Decizia penală nr. 335/2013. Mentinere arest preventiv
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._ /a1
DECIZIA PENALĂ NR.335/R/2013
Ședința publică din 11 martie 2013 Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: ANA C., judecător JUDECĂTORI: L. M.
M. Ș.
GREFIER: M. B.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj, reprezentat prin procuror DORU DOBOCAN
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul M. P.
L. împotriva încheierii penale din data de 6 martie 2013 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr._, având ca obiect menținerea stării de arest a inculpatului.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul M. P. L.
, în stare de arest, asistat de către apărător ales, av. Alb T. din cadrul Baroului București, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul M. P. L., arată că înțelege și vorbește limba română și nu are nevoie de traducător. Susține că studiază în limba română de trei ani de zile.
La întrebarea instanței, inculpatul M. P. L., arată că își menține recursul formulat.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului M. P. L. , solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, în consecință, a se constata că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului nu mai subzistă, întrucât urmărirea penală a fost finalizată.
Solicită a se observa că din declarațiile inculpatului date în fața organelor de urmărire penală, rezultă că acesta a furnizat date și elemente cu privire la fapte și persoane care au fost identificate și audiate, dispunându-se începerea urmăririi penale față de acestea, astfel că nu există vreun pericol social concret pentru ordinea publică prin lăsarea sa în libertate.
De asemenea, solicită a se avea în vedere că inculpatul a recunoscut și regretat fapta comisă, a formulat două denunțuri ample, care au arătat aspecte infracționale, atât din țară cât și din străinătate, a colaborat cu organele de urmărire penală, provine dintr-o familie bine organizată, este la prima confruntare cu legea penală, este un tânăr student susținut de familie, părinții săi sunt medici și că, datorită anturajului în care a fost angrenat, a comis fapta reținută în sarcina sa.
Susține că în fața instanței de fond va solicita judecarea sa în procedura simplificată prev. de art.320/1 C.pr.pen.
Datorită acestor aspecte, apreciază că se impune revocarea măsurii arestării preventive și a se dispune înlocuirea cu o altă măsură prev. de art.136 lit.b și c rap.la art.145 C.pr.pen., respectiv, măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Reprezentantul M. ui P. , în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen., solicită respingerea recursului declarat de inculpat, apreciind că hotărârea atacată este temeinică, legală și judicios motivată.
În susținerea poziției procesuale arată că în mod corect instanța de fond a constatat că temeiurile care au determinat inițial luarea măsurii arestării preventive față de inculpat subzistă în cauză, respectiv sunt întrunite cumulativ, atât condițiile prev. de art.143 C.pr.pen., în sensul că există indicii și probe că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriul întocmit la data de_, cât și condițiile prev. de art.148 lit.f C.pr.pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de trafic de droguri prezumată a fi săvârșită de către inculpat este mai mare de 4 ani închisoare, iar judecarea sa în stare de libertate în acest moment, prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În ceea ce privește existența indiciilor și probelor care duc la bănuiala rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, solicită a se avea în vedere că au fost analizate în repetate rânduri, atât de instanța de fond, începând cu data luării măsurii și ulterior menținerii acestei, cât și de către instanța de control judiciar, care a respins recursurile formulate de către inculpat împotriva acelor încheieri.
Ca urmare, din această perspectivă, temeiurile arestării apreciază că au intrat în puterea autorității de lucru judecat.
Raportat la dispozițiile art.148 lit.f C.pr.pen., arată că, în mod evident prima condiție este îndeplinită, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc fiind de la 3 la 15 ani închisoare.
În ce privește cea de a doua condiție, apreciază că în mod corect instanța de fond a reținut că lăsarea în libertate a inculpatului în acest moment, prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere nu doar gravitatea fapte, ci impactul negativ pe care astfel de fapte îl provoacă în conștiința membrilor comunității pe fondul extinderii fără precedent a consumului de droguri, cu consecințe negative asupra sănătății fizice și psihice a unor persoane din ce în ce mai tinere, dar și din perspectiva circumstanțelor reale ale cauzei, respectiv activitatea laborioasă a inculpatului, numărul mare de persoane care au fost implicate prin intermediul inculpatului în activități legate de droguri.
În aceste condiții, apreciază că judecarea în stare de libertate a unei persoane bănuite că a săvârșit astfel de fapte ar crea în mod incontestabil un sentiment de insecuritate cu privire la modalitatea în care instituțiile abilitate să combată astfel de fapte asigură climatul de ordine publică și de asemenea, la modul în care este înfăptuită justiția.
Având în vedere că în acest moment, în fața instanței de fond, judecata este la început, apreciază că pentru buna desfășurare a procesului penal, se impune menținerea stării de arest preventiv a inculpatului.
