Decizia penală nr. 339/2013. Vătămare corporală

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. _

DECIZIA PENALĂ Nr. 339/R/2013

Ședința publică din 02 Octombrie 2013 Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: L. -A. C.

Judecător: R. M. Judecător: L. F. Grefier: Dan-P. O.

S-a luat spre examinare recursul formulat în cauză de inculpații C. I. F. și C. F. V. împotriva sentinței penale nr.282/_ a Judecătoriei D., cauza privind și pe partea civilă SS, având ca obiect vătămarea corporală (art. 181 C.p.)

La apelul nominal făcut se constată lipsa părților.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror: D. MĂCIUCĂ PRODAN.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor și poziția procesuală a părților, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

T R I B U N A L U L

Prin sentința penală nr. 282/_ a Judecătoriei D., În baza art. 320 ind.1 Cod proc.pen., art. 181 alin.1 Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului C.

I. F., fiul lui A. și E., născut la data de_, în D., jud.Cluj, CNP 1.

, domiciliat în com.Recea Cristur, sat C., nr.103, jud.Cluj, fără antecedente penale, cetățenie română, la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, prev. de art. 181 alin.1 Cod penal.

În temeiul art.71 C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a, teza a II-a C.pen.

În temeiul art.81 C.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și 4 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art.82 C.pen.

În temeiul art.71 alin.5 C.pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a pedepsei închisorii.

În temeiul art.359 C.proc.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 C.pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării. În baza art. 320 ind.1 Cod proc.pen., art. 181 alin.1 Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului C. F. V., fiul lui A. și E., născut la data de

_, în D., jud.Cluj, CNP 1., domiciliat în com.Recea Cristur, sat C., nr.103, jud.Cluj, fără antecedente penale, cetățenie română, la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, prev. de art. 181 alin.1 Cod penal.

În temeiul art.71 C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a, teza a II-a C.pen.

În temeiul art.81 C.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și 4 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art.82 C.pen.

În temeiul art.71 alin.5 C.pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a pedepsei închisorii.

În temeiul art.359 C.proc.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 C.pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

În baza art.111 C.pen. raportat la art.118 alin.1 lit.b C.pen., s-a dispus confiscarea de la inculpați corpurile delicte folosite la săvârșirea infracțiunilor.

În temeiul art.14 rap. la art.346 din C.p.p rap. la art.1357 din C.civ. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă SS A., cu domiciliul în com.Recea Cristur, sat C., nr.17, jud.Cluj și a fost obligat în solidar pe inculpații C. I. F. și C. F. V. la plata sumei de 6531,19 lei, reprezentând daune materiale și la plata sumei de 20.000 lei, reprezentând daune morale.

În baza art.191 alin.1 și 2 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul C.

I. F. la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare în folosul statului, din care, 100 lei reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul din oficiu, av. Leczfalvi Kinga, s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, iar pe inculpatul C. F. V. la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare în folosul statului, din care, 100 lei reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul din oficiu, av. Abrudan I. P. ța, s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin Rechizitoriul nr.636/P/2012 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej și înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr._, au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații C. I. F. și C. F. V., ambii trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală, prev.și ped. de art. 181 al.1 C.p

Prin actul de sesizare s-a reținut următoarea situație de fapt:

Partea vătămată SS deține o turmă de oi, zona de pășunat al acesteia fiind în locul denumit popular "Valea P. ii"; precum și pe hotarul dintre satele C. și Valea L. ă, iar în localitatea C. deține mai multe grajduri care sunt amplasate la intrarea în sat, în imediata apropiere a locului denumit popular "Valea Perilor";.

Inculpații C. I. F. și C. F. V., dețin și ei o turmă de oi care pășunează în locul denumit "Valea Perilor";, în această zonă fiind amplasată și stâna.

