Decizia penală nr. 34/2013. Infractiuni la regimul vamal

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR.34/R/2013

Ședința publică din 14 ianuarie 2013 Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: ANA C., judecător JUDECĂTORI: L. M.

V. C.

GREFIER: M. B.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. - reprezentat prin procuror ANEM. CIREAP

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul C. D. împotriva sentinței penale nr.361 din 3 octombrie 2012 a Judecătoriei Zalău, pronunțată în dosar nr._, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate, peste limita a 10.000 țigarete și deținerea bunurilor care trebuie plasate sub regimul vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă, fapte prev. de art.296/1 al.1 lit. l din Legea nr.571/2003 și art.270 al.3 din Legea nr.86/2006, cu aplic.art.33 lit.b C.pen.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 7 ianuarie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 361 din data de 03 octombrie 2012 pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Zalău, în baza art.296¹alin.1 lit. l) din Legea nr. 571/2003 republicată, cu aplicarea art. 320¹alin.7 Cod procedură penală s-a dispus condamnarea inculpatului C. D. , fiul lui V. și E., născut la data de_ în localitatea Crucișor, jud. Satu Mare, cetățean român, studii medii, căsătorit, agent comercial, cu antecedente penale, domiciliat în localitatea G., str. Gârlei, nr. 20, sc.1, ap. 22, jud. C., locuiește fără forme legale în loc. Dej, str. Crângului, bl. T11, sc. B, ap.19, jud. C., CNP 1., la pedeapsa de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de deținere, în afara antrepozitului fiscal, a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate, peste limita a 10.000

lei țigarete.

În baza art.71 alin.1 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal, pe durata executării pedepsei principale a închisorii

În baza art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006 republicată, cu aplicarea art. 320¹alin.7 Cod procedură penală s-a dispus condamnarea inculpatului

C. D. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii

de deținere și transport a bunurilor ce trebuie plasate sub regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă.

În baza art. 270 lin.1 și 3 din Legea 86/2006 raportat la art. 65 Cod penal s-a aplicat inculpatului C. D. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe o perioadă de 3 ani, de la data executării sau considerarea ca executată a pedepsei principale a închisorii.

În baza art.71 alin.1 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal, pe durata executării pedepsei principale a închisorii.

În baza art. 33 lit. b) Cod penal rap. la art. 34 lit. b) Cod penal s-au contopit pedepsele stabilite prin prezenta sentință și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare cu privare de libertate.

În baza art. 35 Cod penal s-a aplicat alături de pedeapsa rezultantă a închisorii pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe o perioadă de 3 ani, de la data executării sau considerarea ca executată a pedepsei principale a închisorii.

În baza art.71 alin.1 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei rezultante a închisorii, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la data executării sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În baza art. 88 alin.1 Cod penal s-a dedus din durata pedepsei închisorii aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive, de la data de_ la data de_ inclusiv.

În baza art.14 și art. 346 alin.1 Cod procedură penală, raportat la art. 1357 din Noul cod civil s-a admis acțiunea formulată de ANAF - Autoritatea

N. a V. reprezentate prin D. R. pentru A. și O. V. C. și a fost obligat inculpatul C. D. la plata sumei de 46.270 lei (din care taxe vamale - 7 776 lei, accize - 26.926 lei, TVA - 11.568 lei) la care se adaugă dobânzi și penalități aferente, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, de la data de_ până la data plății integrale, reprezentând prejudiciu cauzat bugetului de stat.

În baza prevederilor art. 118 lit. a) Cod penal s-a dispus confiscarea cantității de 3.996 pachete de țigări marca Viceroy Red ce au aplicate timbre fiscale de Ucraina, ridicate de la inculpatul C. D. în baza procesului verbal de constatare a infracțiunii flagrante întocmit în data de_ în loc. Zalău, jud. Sălaj, de agenții IPJ Sălaj (f. 22).

În baza prevederilor art. 118 lit. b) Cod penal s-a confiscat autoturismul marca WV Passat cu nr. de înmatriculare_, serie șasiu WVWZZZ3CZ7P086891, proprietatea inculpatului.

În baza prevederilor art. 163 și art. 357 alin. 2 lit. c) Cod procedură penală, în vederea confiscării speciale, s-a menținut măsura sechestrului asigurător instituit în baza ordonanței din data de_ asupra autoturismului marca WV Passat cu nr. de înmatriculare_, serie șasiu WVWZZZ3CZ7P086891, proprietatea inculpatului.

În baza prevederilor art. 163 și art. 357 alin. 2 lit. c) Cod procedură penală, în vederea reparării pagubei produse prin fapta inculpatului:

s-a menținut măsura sechestrul asigurător instituit în baza ordonanței din data de_ asupra autoturismului marca Mercedes Benz 160, fabricat în anul 2004, înmatriculat cu nr._, serie șasiu WDD1680061K086351.
s-a instituit măsura sechestrului asigurător asupra celorlalte bunuri mobile și imobile, prezente și viitoare, ale inculpatului C. D. până la concurența sumei de 46270 lei. Ducerea la îndeplinire a măsurii asiguratorii se va face potrivit art. 164 alin.3 Cod procedură penală.

În baza art. 189 alin.1 Cod procedură penală s-a dispus avansarea din fondurile M. ui Justiției către Baroul Sălaj a sumei de 300 lei reprezentând onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu av. Ciortea A., din care 200 lei onorariu parțial pentru faza de urmărire penală și 100 lei onorariu parțial pentru faza de judecată.

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul din data de_ al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, din dosar nr. 2735/P/2011, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului C. D., pentru comiterea infracțiunilor de deținere în afara antrepozitului fiscal a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate, peste limita a 10.000 țigarete și deținerea bunurilor care trebuie plasate sub regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă, fapte prevăzute de art. 296¹alin. 1 lit. l din Legea 571/2003 și art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006, totul cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal.

De asemenea prin rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ învinuiților Seres Ferenc, S. Robert și Chira S. Dacian sub aspectul comiterii

infracțiunilor de complicitate la deținere în afara antrepozitului fiscal a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate, peste limita a 10.000 țigarete și complicitate la deținerea bunurilor care trebuie plasate sub regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă, fapte prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 296¹alin. 1 lit. "l"; din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și art. 26 Cod penal raportat la art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006 cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Zalău la data de_ sub nr._ .

