Decizia penală nr. 38/2013. Mentinere arest preventiv

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

ROMÂNIA cod operator - 2618

TRIBUNALUL MARAMUREȘ SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR._ /a4

DECIZIE PENALĂ NR.38/R

Ședința publică din 15 februarie 2013 Instanța constituită din :

PREȘEDINTE: B. C. - judecător

JUDECĂTORI: S. -F. A.

R. A. C. -vicepreședintele

GREFIER: I. L. M.

T. ui M.

MINISTERUL PUBLIC reprezentat de PROCUROR: B. I. de la P. de pe lângă Tribunalul Maramureș

Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpatul M. S.

A. (CNP 1., fiul lui L. și A., născut la data de 09 august 1987 în

B. M., județul M., domiciliat în B. M., str. Mărgeanului nr. 1A/12, județul M., fără forme legale în B. M., str. Grănicerilor nr. 104/50, județul M., arestat preventiv, aflat la Penitenciarul Gherla) și P. DE PE L. JUDECĂTORIA BAIA MARE împotriva încheierii din 08 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ privind și pe inculpatul B. R. D. (CNP 1., fiul lui S. -D. și A., născut la data de 02 aprilie 1994 în B. M., județul M., domiciliat în B. M., str. Păltinișului, nr. 87/19, jud. M. arestat preventiv, aflat la Penitenciarul Gherla).

La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi se prezintă recurentul-inculpat M. SA, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales Niță Lazăr și intimatul-inculpat B. R. D., în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales Chindriș O. .

Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care :

Instanța îi solicită recurentului-inculpat să precizeze dacă își menține recursul.

Recurentul-inculpat arată că își menține recursul.

Instanța solicită să se precizeze dacă sunt chestiuni prealabile.

Reprezentantul parchetului depune la dosar copii dintr-un alt dosar în care este cercetat B., dosar intrat de la poliție la parchet cu propunere de trimitere în judecată a dosarului; acesta este cercetat pentru două fapte de sustragere din locuință.

Instanța îi solicită apărătorului intimatului-inculpat să precizeze dacă dorește să studiere actele depuse de reprezentantul parchetului.

Apărătorul intimatului-inculpat B. R. D., avocat ales Chindriș

O., arată că dorește să le studieze.

Instanța îi prezintă spre vedere apărătorului intimatului-inculpat actele depuse de reprezentantul parchetului.

Apărătorul intimatului-inculpat B. R. D., avocat ales Chindriș

O., restituie instanței după studiere actele depuse de reprezentantul parchetului.

Instanța solicită să se precizeze dacă sunt alte chestiuni prealabile. Apărătorul recurentului-inculpat M. SA, avocat ales Niță Lazăr,

arată că nu are chestiuni prealabile.

Apărătorul intimatului-inculpat B. R. D., avocat ales Chindriș

O., arată că nu are chestiuni prealabile.

Constatând faptul că nu sunt alte chestiuni prealabile, instanța acordă cuvântul asupra recursurilor.

Reprezentantul parchetului solicită admiterea recursului declarat de parchet împotriva încheierii de ședință din_ a Judecătoriei B. M. pe care solicită a o casa, reținerea cauzei spre rejudecare și respingerea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive față de inculpatul B. . Consideră că măsura dispusă de prima instanță este nelegală deoarece subzistă temeiurile pentru care a fost arestat inculpatul B. . În 24 ianuarie 2013 prima instanță a respins o cerere similară a inculpatului de înlocuire, menținând arestarea preventivă a acestuia. Surprinzător, după 19 zile, prima instanță s-a răzgândit și a înlocuit măsura arestării preventive. La 24 ianuarie 2013, după cum rezultă din dosarul primei instanțe, au fost administrate probe,

au fost audiați inculpații, unii din aceștia au înțeles să uzeze de 320¹Cod procedură penală, probabil acesta fiind unul dintre argumentele pentru care s- a înlocuit măsura. În această cauză au fost trimiși în judecată și alți inculpați ce nu au fost audiați la termenul respectiv. Prima instanță a avut în vedere și acel raport de evaluare referitor la B., doar că acel raport a fost greșit interpretat de prima instanță. Din conținutul raportului de evaluare a rezultat