Pentru toate aceste motive, solicită respingerea recursului ca nefondat. Inculpatul M. P. L., având ultimul cuvânt, arată că recunoaște și regretă fapta comisă. Solicită a se avea în vedere împrejurarea că a colaborat
cu organele de urmărire penală și a dat informații cu privire la alte persoane implicate în traficul de droguri.
Solicită cercetarea sa în stare de libertate.
C U R T E A
Prin încheierea penală din 6 martie 2013 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr._, în baza art.300/1 alin.1 și 3 C.pr.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului M. P. L., fiul lui P. și M., născut la data de_ în Ungaria, CNP 7., deținut în prezent în Arestul I.P.J. Cluj.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele: Prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj, înregistrat la instanță la data de 0_, sub număr unic de dosar_, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul M. P. -L.
, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, în formă continuată, prev. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. și deținere de droguri de risc, pentru consum propriu, în formă continuată, prev. de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. și art.33 lit.a C.pen.
Sub aspectul stării de fapt s-a reținut, în esență, prin actul de sesizare al instanței, că în cursul anului 2012 și până în luna februarie 2013, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul M. P. -L. a deținut în mod repetat droguri de risc - cannabis, în vederea distribuirii în mod gratuit sau a vânzării pe piața de consumatori de municipiul Cluj- Napoca, și a procedat în mod repetat, în perioada sus-menționată, la oferirea și vânzarea drogurilor de risc colaboratorului autorizat cu nume de cod "P. escu S. "; și investigatorului autorizat cu nume de cod "R. B. ";, precum și numiților P. S. lcs N. dor, Maticu N. -S., Țiței P. -A., M. a V. -
A., Banacovschi Ando, Pricop Vladimir-G., Raita S. -R., Burzo Vlad-E., M. I. și Norbert Toșer, precum și că a deținut fără drept în vederea consumului propriu cannabis și opt comprimate care conțineau Alprazolam.
Procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatului, la primirea dosarului, instanța a constatat că aceasta este legală și temeinică, subzistând temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv față de inculpat, respectiv, în primul rând, cele prev. de art.143 C.pr.pen., în sensul că există indicii temeinice (relevate de declarațiile inculpatului M. P. -L., declarațiile martorilor audiați în cauză, procesul-verbal de percheziție domiciliară, concluziile rapoartelor de constatare tehnico-științifică, procesele-verbale de constatate a efectuării unor cumpărări autorizate de droguri, procesele- verbale de transcriere a convorbirilor și comunicărilor telefonice purtate de inculpat, procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală etc) că s-au comis faptele prevăzute de legea penală sus-menționate, acestea conducând și la presupunerea rezonabilă că faptele au fost comise de către inculpat.
De asemenea, în al doilea rând, există în cauză și temeiul de arestare
prev. de art.148 lit.f C.pr.pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele pentru care este cercetat inculpatul este închisoarea mai mare de 4 ani (respectiv închisoarea de la 3 la 15 ani și interzicerea unor
drepturi pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc), iar lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, acesta rezultând mai întâi din gravitatea deosebită a faptelor imputate, din modul și mijloacele de săvârșire a acestora, din împrejurările în care au fost comise (inculpatul traficând, în mod repetat și pe o perioadă semnificativă de timp, droguri de risc - apte să producă consecințe nefaste pentru potențialii consumatori, în scopul a obține foloase materiale, activitatea infracțională a acestuia fiind întreruptă doar de intervenția organelor de urmărire penală), precum și de împrejurarea că fenomenul de trafic și consum de droguri a luat o amploare deosebită în ultimii ani, impunându-se luarea de măsuri ferme pentru combaterea traficului de droguri, astfel încât lăsarea inculpatului în libertate ar crea o stare de insecuritate socială gravă și de neîncredere în organele abilitate ale statului în luarea de măsuri ferme
împotriva celor care comit, astfel de fapte penale (fiind chiar încurajată comiterea unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în absența unei reacții ferme față de cei bănuiți ca fiind autori ai unor asemenea fapte).
Este adevărat că inculpatul a recunoscut faptele reținute în sarcina lui și nu posedă antecedente penale, fiind student al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul U.B.B. Cluj-Napoca, însă aceste împrejurări nu pot constitui argumente suficiente pentru lăsarea lui în libertate sau luarea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate (după cum a solicitat apărătorul ales al acestuia), în raport cu condițiile concrete ale comiterii faptelor, gravitatea acestora, durata activității infracționale și consecințele produse.
Toate aceste temeiuri impun și justifică în continuare privarea de libertate a inculpatului, pentru buna derulare a procesului penal, sens în care, în temeiul art.3001alin.1 și 3 C.pr.pen. tribunalul a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpat.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal a declarat recurs
inculpatul M. P. L., solicitând casarea acesteia și, rejudecând, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, întrucât
temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului nu mai subzistă.