În cuprinsul actului de sesizare a instanței, s-a reținut în esență că la data de_ organele de poliție, în urma unui control efectuat asupra autoturismului învinuitului C. D., au descoperit că acesta deținea un număr de 3.996 pachete țigarete a 20 bucăți fiecare, în total 79.920 țigarete marca "Viceroy Red"; care aveau aplicate timbre fiscale emise de autoritățile din Ucraina.

Pentru dovedirea stării de fapt expusă în rechizitoriu au fost menționate următoarele mijloace de probă: proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante și fotografii judiciare (f.22-23, 135-140), procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate (f.66-75), procese-verbale de percheziții domiciliare (f.96-97, 101-104, 107-109, 112, 115, 120-121, 125-126, 128-

129), declarații inculpat (f.24-25, 27, 33-35, 199-200 ), declarații învinuiți

(f.46-47, 51-52, 56-57, 202-206), declarații martor (f.88-91), adresă

Autoritatea N. a V. (f.77), înscrisuri (f.39-41, 77-78, 84-85, 99, 116-

118, 122-123, 131, 133, 146-164, 168-170).

Prin înscrisul depus la dosarul cauzei (f.224-225) ANAF - Autoritatea N. a V. prin D. R. pentru A. și O. V. C. a comunicat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 46.270 lei, compusă din: 7.776 lei

reprezentând taxe vamale, 26.926 lei reprezentând accize și 11.568 lei reprezentând TVA. Partea civilă a mai solicitat ca inculpatul să fie obligat la majorări de întârziere, dobânzi și penalități aferente, de la data nașterii datoriei vamale (_ ) și până la data plății efective a prejudiciului.

La termenul de judecată din data de_, inculpatul C. D., în prezența apărătorului ales av. M. escu Ionel cu delegație la fila 247 din dosar, a solicitat ca judecata să fie făcută potrivit prevederilor art.320¹Cod procedură penală, acesta declarând că recunoaște săvârșirea faptelor așa cum au fost reținute în actul de sesizare a instanței, nu dorește să formuleze cereri privind administrarea de noi probe, solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește, își menține declarațiile date în fața organelor de urmărire penală și nu dorește să dea o declarație detaliată asupra faptelor în fața instanței, aspecte consemnate în declarația de la fila 282.

În baza cererii inculpatului, admisă de către instanța de fond, cauza a fost judecată potrivit procedurii prevăzute la art.320¹Cod procedură penală, exclusiv pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Inculpatul a depus la dosarul cauzei un memoriu (f.267-2271), practică judiciară (f.273-280) și înscrisuri în circumstanțiere (f. 283-289).

Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

La data de_, în jurul orelor 22:00, inculpatul se plimba în jurul barului "Potcoava de Aur"; situat între loc. Zalău și Moigrad-Porolissum, în fața barului respectiv fiind parcat autoturismul, proprietatea inculpatului, marca VW Passat cu nr. de înmatriculare_ . În această împrejurarea

inculpatul a fost legitimat de către un echipaj de poliție sosit la fața locului. La solicitarea organelor de poliție, inculpatul C. D. a deschis autoturismul marca VW Passat cu nr. de înmatriculare_, iar pe bancheta din spate a autoturismului, sub o pătură au fost descoperiți trei saci din plastic de culoare neagră în care se aflau pachete de țigări marca Viceroy Red cu timbre de Ucraina, iar în portbagajul autoturismului au fost descoperiți alți cinci saci din plastic în care se aflau pachete de țigări de același sortiment. După ce au fost deschiși sacii găsiți s-a constat că inculpatul deținea în autoturism cantitatea totală de 3.996 pachete țigarete a

20 bucăți fiecare, în total 79.920 țigarete marca "Viceroy Red"; care aveau aplicate timbre fiscale emise de autoritățile din Ucraina. Întreaga cantitate de țigarete a fost ridicată de organele de poliție cu ocazia constatării infracțiunii flagrante.

Întrucât țigaretele care nu purtau timbru fiscal corespunzător, emis de autoritățile din România, constituiau o marfă accizabilă, prin adresa emisă de

D. Generală pentru A. și O. V. C. s-au calculat, raportat la cantitatea și valoarea țigărilor, obligațiile datorate bugetului de stat și natura acestora, stabilindu-se că respectivele obligații constau în taxă vamală în valoare de 7.776 lei, accize în cuantum de 26.926 lei și T.V.A. în cuantum de

11.568 lei, în total suma de 46.270 lei, reprezentând prejudiciu cauzat bugetului de stat.

În declarațiile date în cursul urmăririi penale, dar și în fața instanței de judecată, inculpatul a recunoscut constant starea de fapt reținută în actul de sesizare și de către instanță.

Inculpatul susține în declarația olografă din data de_ (f. 33-35) că a avut o înțelegere prealabilă cu învinuitul Chira S., zis Micuțul, pe care îl cunoaște de cca. 2 ani de zile și cu care s-a întâlnit în loc. Dej cu două luni înainte, acesta comunicându-i că poate să îi procure țigări de contrabandă. În

acest scop s-a deplasat în data de_ în loc. Zalău unde s-a întâlnit cu învinuitul Chira S. stabilind să îi vândă o cantitate de țigări Viceroy și Jing-Ling, stabilind prețul și data tranzacției,_ . De asemenea i-au fost prezentate de către Chira două persoane, învinuiții Seres Ferenc zis Feri și S. Robert, care urmau să îi dea țigările în data de_ . În data de_ inculpatul s-a întâlnit cu cei doi într-o benzinărie din localitatea Zalău, aceștia i-au cerut să îi urmeze cu autoturismul mergând pe mai multe străzi din oraș timp de aprox 15 min, după care i-au cerut cheile mașinii spunându-i că merg la depozit dar nu doresc ca inculpatul să vadă unde este acesta deoarece unul dintre ei are dosar penal. După cca. 15 min cei doi învinuiți au venit cu autoturismul în care au încărcat 7 baxuri cu țigări Viceroy de Ucraina în portbagaj și un bax pe bancheta din spate, în total 4000 pachete, i-au dat cheile inculpatului, iar acesta le-a achitat suma de