foarte clar că inculpatul B. este o persoană cu probleme deosebite atât în relația cu familia și în general în societate; a rezultat că supravegherea pe care părinții ar fi trebuit să o exercite nu s-a putut realiza în condiții corespunzătoare, i s-a fixat program, nu s-a prezentat uneori pentru că are discuții cu familia pleacă la bunica maternă, frecventează localuri publice și

așa mai departe, având probleme grave de comportament. Trebuie avute în vedere elementele ce țin de periculozitatea faptelor comise de inculpați, este o tâlhărie comisă asupra părții vătămate care este minor de 13 ani, de modul de concepere a infracțiunii - au obținut informații despre minor (la ce școală e, că are un telefon cu o valoare mai mare, traseul), l-au urmărit cu scopul sustragerii. Inculpatul B. nu doar că a sustras bunul, l-a amenințat cu un corp tăietor înțepător, l-a prins de gât, i-a băgat mâna în buzunar și a sustras telefonul. Participația cea mai importantă este a lui B. . Solicită a se avea în vedere vârsta părții vătămate, modul de acționare a inculpatului. Toate aceste aspecte denotă gravitatea deosebită a faptei și este de neînțeles cum prima instanță în aceste condiții a înlocuit măsura. Din raportul de evaluare a rezultat că inițial B. a fost elev în clasa a 10-a la Colegiul Anghel Saligni, apoi s-a mutat la Colegiul Tehnic Transilvania în clasa a 12-a; nu există garanții că se va ocupa de pregătirea sa școlară și nu va comite infracțiuni. Pentru a dovedi că nu există granații și că este greșită măsura dispusă de prima instanță, solicită a se avea în vedere că în acel dosar aflat la parchet B. este cercetat pentru două furturi din locuință, fapte grave, denotă încă o dată, în plus, o perseverență în comiterea de infracțiuni. O asemenea persoană cu un asemenea comportament se impune a fi cercetată în stare de arest preventiv.

Apărătorul recurentului-inculpat M. SA, avocat ales Niță Lazăr, arată că s-a încercat prezentarea stării de fapt, însă este necesar să informeze în mod corect. Tot timpul s-a indus ideea că M. are cele mai multe "pete";, că este fără ocupație de la terminarea Colegiului Anghel Saligni, însă a fost în Italia, a muncit, și-a cumpărat autoturismul, a obținut o calificare, depune acte în acest sens. Referitor la starea de fapt, contribuția la comiterea acestei infracțiuni, nu a fost inițiată de M., greșit se susține că inculpații s-au informat, rezultă din dosarul de urmărire penală cine s-a informat, întâlnirea, participarea absolut întâmplătoare la cafea, este informat de traseul părții vătămate, greșeala acestuia este că a acceptat. M. are situația cea mai grea pentru că are condamnarea anterioară. În ce privește fapta de conducere în stare de ebrietate, acesta avea 1,10, aproape de limită. Era plecat după săvârșirea faptei, a recunoscut, a regretat, însă fiind plecat în Italia, nu a putut da curs cererii procurorului de a se prezenta la instanță, a luat un an cu suspendare. La momentul luării măsurii arestării preventive și apoi a verificării s-a reținut săvârșirea tâlhăriei cu participarea și modalitatea, reținând și art.148 lit.d Cod procedură penală. Nu a criticat la acel moment și nici la prelungire analizarea prin prisma art.148 lit.f Cod procedură penală. În continuare cauza pentru inculpat a devenit simplă, a solicitat judecarea în baza art. 320 indice 1 Cod procedură penală. Spera să termine în 8.02, deși intuia ce sancțiune și ce modalitate de executare se va dispune. S-a dat termen, instanța legal a pus în discuție necesitatea verificării legalității și implicit

menținerea, s-a menținut, a fost respinsă cererea sa. Cererea sa de înlocuire este aptă să producă aceleași lucruri ca și arestarea preventivă. Nu mai subzistă temeiurile, nu există nici o probă care să poată contura starea de pericol prin prisma bănuielii legitime. Situația inițială nu mai subzistă, judecătorul poate înlocui măsura cu alta care să tindă la același scop. Inculpatul va fi prezent la termene, va fi prezent la momentul punerii în executare a pedepsei, poziția inculpatului este clară. S-a respins cererea, în opinia sa, pe o situație pe care nu o cunoaște judecătorul fondului: dosarul nr.7360/2010 care vizează trimiterea în judecată, era Italia în libertate. Nefiind la dezbateri, nu a știut de acea situație, a aflat și date privind persoana acestuia. Cunoaște de acum, are toate argumentele pentru a susține cererea, în raport de persoana inculpatului și antecedente, neavând infracțiune de pericol, comportament deviant și nefiind susținută teza că ar fi fără ocupație și locuință