S-a reținut că la data de 22/23 mai 2012, inculpații au rămas peste noapte la stână, iar în dimineața de 23 mai s-au trezit în jurul orei 05,00, când au început să mulgă oile. La un moment dat, inculpații au văzut-o pe partea vătămată, SS

care intrase cu turma de oi pe pășunea lor. În acest context, între partea vătămată și inculpați a izbucnit un conflict spontan, generat și de unele neînțelegeri mai vechi. Astfel, inculpații au luat două bâte cu care au lovit în mod repetat partea vătămată peste cap, torace și picioare. Ulterior, partea vătămată s-a deplasat la spital, unde a fost internată cu diagnosticul "TCC minor grad I, minim edem cerebral, plagă la nivelul scalpului, traumatism facial, fractură cominutivă oase proprii nazale, fractură mandibulă dreaptă, contuzie toracică, contuzie abdominală, echimoze și escoriații toraco-abdominale, hematom lombar sacrat, fractură marginea posterioară epifiză distală radius stâng, politraumatism prin agresiune";. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.6151/_, leziunile provocate părții vătămate au necesitat 50-55 zile de îngrijiri medicale și nu au pus în primejdie viața acesteia.

Se mai arată în cuprinsul actului de sesizare că inculpații au recunoscut cu prilejul audierilor fapta comisă, pe care o regretă, susținând însă că au fost provocați și că agresiunea s-a exercitat și din cauza fricii, întrucât în trecut fuseseră agresați de către partea vătămată, care manifesta tot timpul o atitudine recalcitrantă. Astfel, inculpatul C. F. V. susține că în timpul discuțiilor în contradictoriu cu partea vătămată, aceasta a scos un briceag cu care l-a amenințat, fapt pentru care împreună cu fratele său, C. I. F. au aplicat lovituri părții vătămate pentru a se apăra, aspect care, potrivit susținerilor procurorului, nu se poate însă proba, la fața locului nefiind găsit vreun briceag.

Se arată totodată că partea vătămată SS a susținut cu prilejul audierilor că a fost lovită de către inculpați fără ca în prealabil să existe vreo discuție în contradictoriu cu aceștia. Acest aspect este însă contrazis de către martorul M.

A. care, în declarația sa a susținut că în timp ce se afla în locuința sa, au auzit- o pe partea vătămată și pe inculpați că se certau și "s-au înjurat și amenințat reciproc."; Ulterior, i-a văzut pe inculpați că fugeau după partea vătămată, iar apoi au intrat într-un desiș, fără a mai vedea ce se întâmplă. Se susține însă că din declarația martorului nu reiese cine a provocat starea conflictuală.

Ca urmare, analizându-se probele administrate în dosar, prin coroborarea declarațiilor de martori, a raportului de constatare medico-legală și a susținerilor inculpaților care recunosc și regretă fapta comisă, s-a apreciat că există dovezi suficiente în sprijinul vinovăției inculpaților C. I. F. și C. F. V., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 alin.(1) cod penal.

Se mai arată că partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză, urmând să-și precizeze pretențiile pe parcursul procesului penal.

Situația de fapt reținută în rechizitoriu este susținută de probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, respectiv: declarație parte vătămată (fila 26), raport de expertiză medico-legală (fila 32), proces verbal de cercetare la fața locului (fila 11), planșe fotografice (fila 13), declarații martori (filele 72 - Mihăilă Octavian, filele 78 - Pârjol Flavia, filele 80 - M. A. ), declarațiile inculpaților (filele 53, 59 - C. I. F., filele 65, 67 - C. F. V. ), proces verbal de consemnare a actelor premergătoare (fila 10).

Prezenți în fața instanței, inculpații au arătat că recunosc săvârșirea faptelor pentru care au fost trimiși în judecată și, raportat la prev.art.320 ind.1 din Codul de proc.pen., au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, cerere încuviințată de către instanță, astfel că nu au fost administrate noi probe, procedându-se la audierea inculpaților care au recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și au solicitat ca judecata să se desfășoare potrivit procedurii simplificate prev.de art. 320 ind. 1 C.pr.pen.

