Decizia penală nr. 364/2013. Mentinere arest preventiv
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._ /a1
DECIZIA PENALĂ Nr. 364/R/2013
Ședința publică din 02 Octombrie 2013 Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: A. -C. Ț.
Judecător: I. -M. L. Judecător: S. T. Grefier: Dan-P. O.
S-a luat spre examinare recursul formulat în cauză de inculpații K. E. și M.
P. D. împotriva Încheierii penale fără număr din data de_ pronunțată de Judecătoria Huedin, cauza având ca obiect menținere măsură de arestare preventivă .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul K. E., aflat în stare de arest preventiv, asistat de către apărătorul desemnat din oficiu, av. Văduva
I. cu delegație la dosar și inculpatul M. P. D., aflat în stare de arest preventiv, asistat de către apărătorul desemnat din oficiu, av. Sârb A. S. cu delegație la dosar.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror: G. PRUNEAN.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, la întrebarea instanței, inculpații arată că își mențin recursurile formulate în cauză.
La întrebarea instanței părțile arată că nu au cereri de formulat ori excepții de invocat.
Față de împrejurarea că nu sunt cereri de formulat, ori excepții de invocat, tribunalul acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a cauzei.
Apărătorul inculpatului K. E. solicită admiterea recursului formulat, casarea încheierii penale fără număr pronunțate în data de_ de către Judecătoria Huedin, iar rejudecând cauza, revocarea măsurii arestării preventive luată față de inculpat. Apreciază că temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive au încetat și nu există altele noi care să justifice menținerea în continuare a stării de arest a inculpatului, neexistând nici un motiv legal în acest sens.
Consideră că nu există la dosarul cauzei probe din care să rezulte că odată lăsat în libertate inculpatul ar prezenta pericol pentru ordinea publică, apreciind că se menține stare de arest a acestuia raportat la antecedentele sale penale, antecedente ce vor fi avute în vedere de către instanța la pronunțarea unei hotărâri pe fondul cauzei.
Se arată în motivarea instanței de fond, că se menține stare de arest a inculpatului având în vedere că acesta nu a înțeles consecințele faptelor sale, dar solicită a se avea în vedere că inculpatul a colaborat cu organele judiciare, obligându- se că se va prezenta ori de câte ori va fi chemat, astfel că a conștientizat faptele ce îi sunt imputate.
De asemenea, instanța de fond a arătat în motivarea hotărârii, faptul că se impune menținerea în stare de arest a inculpatului, raportat la comunitatea din care acesta face parte, comunitate ce ar considera că organele judiciare nu își fac pe deplin
datoria. Referitor la acest aspect, consideră că locuitorii comunității din care inculpatul face parte sunt convinși că organele judiciare își fac datoria, având în vedere toate demersurile legale efectuate.
Mai arată faptul că instanța de fond, a respins și cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură neprivativă de libertate, respectiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea fără a se arata cu exactitate de ce anume nu se poate dispune o astfel de măsură.
Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea recursului formulat de inculpat, arătând că acesta a colaborat cu organele judiciare, iar la dosarul cauzei nu există nici o probă din care să rezulte că odată lăsat în libertate, inculpatul ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Apărătorul inculpatului M. P. D. solicită admiterea recursului formulat, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.
Consideră că la dosarul cauzei nu există probe certe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică raportat la prevederile art.148 lit.f C.pr.penală. Potrivit jurisprudenței CEDO, există patru motive pentru care se poate dispune luarea măsurii arestării preventive față de inculpat, respectiv în situația în care există pericolul ca inculpatul să influențeze ancheta penală, în situația în care pericolul este actual, în situația în care există pericolul ca inculpatul să se sustragă de la proces, precum și în situația în care există pericolul că inculpatul va comite noi infracțiuni.
Solicită instanței de recurs a se avea în vedere că inculpatul a fost arestat preventiv în data de 13 august 2013, iar de la acea dată, a putut să reflecteze asupra celor imputate. Arată că inculpatul a dat declarații de recunoaștere a faptei, astfel că nu se justifică menținerea măsurii arestării preventive, raportat la atitudinea sinceră de care a dat dovadă.
Consideră că nu mai subzistă nici temeiurile ce au fost avute în vedere inițial la luarea măsurii arestării preventive, nefiind aplicabile în speță prevederile art.148 lit.f C.pr.penală.
Apreciază că procesul penal se poate desfășura în bune condiții și cu inculpatul aflat în libertate.