lei. Deplasându-se apoi cu autoturismul spre loc. Jibou, inculpatul declară că a auzit prin stație că sunt controale de la poliție în zonă de aceea s-a oprit, parcând mașina în partea de sus a acelei clădiri. După circa 1 oră au sosit organele de poliței care l-au identificat și i-au cerut să deschidă portbagajul, fiind descoperite pachetele de țigări ce le avea în portbagaj și pe bancheta din sparte. Ulterior inculpatul a refuzat să facă declarații în calitate de învinuit sau inculpat în cursul urmăririi penale. În fața instanței de judecată inculpatul a dorit să facă precizări asupra stării de fapt, inculpatul susținând încă o dată cele declarate în declarația olografă din data de_, cu o singură diferență, astfel acesta susține că învinuitul Chira S. când s-au întâlnit în loc. Dej i-a spus că are țigări ce i-au fost restituite de către organele de poliție după ce și-a achitat accizele.
Cu toate acestea inculpatul declară că nu se consideră vinovat și apreciază că fapta reținută în actul de sesizare și recunoscută de acesta nu întrunește toate elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată. Aceste aspecte invocate de inculpat nu împiedică însă
judecarea prezentei cauzei în procedură simplificată, instanța urmând a analiza și stabili care este încadrarea juridică ce poate fi dată faptelor reținute în sarcina inculpatului, apărările inculpatului urmând a fi avute în vedere și analizate cu acest prilej.
Starea de fapt reținută în actul de sesizare și recunoscută de inculpat este pe deplin dovedită de probele administrate în faza de urmărire penală. Declarațiile inculpatului de recunoaștere a faptei, potrivit art. 69 Cod procedură penală se coroborează cu procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante, fotografiile judiciare (f.135-145), proces verbal de percheziție a vehiculului, cu procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate, cu declarațiile învinuiților.
În drept:
1. Fapta inculpatului C. D. de a deține, în afara antrepozitului fiscal, 79.920 țigarete, fără a fi marcate corespunzător, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de deținere, în afara antrepozitului fiscal, a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate corespunzător, peste limita a 10.000 țigarete, prevăzută și pedepsită de art. 296¹alin. 1 lit. "l"; din Legea 571/2003.
  Sub aspectul laturii obiective, instanța reține că elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de deținere de către inculpat a țigaretelor într- un număr mai mare de 10.000 de țigarete. Potrivit art. 125¹pct. 7 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, tutunul prelucrat intră în categoria produselor accizabile, iar potrivit art. 2063alin. 4 din Legea 571/2003 antrepozitul fiscal este definit ca fiind "locul în care produsele accizabile sunt
  produse, transformate, deținute, primite sau expediate în regim suspensiv de accize de către un antrepozitar autorizat în cadrul activității sale";. Astfel instanța constată ca întrunite și celelalte condiții prevăzute de textul incriminator: bunurile de deținute de inculpat sunt bunuri accizabile, acestea nu sunt plasate într-un antrepozit fiscal-inculpatul nu a putu face o dovadă în acest sens, neavând nici documente de proveniență asupra bunurilor-, în plus acestea sunt marcate necorespunzător întrucât pe pachetele de țigarete erau aplicate timbre de Ucraina, nefiind timbrate potrivit legislației din România.
  Infracțiunea este una de pericol, simpla deținere a bunurilor în condițiile stabile de textul de lege ducând la consumarea infracțiunii, indiferent de existența unor obligații fiscale necalculate și neachitate de inculpat.
  În apărare, inculpatul a susținut că în ce privește această infracțiune inculpatul s-a aflat în eroare de fapt întrucât în condițiile în care învinuitul Chira S. i-a spus că țigările i-au fost restituite de către organele de poliție, chiar dacă aveau timbru de Ucraina, a avut convingerea că aceste sunt deținute legal.
  În ceea ce privește latura subiectivă, instanța de fond a apreciat că inculpatul a acționat cu intenție directă, a avut reprezentarea faptei lui, a caracterului ilegal al deținerii țigaretelor și a faptului că acestea nu sunt marcate corespunzător potrivit reglementărilor legale din România. Astfel, inculpatul declară în mod constant că știa că țigaretele au aplicat doar timbru de Ucraina, este de notorietate faptul că țigaretele sunt produse accizabile și că acestea trebuie să poarte un timbru aplicat de autoritățile române, în aceste condiții nu poate fi reținută apărarea inculpatului că se afla în eroare de fapt întrucât învinuitul Chira i-a spus că sunt restituite de către organele de poliție. Această apărare nu este susținută de nici un mijloc de probă, apărarea nu a fost invocată de la început de către inculpat, iar în condițiile în care nu a obținut acte de proveniență asupra bunurilor, iar livrarea a avut loc în condițiile descrise de inculpat, nu este credibil faptul că
  inculpatul a fost în eroare asupra legalității deținerii țigaretelor, crezând ceea ce i-a spus învinuitul Chira S. .
2. Fapta inculpatului C. D. de a deține și transporta bunuri sau mărfuri care trebuie plasate sub regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de deținere și transport a bunurilor ce trebuie plasate sub regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă, prevăzută și pedepsită de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006.

În apărare, inculpatul susține că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii în ce privește latura obiectivă, în sensul că nu s-a dovedit prin probele administrate în cauză că țigaretele au fost introduse în țară prin modalitățile prev. de art. 270 alin.1 sau 2 din Codul Vamal, dar și sub aspectul laturii subiective întrucât inculpatul nu a cunoscut faptul că țigaretele provin din contrabandă, iar la dosarul cauzei nu există nici o probă din care să rezulte că a avut vreo participare la introducerea în țară a țigaretelor.

Elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de deținere ș transport (modalități de săvârșire prevăzute în mod alternativ de lege) a țigaretelor care trebuie plasate sub regim vamal și care provin din contrabandă. Urmarea imediată, ca element al laturii obiective, este prejudiciul cauzat bugetului statului prin neplata obligațiilor fiscale care se nasc în baza legislației la momentul la care sunt introduse ilegal mărfurile pe

teritoriul României, debitor al acestor obligații fiind și persoana care deține astfel de mărfuri cunoscând că provin din contrabandă.

Așa cum rezultă din timbrele aplicate pe pachetele de țigarete descoperite în autoturismul inculpatului, acestea provin din Ucraina, iar odată introduse în România bunurile în cauză trebuiau plasate sub un regim vamal și achitate obligațiile de import potrivit legislației naționale și comunitare, inculpatul neavând acte de proveniență asupra țigaretelor nu a putut face dovada plasării sub un regim vamal, de altfel pachetele de țigarete nu aveau aplicate timbre de către autoritățile române, de unde rezultă că acestea nu au fost supuse unui control. În aceste condiții rezultă că țigaretele deținute de inculpat nu au fost introduse în țară cu respectarea reglementărilor legale în vigoare și nu au fost supuse controlului vamal, în consecință acestea provin din contrabandă așa cum este aceasta definită de prevederile art. 270 alin.1 și 2 din Legea 86/2006.