În privința laturii civile, instanța de fond a reținut că partea civilă SS a depus la dosar o cerere de constituire de parte civilă, solicitând obligarea inculpaților în solidar la plata sumei de 60.000 lei, reprezentând 27500 daune materiale și 32.500 daune morale, arătând că daunele materiale se compun din cheltuieli cu îngrijirile medicale-1.000 lei, cheltuieli cu transportul la Cluj-Napoca-

1.500 lei, contravaloare operație și proteză până la vindecare - 4.000 lei, contravaloare servicii de pază și îngrijire turmă și pierdere lapte - 21.000 lei.

S-a solicitat totodată instituire de sechestru asigurator pe bunurile inculpaților, cerere respinsă ulterior de instanță, constatându-se că nu au fost identificate bunuri aparținând inculpaților.

În vederea soluționării laturii civile a cauzei, a fost administrată proba cu înscrisurile, declarație parte civilă, precum și proba testimonială, fiind audiați martorii P. telecan I., P. I., Micle F. D. .

Au fost depuse la dosar concluzii scrise din partea apărătorilor inculpaților și părții civile.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, precum și în vederea soluționării laturii civile, instanța de fond a constatat că situația de fapt imputată inculpaților a fost corect stabilită prin rechizitoriu, iar încadrarea juridică dată faptelor săvârșite este conformă cu textele de lege invocate.

Instanța de fond a reținut astfel că, la data de 23 mai 2012, după ce între partea vătămată și inculpați a izbucnit un conflict spontan, generat atât de unele neînțelegeri mai vechi, cât și de faptul că partea civilă SS intrase cu turma de oi pe pășunea inculpaților, aceștia din urmă au luat două bâte cu care au lovit în mod repetat partea vătămată peste cap, torace și picioare. Ulterior, partea vătămată s-a deplasat la spital, unde a fost internată cu diagnosticul "TCC minor grad I, minim edem cerebral, plagă la nivelul scalpului, traumatism facial, fractură cominutivă oase proprii nazale, fractură mandibulă dreaptă, contuzie toracică, contuzie abdominală, echimoze și escoriații toraco-abdominale, hematom lombar sacrat, fractură marginea posterioară epifiză distală radius stâng, politraumatism prin agresiune";. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.6151/_, leziunile provocate părții vătămate au necesitat 50-55 zile de îngrijiri medicale și nu au pus în primejdie viața acesteia.

În drept, fapta inculpatului C. I. F., care la data de 23 mai 2012, împreună cu inculpatul C. F. V. a aplicat părții vătămate SS mai multe lovituri cu bâtele, cauzându-i leziuni, ce au necesitat pentru vindecare un număr de 50-55 zile îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 alin.(1) cod penal.

Astfel, sub aspectul laturii subiective, atitudinea psihică a inculpatului față de faptă și de urmările acesteia îmbracă forma vinovăției în modalitatea intenției directe, conform disp. art.19 alin.1 pct.1 lit.a C.pen, deoarece inculpatul a prevăzut rezultatul faptelor sale și a urmărit producerea acestuia prin săvârșirea faptei.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii constă în aplicarea de lovituri părții vătămate, producătoare de suferințe fizice. Astfel, urmarea imediată a săvârșirii faptei este reprezentată de vătămarea integrității corporale care a necesitat pentru vindecare 50-55 zile de îngrijiri medicale.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, în conformitate cu disp. art.52 Cod penal, prin prisma criteriilor prev. de art.72 Cod penal, instanța a ținut seama de natura și gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, urmarea produsă, persoana și conduita inculpatului, ce nu posedă antecedente penale, de comportamentul acestuia în fața instanței de judecată, recunoscând și regretând cele întâmplate, urmând a aplica și prev.art.320 ind.1 Cod proc.pen., inculpatul beneficiind de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.