În subsidiar solicită a lua față de inculpat o altă măsură mai puțin drastică, respectiv una prin care să îi fie restrânsă libertatea de mișcare.
Consideră că antecedența penală a inculpatului nu constituite și nu justifică menținerea în continuarea a măsurii arestării preventive.
Reprezentata Parchetului solicită respingerea recursului formulat de cei doi inculpați cu consecința menținerii soluției date de instanța de fond, respectiv Judecătoria Huedin, care în mod corect a dispus menținerea măsurii arestării preventive față de cei doi inculpați. De asemenea, în mod corect s-a constatat că în cauză sunt îndeplinite disp. art.148 lit. f C.pr.penală.
Inculpatul K. E., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate, ori a se lua față de el măsura obligării de a nu părăsi țara, întrucât a recunoscut faptele imputate și a colaborat cu organele de urmărire penală.
Inculpatul M. P. D., având ultimul cuvânt, arată că regretă comiterea faptelor și solicită să fie cercetat în stare de libertate.
INSTANȚA
Reține că prin încheierea penală f. nr. din data de_ a Judecătoriei Huedin, în temeiul art. 3001C.pr.pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv luată față de inculpații K. E. și M. P. D., această măsură fiind menținută în temeiul art. 3001alin. 3 C.pr.pen., dispunându-se totodată respingerea cererilor de înlocuire, respectiv revocare a arestului preventiv.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătorul cauzei a considerat că în cauză subzistă temeiurile ce au fost avute în vedere cu ocazia arestării, deoarece, raportat la condamnările anterioare ale ambilor inculpați, nu există certitudinea că lăsați în libertate nu vor comite din nou infracțiuni, cu atât mai mult cu cât unul dintre ei a fost liberat condiționat la data de_ . Inculpații mai sunt cercetați și în prezent în alte dosare de urmărire penală pentru infracțiuni de furt. Cum temeiurile avute în vedere la arestare subzistă în continuare, nu se impune nici înlocuirea și nici revocarea arestului preventiv.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în termenul legal, inculpații, care solicită să fie cercetați în stare de libertate având în vedere faptul că au recunoscut în întregime săvârșirea infracțiunii de care sunt acuzați, lăsarea lor în libertate neprezentând un pericol concret pentru ordinea publică.
Analizând încheierea atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin încheierea penală nr. 8/_ a Judecătoriei Huedin în temeiul art. 1491
rap. la art. 148 lit. d și f C.pr.pen. s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților K. E. și M. P. D. pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de_ și până la data de_, aceștia fiind acuzați de săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin. 1 corob. cu art. 209 alin. 1 lit. a, e, g și i C.pen cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., cu aplic. și a art. 37 lit. a C.pen pentru inculpatul K., respectiv art. 37 lit. b C.pen pentru inculpatul M., respectiv de faptul că în perioada_ -_, pe timp de noapte, prin efracție și din locuri publice, împreună în unele cazuri și cu inculpatul Szakaly L., au sustras cantitatea aproximativă de 740 litri motorină în valoare de circa 4.400 lei, din 5 tiruri parcate în parcări publice din județul Cluj.
Prin rechizitoriul întocmit la data de_ cei 2 inculpați au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv, prin încheierea atacată fiind verificată legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv, în mod corect menținută.
La rândul său, instanța de recurs constată că măsura arestului preventiv a fost legal și întemeiat luată și că de la data arestării preventive și până în prezent nu s-au modificat temeiurile avute în vedere la arestare, astfel încât nu se impune înlocuirea sau revocarea măsurii preventive.
Astfel, în ceea ce privește dispozițiile art. 143 C.pr.pen., sunt îndeplinite condițiile prevăzute de acest text de lege, la dosarul cauzei existând indicii temeinice și chiar și probe că inculpații sunt autorii infracțiunii de care sunt acuzați, de altfel, acest lucru nu este negat nici de ei.
În ceea ce privește cerințele art. 148 lit. d C.pr.pen. potrivit cărora trebuie să existe date că inculpații au comis, din nou, o infracțiune cu intenție, instanța de recurs constată că la data de_ s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpatul K.
E. în dosarul nr. 618/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud și că la data de_ față de inculpat era luată măsura obligării de a nu părăsi țara în dosarul nr. 45/D/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud, inculpatul fiind acuzat de comiterea a 28 acte
materiale de furt calificat, unele dintre ele fiind chiar furturi de motorină din autotrenuri. Deci, cu toate că inculpatul știa de ambele dosare de vreme ce în unul se pusese în mișcare acțiunea penală, iar în celălalt fusese luată față de el o măsură preventivă, pare că a continuat comiterea de infracțiuni de vreme ce a ajuns să fie arestat preventiv, fiind surprins în flagrant de către un echipaj al poliției în timp ce sustrăgea motorină dintr-un tir.