- are locuința părinților. Dacă este înlocuită măsura, se ating toate scopurile prevăzute de lege, interesul unui proces corect fiind realizat. În temeiul art.385 indice 15 pct.2 lit.d Cod procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii, respectiv a încheierii din_ și rejudecând, a nu menține, a locui cu măsura preventivă invocată.

Reprezentantul parchetului arată că implicit concluziile sunt de respingere a recursului inculpatului M. SA . Inculpatul este recidivist, are o condamnare la un an cu suspendare condiționată, există o perseverență în comiterea de noi infracțiuni în termenul de încercare ceea ce îl plasează în poziția unei persoane pentru care se impune menținerea arestării. La termenul din 08.02 au fost audiați inculpații și s-ar putea judeca cauza, unul dintre inculpați - Câmpan A. - a uzat de dreptul la tăcere, iar N. F. V. a fost audiat, dar nu a uzat de 320 indice 1.

Pe rând, apărătorii recurentului-inculpat și al intimatului-inculpat au arătat că a uzat și inculpatul N. de dispozițiile art.320 indice 1 Cod procedură penală.

Reprezentantul parchetului arată că s-ar impune la prima instanță disjungerea cauzei, este o situație mai complicată decât se susține de apărător. Bine a dispus prima instanță respingerea cererii de înlocuire și menținerea măsurii. Nu există nici un argument pentru care s-a dispus în mod diferit, un inculpat este recidivist, iar celălalt cu alte fapte comise și pentru identitate de rațiune ar fi trebuit să dispună menținerea măsurii. Solicită respingerea recursului inculpatului.

Apărătorul intimatului-inculpat B. R. D., avocat ales Chindriș

O., în temeiul art.385 indice 15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, solicită respingerea recursului parchetului ca nefondat. Instanța de control judiciar a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii instanței de fond. S-a susținut că hotărârea este nelegală întrucât în 24 ianuarie instanța ar fi respins o altă

cerere, însă hotărârea nu poate fi considerată ca fiind nelegală, nici ei care au atacat de trei ori încheierile nu au spus că este nelegală, ci doar au criticat sub aspectul netemeiniciei. Încheierea poate fi analizată sub aspectul netemeiniciei. Au fost aplicate dispozițiile art.139 Cod procedură penală, că s-au schimbat temeiurile ce au determinat arestarea preventivă. Hotărârea este temeinică și evident și legală, deși s-a susținut că situația celor doi inculpați este similară, nu este așa; la momentul faptei nu s-a știut identitatea persoanelor. B. a ajutat la identificarea și a celorlalte trei persoane, fără declarația lui nu s-ar fi aflat. Câmpan este coleg de școală cu victima, acesta l-a solicitat și i-a spus că are un telefon, "ăsta e traseul și luați-l";, se miră că N. și Câmpan nu au fost trimiși în judecată pentru complicitate la tâlhărie, este puțin nedreaptă încadrarea juridică față de B. . Prevalându-se de dispozițiile art.320 indice 1 Cod procedură penală, limitele de pedeapsă urmează să fie reduse și reținând și art.74 lit.a și c limitele sunt de 3 luni și 4 luni. Categoric va fi condamnat, dar judecătorul fondului care instrumentează dosarul poate să-și facă idee cu privire la soluție. În aceste limite este posibilă și o suspendare, suspendare sub supraveghere. Instanța de fond a avut în vedere că fără declarația lui B., nu ar fi fost patru inculpați trimiși în judecată. Între