Potrivit prevederilor art. 270 alin.3 din Legea 856/2006 pentru întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii nu este necesar ca inculpatul să fi participat la infracțiunea de contrabandă în vreuna din modalitățile prevăzute de art. 270 alin. 1 și 2 din Legea 86/2006, ci sub aspectul laturii subiective, acesta trebuie să aibă reprezentarea faptului că bunurile deținute de el provin din contrabandă.

Sub aspect subiectiv, având în vedere ansamblul probelor administrate în cauză și în special declarațiile inculpatului, instanța de fond a reținut că acesta a cunoscut faptul că țigaretele cumpărate provin din contrabandă, că acestea au fost introduse pe teritoriul României prin încălcarea prevederilor legale în domeniul vamal. Relevant în acest sens este faptul că inițial

inculpatul a declarat în mod expres că învinuitul Chira S. i-a spus că îi poate procura țigări de contrabandă, de asemenea modul de livrare a bunurilor, faptul că învinuiții i-au spus în mod expres că se feresc să nu fie descoperiți de autorități deoarece au dosar penal, comunicarea codată făcută prin telefon între inculpat și învinuiți, prețul mic achitat, lipsa actelor de proveniență, faptul că inculpatului i-a fost indicat drumul pe care să plece din oraș, iar când a auzit prin stație că sunt controale ale poliției în zonă s-a oprit parcând mașina în spatele unei pensiuni unde a așteptat timp de o oră.

Reținând vinovăția inculpatului și constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 345 alin.2 Cod procedură penală, instanța de fond a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, respectiv deținere în afara antrepozitului fiscal, a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate, peste limita a 10.000 țigarete, prevăzute de art. 296¹alin. 1 lit. "l"; din Legea 571/2003 și deținere a bunurilor ce trebuie plasate sub regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă, faptă asimilată infracțiunii de contrabandă prevăzute de art. 270 alin. 1 și alin 3 din Legea 86/2006.

La individualizarea pedepselor pentru cele doua infracțiuni săvârșite de inculpat, instanța de fond s-a raportat la dispozițiile art.72 alin.1 și art. 52 Cod penal, și anume: gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite (determinat atât de modul de producere, cât și de importanța valorilor sociale încălcate și urmarea produsă), persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.

Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că faptele inculpatului prezintă un grad ridicat de pericol social, infracțiunile au fost săvârșite cu forma de vinovăție a intenției și au avut ca urmare producerea unei stări de pericol pentru relațiile sociale privind normala desfășurarea a activităților

economice, respectiv a relațiilor sociale care impun respectarea de către contribuabili a obligațiilor fiscale și a reglementărilor care impun deținerea/ comercializarea de produse în anumite condiții prevăzute de Codul fiscal și Codul Vamal al României, prejudiciul creat are o valoare ridicată și nu a fost recuperat.

Instanța de fond a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana inculpatului care este în vârstă de 47 de ani, este căsătorit, are un copil minor în întreținere, este administrator al unei societăți comerciale. Din caracterizările depuse la dosarul cauzei rezultă că inculpatul își desfășoară activitatea profesională cu seriozitate și responsabilitate, are relații bune cu partenerii de afaceri, fiind o persoană de încredere.

Potrivit fișei de cazier, judiciar inculpatul a fost condamnat anterior la mai multe pedepse cu închisoarea, executate cu privare de libertate, după cum urmează: pentru comiterea infracțiunii de furt calificat la 4 ani închisoare prin Sentința penală nr. 1824/_ a Judecătoriei Dej rămasă definitivă prin neapelare, pentru comiterea infracțiuni de dare de mită la 1 an și 6 luni închisoare (Sentința penală nr. 153/_ a T. ui C., definitivă prin nerecurare), de asemenea, a mai fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prin Sentința penală nr. 1636/_ a Judecătoriei Satu Mare, definitivă prin Decizia penală nr. 379/_ a T. ui Satu Mare.

Față de aceste condamnări anterioare nu sunt îndeplinite condițiile stării de recidivă fiind împlinit termenul de reabilitare judecătorească.

Inculpatul a mai fost cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 296 lit. h) din Legea 571/2003 în dosarul înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj sub nr. 583/P/2008, însă prin ordonanța din data de_ pentru comiterea acestei fapte s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ pe considerentul că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Inculpatul C. D. este în prezent cercetat în dosarul înregistrat la Parchetul de pe lângă T. C. sub nr. 875/P/ 2011, pentru săvârșirea infracțiunilor de deținere în afara antrepozitului fiscal a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate, peste limita a 10.000 țigarete și deținerea bunurilor care trebuie plasate sub regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă, fapte prevăzute de art. 296¹alin. 1 lit. "l"; din Legea 571/2003 și art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006, totul cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal.

Inculpatul a avut o atitudine sinceră a colaborat cu organele judiciare, a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa cu ocazia declarațiilor pe care le-a dat în fața organelor de cercetare penală și în fața instanței de judecată, dar și-a susținut nevinovăția, arătând faptul că nu a acționat cu intenție, fiind în eroare în ce privește marcarea țigaretelor și proveniența acestora.

Pentru stabilirea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța de fond a dat eficiență dispozițiilor art.320¹alin.7 Cod de procedură penală prin reducerea cu o treime a limitelor pedepsei închisorii prevăzute de lege.

Având în vedere circumstanțele reale și personale ale inculpatului, limitele de pedeapsă stabilite de lege și prevăzute de art. 320¹alin.7 Cod procedură penală instanța a apreciat că se impune condamnarea inculpatului

C. D. la pedeapsa închisorii de 1 (un) an și 4 (patru ) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de deținere, în afara antrepozitului fiscal, a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate, peste limita a 10.000

lei țigarete și condamnarea la 2 (doi) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de deținere a bunurilor ce trebuie plasate sub regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă. Instanța a apreciat că aplicarea unor astfel de pedepse este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 din Codul penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare eficient.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța reține că, așa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza S. și Pîrcălab c. României și Hirst c. Marii Britanii), a cărei jurisprudență este obligatorie, aplicându-se cu preeminență față de dreptul intern, potrivit art.20 alin.2 din Constituție, exercițiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate. Instanța reține că natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite, împrejurările cauzei, persoana inculpatului, duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electivă prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal, fiind justificată îndepărtarea acestuia de la activități ce presupun încrederea publică ori exercițiul autorității. Prin urmare, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal au fost interzise inculpatului pe durata executării pedepsei. În ceea ce privește dreptul de a alege, având în vedere principiul proporționalității, conform art. 3 din Protocolul 1 din Convenție, instanța a apreciat că, în raport de natura infracțiunilor săvârșite de inculpat, acesta nu

este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu i-a interzis exercițiul acestui drept.