Față de complexul împrejurărilor reale mai sus menționate, instanța de fond a apreciat că nu se justifică și nu este oportună reținerea de circumstanțe atenuante judiciare în favoarea inculpatului, care să determine aplicarea unei pedepse sub limita specială, atâta timp cât nu se regăsesc în conduita acestuia, lipsa antecedentelor penale nesemnificând mai mult decât un comportament normal, de conformare.

Pentru considerentele anterior expuse, constatând că fapta există, a fost săvârșită de inculpat și constituie infracțiune în sensul art.17 Cod Penal, în temeiul art. 345 alin.2 din Codul de Procedura Penală, instanța de fond l-a condamnat pe inculpatul C. I. F., la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, prev. de art. 181 alin.1 Cod penal, apreciind că această pedeapsă va constitui un avertisment suficient pentru inculpat de a nu mai săvârși fapte cu caracter penal în viitor și care corespunde, ca natura și cuantum, scopului sancționator și preventiv (special și general) edictat de dispozițiile art.52 Cod penal.

În temeiul art. 71 alin.1 și 2 Cod Penal, cu referire la Decizia RIL nr. 74/2007 a I., i s-a interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit.a teza a-II-a Cod Penal, ca pedeapsă accesorie, constatând, raportat la natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului, existenta unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, activități ce presupun responsabilitate civică, încrederea publică sau exercițiul autorității, motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada prev de art. 71 alin.2 Cod Penal.

inculpatului, motiv pentru care, în temeiul art. 81 alin.1 și art.82 alin.1 Cod Penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 4 (patru) luni pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 4 luni, care va începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 82 alin.3 Cod Penal.

În temeiul art. 71 alin.5 Cod Penal instanța a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În temeiul art. 359 Cod Procedură Penală i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și art. 84 Cod Penal privind revocarea suspendării condiționate.

În drept, fapta inculpatului C. F. V., care la data de 23 mai 2012, împreună cu inculpatul C. I. F. a aplicat părții vătămate SS mai multe lovituri cu bâtele, cauzându-i leziuni, ce au necesitat pentru vindecare un număr de 50-55 zile îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 alin.(1) cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, în conformitate cu disp. art.52 Cod penal, prin prisma criteriilor prev. de art.72 Cod penal, instanța de fond a ținut seama de natura și gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, urmarea produsă, persoana și conduita inculpatului, ce nu posedă antecedente penale, de comportamentul acestuia în fața instanței de judecată, recunoscând și regretând cele întâmplate, urmând a aplica și prev.art.320 ind.1 Cod proc.pen., inculpatul beneficiind de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.

Pentru considerentele anterior expuse, constatând că fapta există, a fost săvârșită de inculpat și constituie infracțiune în sensul art.17 Cod Penal, în temeiul art. 345 alin.2 din Codul de Procedura Penală, instanța de fond l-a condamnat pe inculpatul C. F. V. la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, prev. de art. 181 alin.1 Cod penal, apreciind că această pedeapsă va constitui un avertisment suficient pentru inculpat de a nu mai săvârși fapte cu caracter penal în viitor și care corespunde, ca natura și cuantum, scopului sancționator și preventiv (special și general) edictat de dispozițiile art.52 Cod penal.

În temeiul art. 71 alin.1 și 2 Cod Penal, cu referire la Decizia RIL nr. 74/2007 a I., i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit.a teza a-II-a Cod Penal, ca pedeapsă accesorie, constatând, raportat la natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului, existenta unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, activități ce presupun responsabilitate civică, încrederea publică sau exercițiul autorității, motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada prev de art. 71 alin.2 Cod Penal.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei stabilite, instanța de fond a apreciat că, prin raportare la gradul de pericol social al faptei, reflectat în pedeapsa concret aplicată și la periculozitatea inculpatului, evidențiată prin absența antecedențelor penale, reintegrarea și reinserția socială a acestuia se poate realiza și fără executarea pedepsei în regim de detenție și privarea de libertate a inculpatului, motiv pentru care, în temeiul art. 81 alin.1 și art.82 alin.1 Cod Penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 4 (patru) luni pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 4 luni, care va începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 82 alin.3 Cod Penal.