24.01 și 7.02 a intervenit ori s-au avut în vedere poziția inculpaților, a recunoscut fapta, poziția lui Câmpan care s-a prevalat de dreptul la tăcere și a avut o perspectivă, poziția procesuală a minorului, procesul urma să fie mai de durată inclusiv prin perspectiva aprecierii dacă lăsarea în libertate ar prezenta sau nu pericol public. Raportul de evaluare este edificator, evident că a avut probleme de comportament și cu familia, dar factorii inhibiționari sunt preponderenți față de factorii predispoziționari pentru infracțiuni. Fiind în clasa a 12-a, scopul măsurii preventive nu este de a-l extrage din societate, ci de a-i da șansa de a-și termina studiile, reinserția socială ar fi mai dificilă dacă nu ar termina acum cele 12 clase. A conștientizat gravitatea faptei, a arătat empatie față de victimă, a regretat. Referitor la acel obiect tăietor, partea vătămată a arătat că nu știe dacă era obiect tăietor, avea un ghiul în mână, nu avea acel cuțit, nu avea nevoie de cuțit, erau două persoane majore. Măsurile preventive și se referă la înlocuirea cu o altă măsură preventivă sunt de natură să asigure buna desfășurare a procesului penal și evident că nu va mai comite alte fapte. Acele fapte la care se referă înscrisurile sunt anterioare prezentei fapte, nu se pot avea în vedere înscrisurile ca dovadă că lăsat în libertate ar prezenta pericol.

În completare reprezentantul parchetului arată că la fila 46 din dosar este constituirea părții civile din care rezultă că minorul a suferit o traumă psihică prin modul de comitere, nu merge singur la școală, nu stă singur acasă, etc.

Apărătorul recurentului-inculpat M. SA, avocat ales Niță Lazăr, se întreabă dacă acestea nu sunt chestiuni pe care să le aibă în vedere judecătorul când va stabili în concret?

Recurentul-inculpat M. SA, acordându-i-se ultimul cuvânt, arată că îi pare rău, regretă, nu a fost cu intenție, dacă e lăsat liber se va prezenta la termenele de judecată.

Intimatul-inculpat B. R. D., acordându-i-se ultimul cuvânt, arată că îi pare rău, să i se dea o șansă să termine școala. Un prieten cu o fată se tot întâlneau, nu se consideră vinovat pentru acele fapte; după câteva săptămâni se trezește că este chemat la poliție, fata a spus că i s-a furat din casă băiatul ăla o conducea acasă. Ce treabă are el, el nu i-a intrat în casă, ci băiatul ăla i-a intrat în casă.

Instanța reține cauza în pronunțare.

Prin încheierea penală din 8 februarie 2013 a Judecătoriei B. M. pronunțată în dosarul nr._ s-a respins cererea inculpatului M. S.

A. formulată prin apărătorul ales de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire a acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.

În baza art.3002Cod procedură penală raportat la art.160bCod

procedură penală, s-a menținut pentru următoarele 60 de zile măsura arestării preventive a acestui inculpat.

S-a admis cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul B. R. D. și s-a înlocuit această măsură cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea B. M., stabilindu-se în sarcina sa următoarele obligații:

- să nu intre în legătură cu inculpații M. SA, N. F. V. și

A. S., precum și cu partea civilă Z. E. E.
- să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat conform programului de supraveghere stabilit de acesta sau ori de câte ori va fi chemat;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura
  - să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme
- să nu intre în legătură cu inculpații M. SA, N. F. V. și

A. S. și cu partea civilă Z. E. E. .
I s-a atras atenția inculpatului asupra faptului că în caz de încălcare cu rea-credință a măsurilor luate sau a obligațiilor stabilite, măsura obligării de a nu părăsi localitatea se va înlocui cu cea a arestării preventive.
S-a dispus punerea de îndată în libertate a acestui inculpat dacă nu este arestat în altă cauză.
În considerentele încheierii s-a reținut faptul că inculpații B. R.
și M. SA sunt trimiși în judecată pentru infracțiunea de tâlhărie constând în aceea că la data de_ au deposedat-o pe partea vătămată Sziga E. E., în vârstă de 13 ani, de un telefon mobil marca Samsung Galaxy S3.

J. a reținut că mijloacele de probă administrate în cauză permit să se contureze presupunerea rezonabilă în sensul că inculpații sunt vinovați de comiterea infracțiunii pentru care au fost trimiși în judecată, în acest sens fiind avute în vedere procesul - verbal de consemnare a plângerii părții vătămate, declarațiile părții vătămate, procesul - verbal de conducere în teren și planșa foto aferentă, procesul - verbal de recunoaștere din grup și planșa foto aferentă, procesul - verbal de depistare, procesul - verbal de confruntare, procesul verbal de reconstituire și planșa foto aferentă, dovezile de ridicare- predare, declarațiile inculpaților, declarațiile martorilor și procesele - verbale de prezentare a materialului de urmărire penală.