Raportat la faptul că infracțiunea comisă este absolut independentă de aspectele referitoare la exercitarea funcției și profesiei sau legate de exercitarea autorității părintești, instanța de fond a apreciat că nu se impune interzicerea față de inculpat a drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. c), d) și e) Cod penal. La stabilirea pedepselor accesorii instanța a avut în vedere decizia nr.74/2007 a Înaltei Curți de C. și Justiție dată în recurs în

interesul legii, care a statuat că interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a) teza I-lit. c) nu se va face automat și va fi supusă aprecierii instanței, în funcție de criteriile prevăzute de art.71 alin.3 Cod penal.

În ce privește infracțiunea prevăzută de art. 270 alin.3 din Legea 86/2006, potrivit alin.1 al aceluiași articol alături de pedeapsa principală a închisorii este prevăzută și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, iar în condițiile aplicării unei pedepse principale de 2 ani închisoare, aplicarea pedepsei complementare devine obligatorie potrivit prevederilor art. 65 din Codul penal. Pe argumentele expuse anterior la stabilirea pedepselor accesorii, instanța a aplicat inculpatului C. D. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe o perioadă de 3 ani, de la data executării sau considerarea ca executată a pedepsei principale a închisorii.

Cele două infracțiuni au fost comise de inculpat prin aceeași acțiune, de deținere, fiind săvârșite în concurs ideal, potrivit art. 33 lit. b) Cod penal, iar în baza art. 34 lit. b) Cod penal, instanța a contopit pedepsele stabilite prin prezenta sentință, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

Cât privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța de fond a apreciat că în contextul săvârșirii unor fapte cu un grad de pericol abstract și concret ridicat cum a fost reținut anterior, a perseverenței infracționale crescute a inculpatului în săvârșirea unor infracțiuni contra patrimoniului și având în vedere faptul că pedepsele cu închisoarea aplicate anterior acestuia și executate în loc de detenție nu și-au atins scopul preventiv și de reeducare

a inculpatului, acesta perseverând în acțiunea infracțională, instanța apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului prin prezenta sentință își poate atinge scopul numai prin executarea în loc de detenție, numai în acest fel inculpatul va putea conștientiza gravitatea faptelor sale, prin rolul de constrângere și reeducare al pedepsei. Instanța a avut în vedere și faptul că deși inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei acesta nu și-a recunoscut vinovăția și nu și-a asumat răspunderea pentru această faptă.

Prin ordonanța IPJ Sălaj - Serviciul de Investigare a Fraudelor din data de_, inculpatul C. D. a fost reținut de organele de cercetare penală ale poliției judiciare pe o durată de 19 ore, începând cu data de_ - orele 1345.

Prin Încheierea penală nr. 6/A din data de_, Judecătoria Zalău a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău și a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 de zile, de la data de_ până la data de_ . Tribunalul Sălaj la data de_ a admis recursul inculpatului împotriva măsurii arestării preventive, la data de_ inculpatul C. D. fiind pus în libertate.

În aceste condiții, în baza art. 88 alin.1 Cod penal s-a dedus din durata pedepsei închisorii aplicată inculpatului prin prezenta sentință, durata reținerii și arestării preventive, de la data de_ la data de_ inclusiv. Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a reținut că partea vătămată

ANAF - Autoritatea N. a V. prin D. R. pentru accize și O.

V. C. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 46.270 lei, compusă din: 7.776 lei reprezentând taxe vamale, 26.926 lei reprezentând accize și 11.568 lei reprezentând TVA. La care se adaugă majorări de întârziere, dobânzi și penalități aferente, de la data nașterii datoriei vamale (_ ) și până la data plății efective a prejudiciului, potrivit art. 119 rap. la art. 120 și art. art. 120 ind. 1 Cod procedură fiscală.

Instanța de fond a constatat că partea civilă a solicitat obligarea inculpatului la plata următoarelor obligații fiscale: taxa vamală, TVA și accize, instanța urmând a analiza atât baza legală în ce privește existența acestor obligații în sarcina inculpatului dar și modul de calcul și cuantumul acestora. În ce privește noțiunea de datorie vamală, instanța de fond a reținut că potrivit art. 4 pct. 13 din Legea 86/2006 privind Codul vamal aceasta reprezintă obligația unei persoane de a plăti cuantumul drepturilor de import sau de export, iar drepturile de import reprezintă taxe vamale și taxe cu efect echivalent care sunt de plătit la importul de mărfuri ( art. 4 pct. 14 lit. a din același act normativ). Potrivit art. 224 din Legea 86/2006, datoria vamală la import ia naștere și prin introducerea ilegală pe teritoriul României a mărfurilor supuse drepturilor de import, datorie care se naște în momentul în care mărfurile sunt introduse ilegal . În același sens sunt și prevederile art. 202 din Regulamentul CEE 2913/92 de instituire a codului vamal comunitar, în acest act normativ se precizează în plus că debitor vamal este și persoana care deține astfel de bunuri cunoscând că acestea au fost introduse ilegal,

cum este și cazul inculpatului în speță.

Potrivit hotărârii Curții Europene de Justiție dată în cauza C-459/7 din data de_, pentru a determina stingerea datoriei vamale, punerea sub sechestru a mărfurilor neregulamentar introduse pe teritoriul Uniunii Europene, trebuie să intervină înainte ca aceste mărfuri să treacă de primul birou vamal situat în interiorul acestui teritoriu. În speță, având în vedere locul în care au fost descoperite și sechestrate țigările provenite din contrabandă deținute de inculpat, instanța constată că sechestrarea acestora a intervenit după trecerea de primul birou vamal de intrare pe teritoriul

vamal comunitar și astfel nu a fost stinsă datoria vamală născută la data introducerii ilegale a acestor mărfuri pe teritoriul României.

