Decizia penală nr. 336/2013. Cerere de liberare provizorie sub control judiciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
DECIZIA PENALĂ Nr. 336/R/2013
Ședința publică din 25 Septembrie 2013 Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: L. -A. C.
Judecător: R. M. Judecător: L. F. Grefier: Dan-P. O.
S-a luat spre examinare recursul formulat în cauză de inculpatul S. I. împotriva Încheierii penale nr. 393/_ a Judecătoriei Turda, cauza având ca obiect cerere de liberare provizorie sub control judiciar (art. 160 ind.2 C.p.p.).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul S. I., în stare de arest preventiv, asistat de către apărătorul ales, av. Alb T., cu delegație la dosar.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror: D. MĂCIUCĂ PRODAN.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, la întrebarea tribunalului, inculpatul arată că își menține recursul formulat în cauză.
De asemenea tribunalul îl întreabă pe inculpat dacă în această procedură dorește să facă alte declarații.
Inculpatul a arătat că nu dorește să dea declarații.
T. ul întreabă participanții dacă mai au cereri de formulat sau excepții de ridicat prealabile dezbaterii judiciare a recursului.
Atât apărătorul inculpatului recurent cât și reprezentanta Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj arată că nu au alte cereri de formulat sau excepții de ridicat.
Față de împrejurarea că nu sunt cereri de formulat ori excepții de invocat, tribunalul constată că recursul este în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a acestuia.
Apărătorul inculpatului arată că față de probele administrate la fond, având în vedere că miercuri a avut loc prezentarea materialului probator, dosarul urmând a fi depus spre înregistrare la Judecătoria Turda, apreciază că nu mai există și nici nu a existat dubiul că inculpatul va încerca să zădărnicească aflarea adevărului ori că prezintă pericol pentru ordinea publică, acesta anulând toate contractele pe care le-a avut. Solicită a se avea în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, iar fapta pentru care este cercetat, fiind pedepsită de lege cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani, motiv pentru care cererea de liberare provizorie sub control judiciar este admisibilă.
Arată că acum 2 săptămâni inculpatul a formulat o cerere de liberare provizorie pe cauțiune, iar familia inculpatului a împrumutat cu destul de mare greutate suma stabilită cu titlu de cauțiune, dar apoi inculpatul a decis să își retragă cererea, apreciind că este mai util ca din suma ce era iniția destinată plății cauțiunii să se achite daunele părților vătămate.
Solicită admiterea recursului formulat și, drept consecință, a cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului formulat și menținerea soluției date de instanța de fond, apreciind că aceasta este legală și temeinică raportat la gravitatea faptei imputate inculpatului. Împrejurarea că inculpatul a reziliat acele contracte și a restituit sumele de bani părților vătămate, nu este de natură a diminua pericolul social al infracțiunii.
Apărătorul inculpatului în replică, arată că inculpatul a recunoscut în integralitate actele materiale, astfel că acesta nu se va judeca pe fond, ci va dori să se facă aplicarea disp. art.320 ind.1 C.pr.penală, motiv pentru care nu există probe din care să rezulte că inculpatul odată lăsat în libertate va încerca să
zădărnicească aflarea adevărului. Consideră că se impune lăsarea lui în libertate raportat și la încadrarea juridică a faptei, de menționat fiind faptul că alți inculpați sunt cercetați în stare de libertate deși faptele sunt mult mai grave și pedepsite în limite considerabile, spre deosebire de fapta pentru care este cercetat inculpatul.
Inculpatul, având ultimul cuvânt arată că dorește să fie cercetat în stare de libertate și că se va prezenta ori de câte ori va fi chemat.
T R I B U N A L U L
Prin încheierea penală nr. 393/_ a Judecătoriei Turda, în temeiul art. 160 ind 8 a alin 6 C pr pen, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulata de inculpatul S. I., cercetat pentru săvârșirea a patru infracțiuni de șantaj și o infracțiune de cămătărie, fapte prev. și ped. de art. 194 alin. 1 din Codul Penal și art. 3 alin. 1 din Legea 216/2011, cu aplic. art. 33 lit. a Cod Penal;
- în baza art. 192 alin. 2 Cod Procedură Penală a fost obligat inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluția prima instanță a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile de oportunitate necesare pentru ca cererea să fie admisă.
Împotriva acestei soluții a promovat recurs inculpatul S. I., declarația fiind formulată de către inculpat, prin apărătorul său ales, imediat după pronunțarea încheierii recurate.
În motivarea recursului, inculpatul a arătat că i-a fost deja prezentat materialul de urmărire penală, iar în zilele următoare va fi sesizată instanța de judecată, astfel că nu mai există nici un pericol ca inculpatul să influențeze aflarea adevărului. Mai mult, inculpatul și-a anulat toate contractele de împrumut și a recuperat prejudiciul, iar pe de altă parte, nu are antecedente penale și a recunoscut și manifestat regret față de comiterea faptelor.