La aprecierea pericolului pentru ordinea publică instanța de fond a avut în vedere circumstanțele săvârșirii infracțiunii, din materialul probator administrat până în prezent rezultând că inculpații au acționat cu brutalitate asupra părții vătămate, elev în vârstă de 13 ani, care se întorcea de la școală, profitând de faptul că pe stradă nu se afla nici o persoană. În timp ce inculpatul B. a amenințat-o cu un obiect tăietor înțepător pentru a o deposeda de telefonul mobil pe care partea vătămată îl avea în buzunarul pantalonilor, inculpatul M. i-a aplicat mai multe lovituri cu mâna în ceafa părții vătămate.

Totodată este de menționat și că fapta și modalitatea de operare a inculpaților este foarte gravă, punând briceagul la gâtul unui copil, aspect ce denotă o periculozitate deosebită.

De asemenea, din fișa de cazier a inculpatului M. rezultă că acesta a suferit o condamnare penală.

Rezonanța socială a unor astfel de fapte în rândul comunității locale, a căror frecvență de comitere este în creștere, conjugată cu circumstanțele reale și concrete ale comiterii faptei îndreptățesc să se considere că, în speță, în privința inculpaților menținerea arestării preventive este o măsură proporțională și echilibrată fiind justificată de interesul legitim general care primează astfel în raport cu interesele individuale ale inculpaților în plan procesual.

În acest sens instanța a reținut faptul că până la acest moment inculpații au fost audiați; ei au înțeles să se prevaleze de procedura simplificată, prev. de art. 320 ind. 1 Cod proc. pen.

Cu privire la cererile inculpaților prin apărătorii aleși în sensul revocării măsurii arestării preventive și înlocuirea acesteia cu măsura

obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, instanța de fond a reținut următoarele:

Referitor la legalitatea arestării preventive aceasta a fost verificată de instanța superioară în mai multe rânduri.

În ceea ce privește temeinicia arestării preventive, prima instanță a observat că nu se poate reține în cauză cu privire la inculpații arestați depășirea unei termen rezonabil al arestării preventive, în raport și de data săvârșirii faptei/depistarea autorilor, respectiv_ după reținerea din_ în privința inculpatului B. R. D. și_ în privința inculpatului M. u

SA - după reținerea sa din_ .

Inculpații au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv, iar până la în prezent situația juridică, precum și starea de fapt reținută la data luării măsurii preventive, care a fost verificată de instanța de control judiciar, este apreciată de instanță ca neschimbată.

Pentru aceste considerente, dat fiind că până la această dată nu au apărut temeiuri noi care să justifice punerea în libertate a inculpaților instanța, constatând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, a dispus menținerea măsurii arestării preventive luată față de aceștia pentru o perioadă de 60 de zile și judecarea în stare de arest a inculpatului M. SA, în raport de modalitatea de săvârșire a faptei și situația personală a acestui inculpat coroborat cu împrejurarea că față de nerecunoașterea săvârșirii faptei de către inculpatul minor Câmpan A., precum și pentru dovedirea laturii civile solicitate de partea civilă, se impune menținerea stării de arest și în continuare.

Față de natura infracțiunii săvârșite, se reține că există indicii concrete ce impun luarea în considerare a unui interes public ce are a fi protejat precumpănitor în prezenta speță cu privire la inculpatul M. SA .

Pentru cele de mai sus instanța de fond a respinge cererea formulată de apărătorul ales al inculpatului M. SA în sensul revocării măsurii arestării, respectiv, în subsidiar, solicitarea de înlocuire a acestei măsuri cu obligarea de a nu părăsi localitatea, conform prev. art. 145 și 145 ind. 1 Cod procedură penală, întrucât situația personală a inculpatului nu poate determina în mod absolut raportat la modul și circumstanțele săvârșirii faptei reținute în sarcina acestuia concluzia eficienței măsurii solicitate a fi dispuse față de gradul de pericol social concret pentru ordinea publică ceea ce reclamă menținerea stării de arest.

În sensul celor de mai sus s-a ținut cont și de împrejurarea că există posibilitatea ca la termenul următor fixat_ cauza penală să fie soluționată pe fondul ei, durat procesului nefiind astfel excesivă.