În ce privește taxele cu efect echivalent taxei vamale, Curtea Europeană de Justiție prin hotărârea pronunțată în cauza 24-68 din_ a statuat că orice obligație pecuniară care este impusă în mod unilateral asupra mărfurilor pentru simplul motiv că acestea traversează o frontieră și care nu este o taxă vamală în interesul strict al cuvântului, este o taxă cu efect echivalent. În aceste condiții, pornind de la prevederile legale interne ale art. 131, 136, 139 și urm. din Legea 571/2003, privind TVA aferent importului de bunuri și prev. art. 2065lit. b, art.2066și art. 2067lit. d din același act normativ privind plata accizelor, având în vedere că cele două taxe sunt datorate din momentul importului, TVA și acciza sunt apreciate ca taxe asimilate taxei vamale.

Pornind de la starea de fapt reținută și de la prevederile legale invocate mai sus, instanța de fond a constatat că inculpatul C. D. are calitate de debitor vamal, iar pentru bunurile accizabile provenite din contrabandă deținute, acesta datorează taxă vamală, TVA și accize, iar sechestrarea mărfurile introduse ilegal pe teritoriul României nu a dus la stingerea acestor obligații datorate bugetului de stat.

În ce privește cuantumul obligațiilor fiscale datorate de inculpat instanța de fond a constatat că partea civilă a stabilit în mod corect sumele datorate de inculpat, cu respectarea prevederilor legale pentru fiecare taxă în parte, atât în ce privește stabilirea bazei de calcul cât și în ce privește procentul aplicat asupra acesteia. Pentru determinarea valorii în vamă, în

mod corect a fost avut în vedere prețul la care au fost cumpărate țigările din țara de proveniență, preț inscripționat pe pachetele de țigări sechestrate, de 8,00 grivini/pachet, prețul în lei fiind stabilit prin raportare la cursul valutar din luna februarie 2012 1 UAH - 0,4223 lei, rezultând o valoare în vamă de 13500 lei.

Instanța de fond a apreciat că prejudiciul pretins de partea civilă este dovedit prin prisma prevederilor legale în vigoare în baza cărora rezultă existența și cuantumul l acestuia.

Având în vedere infracțiunea prevăzută de art.270 alin.3 din Legea 86/2006 săvârșită de inculpat - faptă delictuală, producerea unui prejudiciu bugetului de stat prin săvârșirea faptei - neachitarea taxei vamale și a obligațiilor asimilate acesteia, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, precum și vinovăția inculpatului, instanța de fond a constatat îndeplinite în cauză condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1357 din Noul Cod civil.

În baza art.14 și art. 346 alin.1 Cod procedură penală, raportat la art. 1357 din Noul Cod civil s-a admis acțiunea formulată de ANAF - Autoritatea

În baza prevederilor art. 118 lit. a) Cod penal, instanța de fond a dispus confiscarea cantității de 3996 pachete de țigări marca Viceroy Red ce au aplicate timbre fiscale de Ucraina, ridicate de la inculpatul C. D. în baza procesului verbal de constatare a infracțiunii flagrante întocmit în data de_ în loc. Zalău, jud. Sălaj, de agenții IPJ Sălaj (f. 22). Aceste bunuri, deși au preexistat săvârșirii infracțiunii de contrabandă, prin săvârșirea infracțiunii

de contrabandă, odată deținute ilegal aceste mărfuri-obiectul material al infracțiuni de contrabandă - dobândesc statutul de bunuri produse prin infracțiune.

Având în vedere că bunurile provenite din contrabandă au fost deținute și transportate de inculpat cu autoturismul proprietate personală marca WV Passat cu nr. de înmatriculare_, serie șasiu WVWZZZ3CZ7P086891 (f. 83), având în vedere că acest bun a fost folosit efectiv de către inculpat la realizarea elementului material al infracțiunii prevăzute de art. 270 alin.3 din Legea 86/2006, instanța de fond a apreciat că se impune confiscarea specială a mijlocului de transport în temeiul art. 118 lit. b) Cod penal, urmând a dispune în acest sens.

Instanța de fond a constatat că în scopul recuperării prejudiciului cauzat prin săvârșirea infracțiunilor săvârșite de inculpatulC. D., prin ordonanța emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău la data de_ (fila 79-80), s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra autoturismului marca VW Passat de culoare gri, an de fabricație 2007, înmatriculat cu numărul_ și autoturismul marca Mercedes Benz 160 de culoare gri, an fabricație 2004, înmatriculat cu numărul_, ambele autoturisme fiind proprietatea inculpatului. Prin procesul-verbal din data de_, sechestrul a fost adus la îndeplinire de organele de cercetare penală ale poliției judiciare delegate pentru efectuarea acestui act procedural, conform ordonanței procurorului din data de_ .

Având în vedere faptul că instanța de fond a dispus confiscarea specială a autoturismul marca WV Passat cu nr. de înmatriculare_, în baza prevederilor art. 163 și art. 357 alin.2 lit. c) Cod procedură penală, s-a menținut măsura sechestrului asigurător instituit în baza ordonanței din data de_, însă în vederea confiscării speciale și nu a acoperirii prejudiciului. Urmând a fi confiscat unul din autoturismele față de care a fost luată măsura sechestrului asigurator, până la nivelul prejudiciului creat de

46.270 lei, în vedere acoperii întregului prejudiciu cauzat, instanța de fond a menținut măsura sechestrului asigurator instituită prin ordonanța procurorului asupra autoturismului marca Mercedes Benz și în același timp va dispune extinderea măsurii asiguratorii și asupra altor bunuri mobile și imobile, prezente și viitoare, ale inculpatului C. D. până la concurența sumei de 46.270 lei.

Ducerea la îndeplinire a măsurii asiguratorii se va face potrivit art. 164 alin.3 Cod procedură penală, partea civilă fiind o instituție dintre cele prev. de art. 145 Cod penal și având organe proprii de executare .

Instanța de fond a constatat că în faza de urmărire penală inculpatului i-a fost desemnat apărător din oficiu av. Ciortea A. a (f.29) care a asigurat asistența juridică a acestuia cu ocazia aducerii la cunoștință a învinuirii și audierea în calitate de învinuit și inculpat în data de_, mandatul apărătorului din oficiu încetând la prezentarea apărătorului ales al inculpatului av. M. escu Ionel (f.184). De asemenea același apărător din oficiu a fost desemnat și pentru faza de judecată (f.239) fiind prezent la două termene de judecată, mandatul apărătorului din oficiu încetând la prezentarea apărătorului ales al inculpatului av. M. escu Ionel (f.247).

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal inculpatul C.