În temeiul art. 71 alin.5 Cod Penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În temeiul art. 359 Cod Procedură Penală i-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și art. 84 Cod Penal privind revocarea suspendării condiționate.

În baza art.111 C.pen. raportat la art.118 alin.1 lit.b C.pen., instanța de fond a dispus confiscarea de la inculpați a corpurilor delicte folosite la săvârșirea infracțiunilor.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, din analiza coroborată a materialului probatoriu administrat în cauză, instanța de fond, în lumina dispozițiilor art. 1357 din C.civ., a constatat întrunite în persoana inculpaților condițiile angajării răspunderii civile delictuale pentru fapta ilicită proprie, săvârșită în dauna părții civile. Inculpații, prin comiterea infracțiunii, au cauzat părții civile leziuni, care au necesitat pentru vindecare 50-55 zile de îngrijiri medicale, așa cum rezultă din cuprinsul raportului de expertiză medico-legală nr.6151/_ . Partea civilă s-a deplasat la spital, unde a fost internată cu diagnosticul "TCC minor grad I, minim edem cerebral, plagă la nivelul scalpului, traumatism facial, fractură cominutivă oase proprii nazale, fractură mandibulă dreaptă, contuzie toracică, contuzie abdominală, echimoze și escoriații toraco- abdominale, hematom lombar sacrat, fractură marginea posterioară epifiză distală radius stâng, politraumatism prin agresiune";.

Partea civilă a avut în mod cert de suferit de pe urma faptei inculpaților, interesând în primul rând puternica traumă fizică și psihică, consecință a leziunilor corporale produse în urma lovirii, menționate mai sus. Situația trăită i-a zdruncinat victimei grav viața sufletească și-n egală măsură i-a fost afectată negativ participarea în continuare la viața socială și de familie, pe fondul unui efort suplimentar fizic și psihic, în raport de starea de lucruri existentă anterior vătămării

produse prin fapta ilicită a inculpaților, motiv pentru care se impune ca aceștia să-i repare prejudiciul material și moral cauzat.

În ceea ce privește despăgubirile materiale solicitate, în cuantum de 27.500 lei, instanța de fond a constatat întrunite cumulativ în persoana inculpatului condițiile angajării răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie ilicită, relativ la vătămarea corporală a părții civile, vinovăția exclusivă și raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și pagubele materiale rezultate, interesând aici cheltuielile cu tratamentele medicale aplicate, precum și cele de deplasare la unitățile medicale și cele de tratament, inclusiv sub aspectul transportului la și de la unitățile medicale, beneficiul nerealizat ca urmare a imposibilității de a presta muncă.

Instanța de fond a reținut însă că pentru a da naștere dreptului la reparație, prejudiciul cauzat prin activitatea ilicită a inculpaților trebuie să fie unul cert, atât sub aspectul existenței sale, cât si sub aspectul întinderii acestuia, să fie actual, direct și personal, precum și să nu fi fost reparat. Ca urmare, despăgubirile materiale sunt supuse unei riguroase probațiuni, sarcina probei căzând în sarcina părții civile.

Instanța de fond a constatat astfel că înscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv chitanțe și factura proformă (fila 194-196) atestă certitudinea prejudiciului pentru suma de 781,19 lei, sub aspectul unor cheltuieli efectuate pentru IML, achiziționare materiale medicale.