Cu privire însă la inculpatul B. R. D., instanța de fond a reținut săvârșirea faptei în jurul vârstei de 18 ani, iar deoarece acesta este

elev în clasa a XII-a, s-a apreciat coroborat cu mențiunile cuprinse în referatul de evaluare psihosocială (f. 159 și urm.) că măsura arestării și durata acesteia este suficientă pentru cercetarea acestui inculpat în stare de libertate tocmai pentru a avea posibilitatea de-și continua studiile.

Astfel reținând că inculpatul B. nu are antecedente penale, a colaborat cu organele de urmărire penală, înlesnind identificarea celorlalți inculpați și analizând art. 5 par. 3 din CEDO, în concret, s-a apreciat că limitele rezonabile ale unei detenții provizorii sunt împlinite și nu există indicii precise cu privire la un interes public real care ar avea o pondere mai mare față de regula judecării acestui inculpat în stare de libertate.

Prima instanță a apreciat că nu se mai impune în acest moment procesual menținerea arestării preventive a inculpatului B. deoarece acest fapt presupune existența unor riscuri de natură a pune în primejdie funcționarea normală a instituțiilor statului, menținerea liniștii cetățenilor și respectarea drepturilor acestora, elemente ce decurg atât din circumstanțele reale ale cauzei, cât și din cele personale privindu-l pe inculpat, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura restrictivă de libertate a obligării de a nu părăsi localitatea și stabilirea unor condiții în sarcina inculpatului, conform dispozitivului prezentei încheieri, nu aduce atingere prev. art. 136 Cod procedură penală, iar judecarea cauzei poate fi continuată așadar cu acest inculpat în stare de libertate cu consecințele de rigoare pe plan procesual pentru acest inculpat menționate mai jos.

S-a apreciat, de asemenea, că această măsură alternativă în sensul arătat mai sus oferă suficiente garanții scopului legitim urmărit, asigurând buna desfășurare a procesului penal în continuare.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs atât inculpatul M. S.

A., cât și P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare.

Recurentul-inculpat nu și-a motivat în scris recursul, însă în ședința publică din 15 februarie 2013 a solicitat a i se înlocui măsura arestării preventive cu o altă măsură preventivă cu motivarea, în esență, că a muncit, comiterea infracțiunii nu a fost inițiată de acesta, pentru infracțiunea de conducere sub influența băuturilor alcoolice - alcoolemia a fost la limită, a solicitat judecarea cauzei în baza art.320¹Cod procedură penală, temeiurile care au stat la baza arestării sale preventive nu mai subzistă, nu există probe

pentru starea de pericol. S-a făcut trimitere la persoana inculpatului și la antecedentele sale, la faptul că nu are o infracțiune de pericol, are o locuință - cea a părinților săi.

P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare a solicitat a se menține măsura arestării preventive a inculpatului B. R. D. cu motivarea, în esență, că hotărârea instanței este netemeinică raportat la împrejurările comiterii infracțiunii, la urmările ei, la persoana sa, inculpatul cunoscând

faptul că partea vătămată este minoră și a acceptat săvârșirea infracțiunii. Modul de operare al acestuia (raportat la împrejurarea comiterii faptei - pe timp de zi, împreună cu alte persoane) prezintă pericol social pentru ordinea publică. Inculpatul a valorificat telefonul părții vătămate la scurt timp după comiterea faptei pentru o sumă mare de bani.

Acesta mai este cercetat în prezent pentru infracțiunea de furt (comisă din locuință) de Poliția B. M. .

La evaluarea pericolului social instanța trebuie să aibă în vedere nu numai datele privind persoana inculpatului, dar și cele privind infracțiunea comisă, pericolul social al acesteia. Lăsarea în libertate a inculpatului ar putea încuraja și alte persoane să comită fapte asemănătoare, s-ar genera în opinia publică un sentiment de insecuritate și credința că justiția nu acționează suficient de ferm împotriva unor manifestări infracționale cu un accentuat pericol social.

Menținerea măsurii arestării preventive este justificată de natura faptei comise, de urmarea produsă și de modul său de operare. Justiția trebuie să acționeze ferm pentru protejarea integrității corporale a persoanelor, a libertății lor de mișcare cu atât mai mult cu cât este vorba de minori.