D., solicitând admiterea recursului și restituirea cauzei la Parchet conform art.332 Cod procedură penală, sau achitarea în temeiul art.10 lit.d pentru infracțiunea prev.de art.270 alin.3 din Legea nr.86/2006, respectiv în temeiul art.10 lit.e pentru infracțiunea prev.de art.296/1 lit.l din Legea nr.571/2003.

S-a arătat în esență că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.270 alin.3 din Legea nr.86/2006, lipsind latura obiectivă, deoarece nu s-a demonstrat că țigaretele cu timbru de Ucraina pe care le-a deținut au fost introduse în țară prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal.

În ce privește infracțiunea prev.de art.296/1 lit.l din Legea nr.571/2003 s-a arătat că inculpatul s-a aflat în eroare de fapt, deoarece a cumpărat cantitatea de 8 baxuri de țigarete de la Chira S. având convingerea că achiziția este legală, Chira susținând că țigaretele i-au fost restituite de poliție în alt dosar penal, ca urmare a achitării datoriei vamale.

Inculpatul a solicitat în subsidiar aplicarea unei amenzi administrative sau a unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării.

Într-un alt subsidiar a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Zalău, întrucât instanța de fond nu s-a pronunțat asupra unor probe admise și administrate în faza de urmărire penală și asupra unor cereri esențiale pentru inculpat, care erau de natură să garanteze drepturile lui și să influențeze soluția procesului, respectiv nu a analizat susținerea

inculpatului că nu există nicio probă din care să rezulte că țigaretele au fost introduse nelegal pe teritoriul României.

Susținerile inculpatului, prin apărător ales, din ședința publică din data de_ sunt redate integral în încheierea de amânare a pronunțării din data menționată.

Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.385/14 Cod procedură penală, curtea constată că recursul inculpatului este fondat în ceea ce privește greșita SA condamnare pentru infracțiunea prev.de art.296/1 alin.1 lit.l din Legea nr.571/2003, individualizarea modalității de executare a pedepsei aplicate pentru infracțiunea prev.de art.270 alin.3 din Legea nr.86/2006 și cuantumul pedepsei complementare și în aceste limite va fi admis, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Astfel, se constată că instanța de fond a stabilit o stare de fapt corectă, dar a reținut în mod greșit că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art. 296/1 alin.1 lit.l din Legea nr.571/2003.

Analiza obiectivă a probelor administrate în cursul urmăririi penale relevă justețea soluției pronunțate de instanța de fond sub aspectul existenței infracțiunii prev.de art.270 alin.3 din Legea nr.86/2006 și a vinovăției inculpatului C. D. în comiterea acesteia, vinovăție recunoscută de inculpat, care a solicitat a fi judecat în procedura reglementată de art.320/1 Cod procedură penală privind recunoașterea vinovăției, punând în evidență caracterul adecvat al pedepsei închisorii aplicate pentru această infracțiune ca și cuantum, dar nu și ca modalitate de executare și durata necorespunzătoare a pedepsei complementare aplicate.

Curtea constată că procedura în care a fost judecată prezenta cauză este cea reglementată de art.320/1 Cod procedură penală privind recunoașterea vinovăției, declarația inculpatului prin care solicită aplicarea

acestor prevederi legale reprezentând o manifestare de voință neretractabilă, iar cererea inculpatului a fost admisă.

În consecință în recursul promovat de inculpat pot fi invocate doar motive care privesc modalitatea de individualizare a sancțiuni aplicate sau chestiuni care rezultă din probele administrate în cursul urmării penale și care pot conduce la o soluție de achitare.

Nu poate fi primită solicitarea inculpatului de trimitere a cauzei la Parchet în vederea refacerii urmăririi penale, câtă vreme acesta s-a prevalat de dispozițiile art.320/1 Cod procedură penală, cerere care a fost admisă, întrucât în propria sa cale de atac nu i se poate agrava situația, respingându- se cererea de judecare în procedura simplificată.

De asemenea nu sunt întrunite cerințele art.332 Cod procedură penală referitoare la sesizarea instanței, invocate de inculpat, întrucât instanța a fost legal sesizată prin rechizitoriu.

Neregularitățile invocate de inculpat referitoare la reținerea sa, ar fi atras cel mult nulitatea relativă, neputând fi luate în considerare în faza procesuală a recursului.

De asemenea nu poate fi primită solicitarea inculpatului de trimitere a cauzei spre rejudecare la prima instanță, întrucât aceasta nu a efectuat o analiză proprie a probatoriului, întrucât în procedura de judecată reglementată de art.320/1 Cod procedură penală instanța de fond reține starea de fapt și încadrarea juridică din actul de sesizare a instanței.

În ceea ce privește infracțiunea prev.de art.296/1 lit.l din Legea nr.571/2003, curtea constată că din actele dosarului de urmărire penală nu rezultă că inculpatul C. D. avea calitatea de antrepozitar autorizat.

Prevederile art. 206/3 pct.4 din Codul fiscal definesc antrepozitul fiscal ca fiind "locul în care produsele accizabile sunt produse, transformate, deținute, primite sau expediate în regim suspensiv de accize de către un antrepozitar autorizat în cadrul activității sale, în condițiile prevăzute de prezentul capitol și de normele metodologice";.

Antrepozitarul autorizat este definit în art.206/3 pct.3 din Codul fiscal ca fiind "persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă, în cadrul activității sale, să producă, să transforme, să dețină, să primească sau să expedieze produse accizabile în regim suspensiv de accize într-un antrepozit fiscal".

Art.296/1 lit.l din Legea nr.571/2003 incriminează deținerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limita a

10.000 țigarete, 400 țigări de foi de 3 grame, 200 țigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare de alcool peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, peste 300 litri.

În sarcina inculpatului s-a reținut în actul de sesizare faptul că a deținut în afara antrepozitului fiscal a unui număr de 79.920 țigarete nemarcate corespunzător și nu comercializarea de astfel de produse.

Curtea apreciază că infracțiunea prevăzută la art. 296/1 lit.l din Legea nr.571/2003 în modalitatea deținerii în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile nemarcate corespunzător poate fi comisă doar de un subiect calificat, respectiv de o persoană având calitatea de antrepozitar autorizat, care dispune de fondurile necesare deschiderii unui antrepozit fiscal.

Calitatea de subiect activ al acestei infracțiuni nu o poate avea decât persoana fizică îndeplinind condiția de contribuabil cu obligație de plată a accizelor.

