivă. În afara condițiilor de fond prevăzute de art. 160 indice 2, alineatele 1 și 2, Cod de procedură penală, instanța a verificat problematica subzistenței temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, or, acestea se mențin și în prezent.
Instanța reține ca pericolul social concret al inculpatului trebuie analizat în această procedură, în caz contrar orice inculpat urmând a fi liberat automat în momentul în care s-ar face dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 160 indice 2, alin. 1 și 2, Cod de procedură penală, instanța nemaiavând vreun drept de apreciere asupra consecințelor pe care le-ar avea lăsarea inculpatului în libertate pentru ordinea publică; o astfel de situație este una inacceptabilă, inculpatul având doar o vocație de a fi liberat provizoriu sub control judiciar, îndeplinirea formală a condițiilor prevăzute de art. 160 indice 2 alin. 1 și 2 Cod de procedură penală neputând duce automat la punerea sa în libertate.
Raportat la gravitatea faptei, și a actelor materiale ce o compun, pentru care este cercetat inculpatul, modalitatea concretă de comitere a acesteia, inclusiv comportamentul inculpatului avut ulterior săvârșirii actelor materiale de executare, urmările grave produse -prejudiciul cauzat în dauna părților vătămate, sentimentul de insecuritate creat în rândul membrilor comunității, instanța consideră că cererea inculpatului este neîntemeiată.
Instanța apreciază că nu sunt încălcate dispozițiile art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la durata rezonabilă a detenției preventive, având în vedere că măsura arestării preventive a fost luată în data de_ . Astfel nu se poate aprecia că detenția provizorie dispusă în privința inculpatului s-a prelungit nejustificat dincolo de limite rezonabile, pentru a se impune admiterea cererii și cercetarea sa în stare de libertate.
Față de situația familială pe care inculpatul a relevat-o, instanța reține că privarea sa de libertate are o influență negativă atât asupra situației materiale a familiei, cât și asupra celei afective, însă aceste împrejurări existau încă înainte de a începe punerea în operă a planului infracțional și înainte de începerea procesului penal, iar inculpatul trebuia să le aibă în vedere încă de la început.
Prin urmare în cauză nu sunt îndeplinite condițiile de temeinicie pentru ca o asemenea cerere să fie admisă, astfel că, în temeiul art 160 indice 8a alin. 1, 6 C. proc. penala instanța va respinge cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de catre inculpatul P. M. ca neîntemeiată.
În temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p.va obliga inculpatul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 189 alin. 1 C.p.p.onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 100 lei se va avansa din fondurile MJ doamnei avocat Șandor C. .
Impotriva acestei incheieri a declarat recurs inculpatul solicitand admiterea cererii si liberarea sa sub control judiciar, motivand ca el nu se face vinovat de comiterea acestor fapte.
Recursul declarat de inculpat este nefondat ,urmand a fi respins pentru urmatoarele considerente
Din actele existente la dosarul cauzei la această dată rezultă existența indiciilor temeinice, în sensul prev. de art.681Cod procedură penală, că inculpații au săvârșit infracțiunile de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art.208 alin.1 și 4, art.209 alin.1 lit.a), e), g) și i) Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.37 lit.a) Cod penal și art.75 lit.c) Cod penal (P. M. ) și
infracțiunile de furt calificat în formă continuată si conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, în formă continuată, prevăzute de art.208 alin.1 și 4, art.209 alin.1 lit.a), e), g) și i) Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.37 lit.b) Cod penal și art.75 lit.c) Cod penal și art.86 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată,
cu aplicarea art. 41 al.2 C.p., art.37 lit.b) Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal (P.
A. ).
Din coroborarea probatoriului administrat până în prezent rezultă că măsura preventivă a fost luată în baza unei stări de fapt corect reținute de instanță: în datele de 29/_, 11/_ și 16/_, după o prealabilă înțelegere, în realizarea unei rezoluții infracționale unice, inculpatul P.
A., împreună cu inculpatul P. M., dar și împreună cu învinuitul minor Labo Marius-Alin, pe timp de noapte, prin escaladare și efracție, în cinci rânduri, au sustras diverse bunuri, inclusiv două autoturisme, de la părțile vătămate S.C.Jimmy’S Collection Center S.R.L.Z. (Night Club Cleopatra), S.C.Rio S.R.L.Z., S.C.Savoarea Cafelei S.R.L.Z. (Caffe Bijou), P. Vasile și Crișan Isaia, prejudiciul total creat fiind în sumă de 24.742 lei. Totodată, inculpatul P. A. a condus cele două autoturisme pe drumurile publice, deși nu posedă permis de conducere.