În motivarea recursului s-a arătat că inculpatul a avut o atitudine
sinceră, a colaborat cu organele de urmărire penală, a furnizat date și elemente importante cu privire la fapte și persoane având legătură cu același tip de infracțiuni, care au fost identificate și audiate de organele de urmărire penală.
De asemenea, inculpatul provine dintr-o familie bine organizată, este la prima confruntare cu legea penală, este un tânăr student susținut de familie, părinții săi sunt medici și, doar datorită anturajului în care a fost angrenat, a comis fapta reținută în sarcina sa.
Pentru toate aceste motive, s-a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și poate fi luată față de acesta o măsură mai puțin restrictivă, neprivativă de libertate.
Ver if ic ând înche iere a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C.pr.pen.,
Curtea constată fondat recursul promovat în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Inculpatul recurent M. P. L., este judecat în dosarul cu nr._ al Tribunalului Cluj pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, în formă continuată, prev. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. și deținere de droguri de risc, pentru consum propriu, în formă continuată, prev. de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. - trimis fiind în judecată, în stare de arest preventiv, măsură dispusă la data de 7 februarie 2013, în temeiul art.148 lit.f C.pr.pen.
La primirea dosarului, la termenul din 6 martie 2013, judecătorul învestit cu soluționarea fondului cauzei, a procedat la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatului, în virtutea dispoz. art.300/1 C.pr.pen.
Astfel, în mod întemeiat a constatat instanța fondului la data de 6 martie 2013 că, în cauză există în continuare indicii temeinice în sensul dispoz. art.68/1 C.pr.pen., respectiv date din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi comis faptele pentru care a fost trimis în
judecată, constând în aceea că în cursul anului 2012 și până în luna februarie 2013, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul
M. P. -L. a deținut în mod repetat droguri de risc - cannabis, în vederea distribuirii în mod gratuit sau a vânzării pe piața de consumatori din municipiul Cluj-Napoca, și a procedat în mod repetat, în perioada sus- menționată, la oferirea și vânzarea drogurilor de risc colaboratorului autorizat cu nume de cod "P. escu S. "; și investigatorului autorizat cu nume de cod "R. B. ";, precum și numiților P. S. lcs N. dor, Maticu N.
-S., Țiței P. -A., M. a V. -A., Banacovschi Ando, Pricop Vladimir-G., Raita S. -R., Burzo Vlad-E., M. I. și Norbert Toșer, precum și că a deținut fără drept în vederea consumului propriu cannabis și opt comprimate care conțineau Alprazolam.
Există astfel indicii în sensul celor prev. de art. 143 C.pr.penală.
Corect a reținut instanța fondului și îndeplinirea condițiilor prev. deart.148 lit.f teza I C.pr.pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru una din presupusele fapte este închisoare mai mare de 4 ani.
În ceea ce privește însă, condiția ca lăsarea în libertate a inculpatului să prezintă în continuare pericol concret pentru ordinea publică - Curtea constată că, aceasta nu mai este îndeplinită în cauză, cel puțin, nu la aceleași dimensiuni ca la momentul arestării.
Aceasta deoarece, într-adevăr, faptele de care este acuzat inculpatul sunt unele grave, gravitate relevată atât de limitele de pedeapsă instituite de legiuitor pentru aceste infracțiuni, dar și de caracterul lor repetat și, împrejurările în care se presupune că s-au comis (inculpatul traficând, în
mod repetat și pe o perioadă semnificativă de timp, droguri de risc - apte să producă consecințe nefaste pentru potențialii consumatori, în scopul a obține foloase materiale, activitatea infracțională a acestuia fiind întreruptă doar de intervenția organelor de urmărire penală).
Pe de altă parte, nu trebuie neglijată împrejurarea că - deși unele fapte prin gravitatea lor deosebită ( ca și cele din prezenta cauză), la momentul la care publicul, societatea ia cunoștință de ele, pot suscita un interes real în rândul acesteia, pot crea o stare reală de tulburare a ordinii publice, la care organele judiciare trebuie să răspundă corespunzător - după trecerea unui anumit interval de timp, dimensiunile acestui interes se reduc și, pe cale de
consecință, și pericolul concret pentru ordinea publică se diminuează, până la dispariție.
O astfel de ipoteză apreciem că se regăsește în cauză, aceea a diminuării pericolului pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpatului, chiar dacă intervalul scurs de la data arestării este unul redus; aceasta, în contextul în care, urmărirea penală a fost finalizată, iar inculpatul a avut o atitudine sinceră, a colaborat cu anchetatorii, contribuind la desfășurarea cu celeritate a urmăririi penale.