O atare obligație nu poate reveni decât persoanelor juridice, asociațiilor familiale și persoanelor fizice autorizate conform art. 209 din Codul fiscal.

În prezenta cauză, nefiind făcută dovada calității de antrepozitar a inculpatului C. D., urmează a se dispune achitarea acestuia conform art.10 lit.d Cod procedură penală pentru infracțiunea prevăzută la art. 296/1 lit.l din Legea nr.571/2003.

În ceea ce privește infracțiunea prev.de art.270 alin.3 din Legea nr.86/2006 curtea constată că probele administrate în cursul urmăririi penale dovedesc comiterea acestei infracțiuni de către inculpatul C. D., iar pedeapsa închisorii în cuantum de 2 ani aplicată inculpatului a fost corect individualizată, în raport de criteriile prev.de art.72 Cod penal, urmând a se reduce doar cuantumul pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal de la 3 ani la 2 ani, ținând seama de activitatea infracțională concretă reținută în sarcina acestuia.

Nu poate fi primită susținerea inculpatului C. D. că nu a cunoscut faptul că țigaretele achiziționate proveneau din contrabandă, câtă vreme acesta recunoaște că respectivele țigarete aveau timbru de Ucraina și nu a prezentat vreun document din care să rezulte că numitului Chira S. i s- ar fi restituit de către poliție acele țigarete ca urmare a achitării datoriei vamale.

De asemenea, prețul plătit pentru țigarete, de 20.000 lei, în condițiile în care numai datoria vamală, compusă din taxele vamale, accizele și TVA-ul datorat statului se ridică la suma de 46.270 lei, era de natură a indica proveniența nelegală a țigaretelor.

Referitor la modalitatea de executare a pedepsei aplicate pentru infracțiunea prev.de art.270 alin.3 din Legea nr.86/2006, Curtea apreciază, raportat la natura infracțiunii și persoana inculpatului, pentru care s-a împlinit termenul de reabilitare pentru condamnările anterioare, că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate și fiind întrunite cerințele art.86/1 Cod penal va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit conform art.86/2 Cod penal, cu impunerea obligațiilor prev.de art.86/3 alin.1 lit.a-d Cod penal.

Curtea consideră că inculpatul necesită supraveghere și consiliere adecvată pentru formarea unei conduite sociale corecte, având în vedere existenta de indicii privind comiterea și a altor fapte penale.

Pentru considerentele prezentate, în baza art.385¹⁵pct.2 lit.d Cod procedură penală curtea va admite recursul declarat de către inculpatul C.

împotriva sentinței penale nr. 361 din_ a Judecătoriei Zalău, pe care o va casa în parte, sub aspectul greșitei condamnări a inculpatului pentru infracțiunea prev.de art.296/1 alin.1 lit.l din Legea nr.571/2003, a individualizării modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea prev.de art.270 alin.3 din Legea nr.86/2006 și a cuantumului pedepsei complementare și rejudecând în aceste limite în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d Cod procedură penală va achita pe inculpatul C. D. pentru comiterea infracțiunii prev.de art.296/1 alin.1 lit.l din Legea nr.571/2003, întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii.
Se va menține pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev.de art.270 alin.3 din Legea nr.86/2006, reducând
pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal de la 3 ani la 2 ani.
În baza art.86/1 Cod penal se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit conform art.86/2 Cod penal.
În baza art.86/3 Cod penal se va impune inculpatului ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
1. să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, potrivit programului ce i se va întocmi;
2. să anunțe, în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
3. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
4. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;
  În baza art.71 alin.5 Cod penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se va suspenda și executarea pedepsei accesorii.
  În baza art.359 Cod procedură penală se va atrage atenția inculpatului, conform art.86/4 alin.1 rap.la art.83 Cod penal, asupra consecințelor săvârșirii unei noi infracțiuni pe durata termenului de încercare, precum și referitor la neîndeplinirea cu rea-credință a obligațiilor și măsurilor dispuse de instanță, constând în revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
  Se vor menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
  În baza art. 189 Cod procedură penală se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul M. ui Justiției în favoarea av.Lungu C. .
  În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.
  PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
  D E C I D E:
  În baza art.385¹⁵pct.2 lit.d Cod procedură penală admite recursul declarat de către inculpatul C. D., fiul lui V. și E., născut la data de_, domiciliat în G., strada Gârlei nr.20, sc.1, ap.22, împotriva sentinței penale nr. 361 din_ a Judecătoriei Zalău, pe care o casează în parte, sub aspectul greșitei condamnări a inculpatului pentru infracțiunea prev.de art.296/1 alin.1 lit.l din Legea nr.571/2003, a individualizării modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea prev.de art.270 alin.3 din Legea nr.86/2006 și a cuantumului pedepsei complementare și rejudecând în aceste limite:
  În baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d Cod procedură penală achită pe inculpatul C. D. pentru comiterea infracțiunii prev.de art.296/1 alin.1 lit.l din Legea nr.571/2003, întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii.
  Menține pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev.de art.270 alin.3 din Legea nr.86/2006, reducând pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal de a 3 ani la 2 ani.
  În baza art.86/1 Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit conform art.86/2 Cod penal.
  În baza art.86/3 Cod penal impune inculpatului ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
  1. să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, potrivit programului ce i se va întocmi;
  2. să anunțe, în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
  3. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
  4. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;

În baza art.71 alin.5 Cod penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepsei accesorii.

În baza art.359 Cod procedură penală atrage atenția inculpatului, conform art.86/4 alin.1 rap.la art.83 Cod penal, asupra consecințelor săvârșirii unei noi infracțiuni pe durata termenului de încercare, precum și referitor la neîndeplinirea cu rea-credință a obligațiilor și măsurilor dispuse de instanță, constând în revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.

În baza art. 189 Cod procedură penală stabilește în favoarea Baroului

C. suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul M. ui Justiției în favoarea av.Lungu C. .

În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 14 ianuarie 2013.

PREȘEDINTE,			JUDECĂTORI,		GREFIER,
ANA C. L.	M.	V.	C. M.	B.

Red.L.M./_ .

Dact.H.C./3 ex. Jud.fond: D.E. M.

← Decizia penală nr. 353/2013. Infractiuni la regimul vamal		Decizia penală nr. 1582/2013. Infractiuni la regimul vamal →

Decizia penală nr. 34/2013. Infractiuni la regimul vamal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 34/2013. Infractiuni la regimul vamal