Față de ambii inculpați sunt îndeplinite cerințele art. 148 lit. f C.pr.pen. deoarece infracțiunea de furt calificat este pedepsită de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar la dosarul cauzei există date că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În ceea ce privește pe inculpatul K. E. existența pericolului concret pentru ordinea publică a lăsării lui în libertate reiese cu evidență din împrejurarea că deși era cercetat pentru 28 de acte materiale de furt calificat, fiind luată față de el o măsură preventivă neprivativă de libertate, a ignorat cu desăvârșire rolul pe care îl are o măsură preventivă și pare că a continuat să comită nestingherit furturi. În același sens sunt și antecedentele sale penale care relevă faptul că, deși a fost liberat condiționat la data de_ din executarea unei pedepse de 4 ani închisoare aplicate tot pentru furt calificat, a ajuns din nou să fie implicat în urmărirea penală a unei astfel de infracțiuni. Toate acestea relevă perseverență infracțională și impun instanței obligația de a menține măsura arestului preventiv pentru a-l împiedica pe inculpat să comită alte fapte penale.
În ceea ce privește pe inculpatul M. P. D., instanța de recurs reține că starea de pericol concret pentru ordinea publică pe care lăsarea în libertate a acestui inculpat o prezintă este dovedită de pericolul social concret al infracțiunii de care este acuzat inculpatul. Presupusele sale fapte sunt periculoase nu doar prin prisma faptului că au fost păgubite de combustibil societățile comerciale cărora le aparțineau tirurile, ci prin prisma a ceea ce se putea întâmpla dacă șoferii autotrenurilor nu observau că au rămas fără motorină, porneau în cursă și în timp ce rulau pe șosea rămâneau brusc fără combustibil. Posibilitățile de evitare a unui accident de circulație în astfel de circumstanțe sunt extrem de mici chiar dacă ne imaginăm ipoteza cea mai puțin periculoasă în care autotrenul se oprește brusc și nu face altceva decât să blocheze un sens de mers (în mod evident, argumentul este valabil și pentru coinculpat). Pe lângă aceasta, inculpatul are antecedente penale, fiind recidivist - condamnat anterior tot pentru infracțiuni de furt calificat și a fost liberat condiționat în cursul lunii octombrie 2011, din cazierul acestuia rezultă că deși are doar 26 de ani a fost condamnat de multiple ori pentru infracțiuni contra patrimoniului, a executat parte din pedepse în detenție, cu toate acestea, nu pare să fi înțeles să-și schimbe comportamentul într-unul adecvat normelor de conviețuire socială.
Instanța de recurs nu consideră că se impune cercetarea inculpaților în stare de libertate, chiar dacă au recunoscut săvârșirea faptelor, față de antecedentele penale și perseverența infracțională impunându-se protejarea societății de astfel de persoane.
Pentru motivele anterior menționate, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b C.pr.pen. se va respinge ca nefondat recursul declarat inculpații K. E. și M. P. D.
împotriva încheierii penale fără număr din data de_ a Judecătoriei Huedin, pronunțată în dosarul nr._, inculpații urmând a fi obligați în temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.pen. la plata în favoarea statului a cheltuielilor judiciare ce includ și onorariile apărătorilor din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
În baza art. 38515pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge ca nefondat recursul declarat inculpații K. E. , fiul lui Iuliu și M., născut la data de_ și M. P. D. , fiul lui P. și M. Iudita, născut la data de_, ambii deținuți în Penitenciarul Gherla împotriva încheierii penale fără număr din data de_ a Judecătoriei Huedin, pronunțată în dosarul nr._ .
În baza art. 189 din Codul de procedură penală stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 200 lei reprezentând onorarii pentru apărători din oficiu (av. Sârb A. S. și Văduva I. Lucia) ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
În baza art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală obligă inculpații să plătească în favoarea statului suma de câte 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă ce include și onorariul apărătorului din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | JUDECĂTOR | ||
A. Ț. | M. | L. | S. T. |
GREFIER DAN P. O.
Red. S.T./_ /4 ex.
| ← Decizia penală nr. 38/29. Mentinere arest preventiv | Decizia penală nr. 317/2013. Mentinere arest preventiv → |
|---|