În ceea ce privește beneficiul nerealizat, instanța de fond a constatat că acesta reprezintă un prejudiciu actual în sensul legii civile, direct și personal al cărui cuantum este egal cu venitul realizat în mod normal de partea civilă, venit de care a fost privat pe perioada recuperării. Astfel, luând în considerare declarațiile martorilor audiați, instanța a reținut că partea civilă, în calitate de cioban și proprietar al unei turme de oi, în urma leziunilor suferite, urmate de internarea sa la spital pentru o perioadă de 3 săptămâni, a fost nevoit să apeleze la serviciile altui cioban, căruia i-a oferit pentru munca prestată 2 oi și 1 miel. Totodată, partea civilă a pierdut în perioada menționată producția de lapte, respectiv 100 l.lapte/zi, astfel că instanța a apreciat ca fiind justificat cuantumul de 5.400 lei (1.200 lei, pentru plata ciobanului + 4.200 lei, pentru plata contravalorii laptelui pierdut în cele 3 săptămâni), ca beneficiu nerealizat în perioada internării, în care a fost în imposibilitate de a presta muncă.

În ceea ce privește costurile deplasărilor la CLUJ-NAPOCA, în vederea asigurării de către familie a celor necesare pe perioada internării, precum și în vederea investigațiilor și îngrijirilor post-operatorii, instanța de fond a apreciat că suma de 350 lei (corespunzătoare unui număr de 7 zile) este rezonabilă, având în vedere și expertiza medico-legală și biletele medicale de trimitere, care atestă o parte din acele deplasări, precum și bonurile fiscale depuse la dosar.

Ca urmare, instanța de fond a constatat că se impune acordarea unor despăgubiri în cuantum de 6531,19 lei, reprezentând daune materiale.

În ceea ce privește daunele morale solicitate, prima instanța a reținut faptul că inculpatul are obligația acoperirii integrale a prejudiciului, iar prejudiciul suferit de partea civilă în urma accidentului are și componentă de ordin psihic.

Spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care sunt supuse unei riguroase probațiuni, despăgubirile pentru daune morale se stabilesc în baza unei evaluări a instanței penale.

În cazul infracțiunilor contra persoanei, această evaluare, pentru a nu fi una pur subiectivă ori pentru a nu tinde către o îmbogățire fără just temei, trebuie să aibă în vedere suferințele fizice și morale susceptibile în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta inculpatului și toate consecințele acesteia, astfel cum sunt relevate de actele medicale ori de alte probe administrate (Secția penală, I., Decizia 2617/9 iulie 2009).

Având în vedere suferințele fizice prin care partea vătămată a trecut, ca urmare a multiplelor fracturi și intervenții chirurgicale, instanța trebuie să rețină existența clară a unui prejudiciu de ordin corporal. Totodată, s-a reținut și suferințele produse în perioada de recuperare, raportat la faptul că partea vătămată a avut nevoie de o îngrijire medicală specială și tratamente de recuperare.

Ca urmare, ținând cont de intensitatea suferințelor psihice și fizice, instanța de fond a apreciat existența unui prejudiciu moral estimat prin despăgubiri în sumă de 20.000 lei, la plata cărora urmează a fi obligați cei doi inculpați, în solidar.

Față de cele de mai sus, în temeiul art.14 rap. la art.346 din C.p.p rap. la art.1357 din C.civ., instanța de fond a admis în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă SS A., cu consecința obligării în solidar a inculpaților

C. I. F. și C. F. V. la plata sumei de 6531,19 lei, reprezentând daune materiale și la plata sumei de 20.000 lei, reprezentând daune morale.

În baza art.191 alin.1 și 2 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul C.

I. F. la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare în folosul statului, din care, 100 lei reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul din oficiu, av. Leczfalvi Kinga, care a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, respectiv a fost obligat inculpatul C. F. V. la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare în folosul statului, din care, 100 lei reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul din oficiu, av. Abrudan I. P. ța, care a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Împotriva acestei sentințe penale precum și a încheierii penale din_ pronunțată de instanța de fond, au declarat în termen legal recurs inculpații C. I.

F. și C. F. V., solicitând admiterea acestuia, desființarea încheierii penale, casarea în parte a sentinței penale și, în principal, dispunerea rejudecării laturii civile a cauzei de către Judecătoria Dej iar în subsidiar, rejudecarea laturii civile de către instanța de recurs.