De asemenea, nu putem face abstracție de faptul că nu este suficient a exista condițiile pentru luarea sau menținerea unei măsuri preventive, ci trebuie ca această măsură să se circumscrie și scopului prev. de art.136 C.pr.pen.
Ori în cauză, după cum rezultă din lucrările dosarului, nu se mai regăsește vreun motiv real care să se subsumeze condițiilor prev. de art.136 C.pr.pen., respectiv nu sunt date că există riscul ca, lăsat în libertate
inculpatul să se sustragă de la judecată sau executarea pedepsei ori să împiedice în vreun fel buna desfășurare a procesului penal, în contextul în care: a avut o atitudine sinceră, recunoscând faptele de care este acuzat și intenționând, se pare, a solicita aplicarea dispoz. art.320/1 C.pr.pen. și, chiar dacă, într-adevăr, solicitarea aplicării acestor dispoziții nu este un motiv, de plano, de a pune în libertate inculpatul, nu este mai puțin real că, la acest moment scopul măsurii preventive apare ca realizat și nu mai apare ca necesară privarea de libertate a inculpatului recurent.
Pentru toate aceste considerente, Curtea constată fondat recursul declarat în cauză, urmând a fi admis în temeiul art.385/15 pct.2 lit.d C.pr.pen., iar încheierea atacată să fie casată întregime.
Având în vedere însă că, cercetare judecătorească nu a fost declanșată încă, impunându-se, eventual (în funcție de poziția inculpatului în fața judecătorului de fond ) administrarea de probe în cauză, pentru a evita orice risc care ar putea interveni asupra modului de derulare a procesului penal, se consideră necesar un anumit control asupra inculpatului.
Rejudecând așadar cauza, în baza art.3001, art.160b, art.139 alin.1, art.145 Cod procedură penală, se va dispune înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului recurent M. P. L. cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, Cluj-Napoca.
Se va impune inculpatului recurent să respecte următoarele obligații, pe durata măsurii preventive: să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat; să se prezinte la Poliția Cluj-Napoca ori de câte ori este chemat; să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme; să nu se apropie de martorii din acest dosar - menționați în rechizitoriul emis la 0_ în dosar nr.25/D/2012 al DIICOT -Serviciul Teritorial Cluj și să nu comunice cu aceștia în mod direct sau indirect.
Se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului recurent dacă nu este arestat în altă cauză.
Se va atrage atenția inculpatului recurent că în caz de încălcare cu rea credință a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea sau a obligațiilor de mai sus, se poate lua față de el măsura arestării preventive.
În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de 25 lei - onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu ( avoc. Pașcalău D. ), sumă ce se va plăti din FMJ.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.385/15 pct.2 lit.d C.pr.pen. admite recursul declarat de inculpatul M. P. L. - fiul lui P. și M., născut la_, aflat în Arestul IPJ Cluj - împotriva încheierii penale din 6 martie 2013 pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Cluj, pe care o casează în întregime și, rejudecând,
În baza art.139 alin.1 rap. la art.145 C.pr.pen. înlocuiește măsura arestării preventive luată față de inculpatul M. P. L. - fiul lui P. și
, născut la_, aflat în Arestul IPJ Cluj - prin Încheierea penală nr.15/C/_ pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Cluj - mandat de arestare preventivă nr.10/_ - cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu - Cluj-Napoca.
În baza art. 145 alin1/1 și alin.1/2 impune inculpatului ca pe durata măsurii să respecte următoarele obligații:
să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
să se prezinte la Poliția Municipiului Cluj-Napoca, conform programului de supraveghere întocmit de acest organ de poliție sau ori de câte ori este chemat;
să nu-și schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de
arme.
să nu se apropie de martorii din acest dosar - menționați în
rechizitoriul emis la 0_ în dosar nr.25/D/2012 al DIICOT -Serviciul Teritorial Cluj și să nu comunice cu aceștia în mod direct sau indirect.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.145 alin.22Cod procedură penală cu privire la consecințele încălcării cu rea credință a măsurii sau obligațiilor care îi revin - luarea față de aceasta a măsurii arestării preventive.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestată în altă cauză.
În baza art. 189 C.pr.pen. stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 25 lei - onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu ( avoc. Pașcalău D. ), sumă ce se va plăti din FMJ.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 11 martie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||
ANA C. | L. | M. | M. | Ș. |
GREFIER
M. B.
Red.A.C./Tehnred.A.C. 3 ex./_
Jud. fond: M.L.
| ← Decizia penală nr. 1630/2013. Mentinere arest preventiv | Decizia penală nr. 207/2013. Mentinere arest preventiv → |
|---|