Starea de fapt reținută rezultă din coroborarea declarațiilor părților vătămate Ilieș B., Șelaru Cornel, M. P., Borz I. D., P. Vasile și Crișan Isaia, cu declarațiile învinuitului Labo Marius Alin, care a prezentat detaliat modul în care a participat la comiterea faptei împreună cu cei doi inculpați, cu declarațiile învinuitului C. E. n Paul, cu declarațiile martorilor Boticaș Valentin- Doru, Boticaș Cosmin-Doru, Handuc A., cu procesele-verbale de percheziție întocmite cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la locuința inculpaților și învinuiților, unde au fost găsite atât o parte din bunurile sustrase, cât și diverse bunuri apte a fi folosite la spargeri, cu procesele-verbale de cercetare la fața locului și planșele fotografice întocmite cu aceste ocazii, precum și cu rapoartele de constatare tehnico-științifică prin care s-a stabilit că fragmentele de urme papilare ridicate de pe autoturismul proprietatea părții vătămate P. Vasile aparțin inculpatului P. A. .
Din probatoriul administrat până în prezent rezultă caracterul rezonabil al bănuielilor pe care s-a întemeiat propunerea de arestare preventivă a inculpaților, fiind respectate exigențele art.5 paragraf 1 lit.c) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Astfel după cum a reținut și instanța a cărei încheiere a fost atacată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat că existența "motivelor rezonabile"; presupune existența faptelor sau informațiilor apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana în cauză să fi săvârșit infracțiunea,(…)neimpunându-se ca autoritatea care dispune arestarea să fi adunat probe suficiente pentru a formula o acuzare completă în momentul arestării (cauza Fox,Campell și Hartley c. Regatului Unit).
In mnod legal si temeinic a retinut instanta de fond ca cererea de liberare provizorie sub control judiciar nu este admisibilă dacă în cauză există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori, experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte; inculpații îndeplinesc și aceste condiții de admisibilitate deoarece nu există date din care reiese necesitatea de a-i împiedica pe inculpați să săvârșească alte asemenea fapte.
In al doilea rand nu se poate face abstracție nici de condițiile referitoare la temeinicia cererii în conformitate cu art 160 indice 8a alin 6 C. proc. penala și care face necesară observarea condițiilor ce se impun a fi întrunite în momentul luării măsurii arestării preventive și prelungirii acesteia, ori în cauză există suficiente indicii și probe care să formeze bănuiala legitimă a unui observator obiectiv și independent că au fost comise fapte prevăzute de legea penală ,existând presupunerea verosimilă că persoanele respective -inculpații- au comis fapte prevazute de legea penală.
S-a procedat la verificarea cererii sub aspectul condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 160 indice 2 alin. 1 C.p.p., cu privire la formularea acesteia în cadrul unui proces penal declanșat, la persoana care poate fi subiectul unei astfel de cereri, respectiv un inculpat față de care să fie dispusă măsura arestării și cu privire la sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul în cazul în care este vorba de o infracțiune intenționată, respectiv pedeapsa închisorii care să nu fie mai mare de 18 ani. În cadrul condițiilor de admisibilitate au fost analizate și dispozițiile art. 160 indice 2 alin. 2 C.p.p., care prevăd cazurile în care liberarea sub control judiciar nu se poate acorda, cand există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe aceștia să săvârșească alte infracțiuni sau că aceștia vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori, experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de
probă sau prin alte asemenea fapte. Or, avand in vedere modalitatea de comitere a faptelor, persoana inculpatilor, aceasta conditie a liberarii nu este indeplinita, inculpatii neprezentand garantii suficiente ca odata pusi in libertate nu vor comite noi fapte.
Pentru aceste considerente, avand in vedere si deciziei date în Recursul în Interesul Legii nr. 17/2011, potrivit careia instanța de judecată, în cadrul examinării temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar, în cazul în care constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă, verifică în ce măsură buna desfășurare a procesului penal este ori nu împiedicată de punerea în libertate provizorie sub control judiciar a inculpatului, in baza art.385/15 pct.1 lit.b cpp se va respinge ca nefondat recursul declarat.
Vazind si dispozitiile art.192 alin 2 cpp. Pentru aceste motive,
În numele L E G I I D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inc. P. M. împotriva încheierii penale nr.228/_ a Judecătoriei Z. .
Obligă inculpatul la 250 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorar avocațial din oficiu va fi avansată din fondul Ministerului Justiției către Baroul de avocați Sălaj.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică la sediul instanței, azi,_ .
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier, Ț. D. B. T. C. L. M. O. I. -M.
În concediu de odihnă În concediu de odihnă
Semnează vicepreședinte Semnează vicepreședinte
Red.TC/IMO/_ / 3 ex.
Jud.fond: B. T. G.
| ← Decizia penală nr. 69/2013. Cerere de liberare provizorie sub... | Încheierea penală nr. 1197/2013. Cerere de liberare provizorie... → |
|---|