În motivarea recursului declarat, inculpații au declarat în esență că, în ceea ce privește solicitarea formulată în principal, se impune trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond având în vedere că aceasta le-a încălcat dreptul la apărare nefiind administrate toate probele solicitate pe latura civilă și fiind respinsă cererea de disjungere a laturii civile formulate.

În ceea ce privește solicitarea formulată în subsidiar, s-a arătat că daunele morale au fost acordate într-un cuantum exagerat iar în ceea ce privește daunele materiale, s-a arătat că nu se impune a se achita suma de 4200 lei, apreciată cu titlu de prejudiciu nerealizat, în condițiile în care partea vătămată și-a angajat o

persoană la oi în timpul internării sale, iar suma de 350 lei acordată cu titlu de cheltuieli de transport, de asemenea nu se impune a fi suportată de către inculpați întrucât partea vătămată fiind internată, nu se putea deplasa iar vizitele făcute de alte persoane nu intră în sfera despăgubirilor materie.

Analizând recursul declarat pe baza actelor de la dosarul cauzei și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul reține următoarele :

Pe baza probatoriului administrat în fața instanței de fond, constând în înscrisuri și probe testimoniale, aceasta în mod corect a reținut vinovăția inculpaților C. F. V. și C. I. F. și a dispus condamnarea acestora pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.181 C.pen.

Astfel, sub aspectul stării de fapt s-a reținut în esență în sarcina inculpaților că la data de 23 mai 2012 au aplicat părții vătămate SS mai multe lovituri cu bâtele cauzându-i astfel leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare un număr de 50 - 55 zile îngrijiri medicale.

Înainte de declanșarea cercetării judecătorești la instanța de fond, inculpații au declarat că recunosc în totalitate învinuirea adusă și au solicitat aplicarea în cauză a art.320/1 C.p.p, astfel că, coroborat și cu celelalte mijloace de probă administrate în faza de urmărire penală, însușite de către inculpați, instanța de fond a dispus condamnarea lor la câte o pedeapsă de 4 luni închisoare a cărei executare a fost suspendată condiționat.

Prin recursurile declarate, inculpații au criticat nedisjungerea laturii civile a cauzei precum și modalitatea de soluționare a acesteia.

În ceea ce privește critica legată de nedisjungerea laturii civile a cauzei, tribunalul apreciază că aceasta nu este fondată. Având în vedere probatoriul apreciat ca necesar a fi administrat - constând în audierea părții civile și a doi martori - în mod corect a apreciat instanța de fond că nu se impune disjungerea laturii civile a cauzei, soluționarea acesteia prin sentință neamânând în mod exagerat soluționarea laturii penale a cauzei.

Împrejurarea invocată de către inculpați, în sensul că nu le-a fost încuviințat tot probatoriul solicitat ori că a fost încuviințat disproporționat probatoriul solicitat de părți, aspecte în măsură a leza dreptul la apărare, de asemenea nu poate fi reținută. Este de reținut pe de o parte că prin probatoriul solicitat, inculpații au invocat în fapt ca teză probatorie o eventuală provocare a părții vătămate la momentul comiterii faptei de către inculpați. Or, în acest context, este de reținut că prin rechizitoriul cu care a fost sesizată instanța de fond, s-a arătat că probatoriul administrat nu a confirmat o astfel de provocare, iar învinuirea adusă prin acest act de sesizare a fost însușită în totalitate de către inculpați. Prin urmare, în această situație, în mod corect instanța de fond a apreciat că respectivul probatoriul solicitat nu se impune a fi administrat pe latura civilă a cauzei, aceasta fiind alăturată laturii penale și decurgând din aceasta. Pe de altă parte, nu se poate accepta că încuviințând un număr mai mare de martori părți civile, a fost încălcat dreptul la apărare al inculpaților, partea civilă fiind cea chemată să își dovedească pretențiile civile formulate.