T. ul constată că recursul a fost promovat în termenul de 24 de ore prev. de art. 1609al. 2 Cod Procedură Penală, termen ce a curs pentru recurentul aflat în stare de arest, dar prezent la pronunțare, din acest moment procesual, fructificat de altfel de către inculpat, care, prin apărătorul său, a declarat recurs.
Verificându-se hotărârea atacată, pe baza materialului și lucrărilor din dosarul cauzei și prin prisma temeiurilor de recurs invocate de către inculpat, se apreciază că prima instanță a pronunțat o soluție legală și temeinică. Astfel, potrivit art. 1602al. 1 și 2 Cod Procedură Penală, liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani. Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit
sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Putem constata că prima condiție este îndeplinită în cauză, având în vedere că inculpatul este cercetat pentru fapte pedepsite de lege cu închisoare ce nu depășește 5 ani, ceea ce nu suscită nici un fel de discuții.
Cea de a doua condiție nu este, însă, îndeplinită având în vedere că la dosar există date concrete în sensul necesității împiedicării inculpatului de a comite alte infracțiuni. Astfel, arătăm că la dosarul de urmărire penală, există date din care reiese că inculpatul și-a făcut un mod de viață din acordarea de împrumuturi cu camătă, și apoi din extorcarea persoanelor împrumutate, prin amenințare și menținerea acestora într-o stare în cadrul căreia nu erau pe deplin stăpâni pe actele lor, și nu manifestau o plenară libertate decizională, ca urmare a manoperelor infracționale desfășurate de către inculpat.
Credem, din pricina datelor mai sus evidențiate că, inculpatul, în situația în care ar fi lăsat în libertate, ar relua același gen de activități infracționale care-i aduc venituri într-un mod comod, pentru care inculpatul nu depune nici un fel de efort.
Apreciem că la acest moment, așa cum a hotărât și Judecătoria Turda, nu este oportună liberarea provizorie a inculpatului, sub control judiciar, nici pentru faptul că urmărire penală nu a fost încă finalizată, chiar dacă acest moment este foarte apropiat, iar instanța de judecată nu a fost sesizată cu soluționarea cauzei.
Pe de altă parte, la analizarea unei cereri de liberare provizorie sub control judiciar, pe lângă, condițiile de legalitate mai sus discutate, trebuie să se aibă în vedere și aspecte vizând temeinicia unei astfel de cereri.
În sensul celor de mai sus nu putem să nu amintim și Decizia nr. 17/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, prin care se stabilește că în cadrul examenului de temeinicie al cererii de liberare provizorie, fie sub control judiciar, fie pe cauțiune, în cazurile în care se constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă, instanța investită cu o asemenea cerere trebuie să verifice în ce măsură buna desfășurare a procesului penal este sau nu împiedicată de punerea în libertate provizorie a inculpatului.
Apreciem că în cauza de față, ținând seama de impactul social al unor fapte de genul celor pentru care inculpatul este cercetat, buna desfășurare a procesului penal ar fi tulburată, prin cercetarea inculpatului în stare de liberare provizorie, opinia publică percepând că în cazurile cercetării așa numitei infracționalități de tip mafiot, organele judiciare trebuie să acționeze prompt, pentru eradicarea fenomenului infracțional de acest gen.
Ori ținând seama de faptul că urmărirea penală nu a fost încă finalizată, de gravitatea faptelor de comiterea cărora este bănuit inculpatul, de impactul social al acestor fapte, care se bucură de o mediatizare intensă, având în vedere și limitele de pedeapsă, durata redusă a arestului preventiv a inculpatului, persoana inculpatului, care nu are antecedente penale, dar nici nu desfășoară activități licite aducătoare de venituri, și care se bucură de o deplină stare de sănătate, apreciem, în consonanță cu cele reținute de către instanța de fond, că nu este oportună liberarea provizorie a inculpatului sub control judiciar, sens în care, în
temeiul art. 38515al. 1 pct. 1 lit. b Cod Procedură Penală, tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul S. I. , împotriva încheierii penale nr. 393/_ a Judecătoriei Turda, ale cărei dispoziții vor fi menținute întocmai.
În baza art. 192 al. 2 Cod Procedură Penală va obliga inculpatul recurent să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în recurs în sumă de 100 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
În temeiul art. 38515 al. 1 pct. 1 lit. b Cod Procedură Penală, respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul S. I., fiul lui I. și M., născut la data de_, CNP 1., în prezent aflat în Arestul IPJ C., împotriva încheierii penale nr. 393/_ a Judecătoriei Turda.
În baza art. 192 al. 2 Cod Procedură Penală obligă inculpatul recurent să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în recurs în sumă de 100 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 25 septembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | JUDECĂTOR | |||||
L. | A. C. | R. | M. | L. | M. | F. |
GREFIER Dan P. O.
Red. L.A.C./3 ex./_
| ← Încheierea penală nr. 47/2013. Cerere de liberare provizorie... | Decizia penală nr. 469/2013. Cerere de liberare provizorie sub... → |
|---|