În fine, după respingerea cererii de disjungere formulată, instanța de fond a procedat la audierea părții civile, respectiv a martorilor încuviințați părții civile și

inculpaților, astfel că nu poate fi reținută susținerea acestora în sensul neadministrării vreunui probatoriu pentru soluționarea laturii civile a cauzei.

În ceea ce privește solicitarea inculpaților de soluționare a laturii civile a cauzei de către instanța de recurs, în sensul reducerii daunelor morale și materiale acordate, tribunalul apreciază că această solicitare este nefondată,.

Astfel, în ceea ce privește cuantumul daunelor morale, apreciat de către instanța de fond la suma de 20.000 lei, tribunalul apreciază că aceasta este în măsură să compenseze prejudiciul moral, suferința fizică și psihică, cauzate părții civile, având în vedere multiplele leziuni cauzate - leziuni superficiale multiple ale scalpului, plagă deschisă a scalpului, TCC minor grad I cu edem cerebral, plagă piramidă nazală și fractură cominutivă oase proprii nazale, fractură mandibulă, contuzie toracică, contuzie abdominală, echimoze și excoriații toraco- abdominale, heamtom lombar și sacrat, echimoze fesiere bilateral, excoriații braț bilateral, echimoze și excoriații antebraț drept, fractură marginea posterioară epifiză distală radius stg. și fractură epifiză distală radius drept, echimoze și escoriații ambe gambe, hematom ambe gambe, plagă 1/3 medie anterioară a gambei stângi complicată cu supurație și necroză limitată, rabdomioliză importantă - identificate practic pe tot corpul părții vătămate și numărul ridicat de zile de îngrijiri medicale - 50 - 55 zile, perioada de internare, declarațiile martorilor care au arătat că și după externarea acesteia, starea de sănătate era relativ precară.

Astfel, din înscrisurile depuse la dons, f. 194 - 199, partea civilă a făcut dovada consultului medical, materialului de osteosinteză respectiv a combustibilului, în cuantum total de 1040,19 lei. La această sumă se adaugă plata martorului P. telecan I. pentru îngrijirea animalelor - 1200 lei (plătită prin remiterea a două oi și un miel) precum și contravaloarea laptelui ce nu a putut fi valorificat de către martor respectiv cantitatea de 100 l obținută în fiecare dimineață și pe care partea vătămată ar fi putut să o valorifice, potrivit declarației acestuia cu 200 lei pentru 100 litri de lapte.

Față de cele de mai sus, tribunalul constată că sentința penală recurată este legală și temeinică sub aspectul analizat, motiv pentru care în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen. va dispune respingerea ca nefondate a recursurilor declarate.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art.385/15 pct.1 lit.b C.pr,pen,. respinge ca nefondat recursurile declarate de către recurenții C. I. F. cu domiciliul în loc. C., nr.103, com.Recea Cristur, jud.Cluj și C. F. V. cu domiciliul în loc. C., nr.103, com.Recea Cristur, jud.Cluj împotriva sentinței penale nr.282 din data de_ pronunțată în dosarul cu nr._ al Judecătoriei D. .

În temeiul art.192 al.2 C.prpen. obligă recurenții la plata cheltuielilor judiciare în recurs în favoarea statului în sumă de câte 120 lei fiecare din care sumele de câte 75 lei reprezentând onorariile parțiale pentru apărătorii desemnați

din oficiu se vor avansa din fondul special al Ministerului Justiției, Baroului Cluj - d-nelor av. C. u Narcisa și av. Chilea I. .

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE				JUDECĂTORI
L. -A. C.	R.	M.	L.	F.

GREFIER Dan P. O.

Red. 3 ex./M.R./C.B./3 ex.

Jud.fond: D. R. C.

← Decizia penală nr. 86/2013. Vătămare corporală		Decizia penală nr. 2/40. Vătămare corporală →

Decizia penală nr. 339/2013. Vătămare corporală

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 339/2013. Vătămare corporală