Prin urmare, subzistă în continuare temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și la menținerea ei în cursul procesului penal, vinovăția inculpatului fiind deja probată în cauză.

Examinând încheierea penală recurată, tribunalul reține următoarele: Prin încheierea penală nr.2174 din 9 octombrie 2012 a Judecătoriei B.

M. s-a dispus arestarea preventivă a intimatului-inculpat B. R. D. pe o perioadă de 29 de zile (9 octombrie 2012 - 6 noiembrie 2012), în temeiul art.148 lit.f Cod procedură penală, acesta fiind cercetat pentru infracțiunea de tâlhărie prev. de art.211 alin.1,2 lit.c, 2¹lit.a, b Cod penal.

Această încheiere a fost menținută prin încheierea penală nr.317/R/2012 a T. ui M. .

În considerentele acestei din urmă încheieri s-a reținut faptul că, în speță, există indicii temeinice în sensul că în data de 21 septembrie 2012, în jurul orelor 1430, acesta împreună cu o altă persoană rămasă neidentificată la acea dată a deposedat-o pe partea vătămată Z. E. E. (în vârstă de 13 ani) de un telefon mobil marca "Samsung Galaxy S3";, amenințând-o cu un obiect tăietor înțepător în zona gâtului în timp ce aceasta se deplasa pe strada Cuprului din B. M., cauzându-i un prejudiciu de 2.600 lei.

Prin încheierea penală nr.2323 din 20 octombrie 2012 a aceleiași judecătorii s-a dispus arestarea preventivă a recurentului-inculpat M. S.

A. pe o perioadă de 29 de zile (20 octombrie 2012-17 noiembrie 2012), în temeiul art.148 lit.d, f Cod procedură penală, acesta fiind acuzat de comiterea

infracțiunii de tâlhărie prev. de art.211 alin.1, 2 lit.c, 21 lit.a, b Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal.

Această încheiere a fost menținută prin încheierea penală nr.334/R/2012 a T. ui M. .

În considerentele acestei din urmă încheieri s-a reținut faptul că, în cauză, există indicii în sensul că recurentul-inculpat în data de 21 septembrie 2012, în jurul orelor 1430, i-a aplicat părții vătămate Z. E. E. (în vârstă de 13 ani) mai multe lovituri cu mâna pe ceafă, în timp ce intimatul- inculpat B. R. D. a prins-o cu antebrațul de gât, a amenințat-o cu un obiect tăietor înțepător, apoi i-a luat din buzunar telefonul marca "Samsung Galaxy S3";.

Prin rechizitoriul întocmit la data de 1 noiembrie 2012 în dosarul nr.4395/P/2012 P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare a dispus trimiterea în judecată a recurentului-inculpat și a intimatului-inculpat (alături de inculpații N. F. V. și C. A. S. ) pentru infracțiunea de tâlhărie prev. de art.211 alin.1,2 lit.c, 2¹lit.a, b Cod penal (cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal față de recurentul-inculpat M. SA ).

La Judecătoria Baia Mare s-a format dosarul nr._, cauza fiind în prezent în faza de judecată.

T. apreciază că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a recurentului-inculpat și a intimatului-inculpat se mențin și se impune a fi privați în continuare de libertate.

Raportat la probele administrate până în prezent în cauză tribunalul apreciază că, în speță, există indicii care să justifice presupunerea că aceștia au comis fapta pentru care au fost arestați preventiv, respectiv că în data de 21 septembrie 2012 prin exercitare de acte de violență aceștia au deposedat-o pe partea vătămată minoră Z. E. E. (în vârstă de 13 ani) de un telefon mobil în timp ce aceasta se deplasa pe strada Cuprului din B. M. . Există, în consecință, indicii în sensul celor prev. de art.143 Cod procedură penală.

Pedeapsa prevăzută de lege este închisoare mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a acestora prezintă în continuare pericol concret pentru ordinea publică, acesta rezultând din natura, gravitatea presupusei fapte (dată de modalitatea în care se prezumă că a fost comisă - furt săvârșit prin folosirea de acte de violență, de mai multe persoane împreună și asupra unui minor) și din perseverența infracțională a recurentului-inculpat M. SA (acesta a fost condamnat anterior prin sentința penală nr.1821/2010 a Judecătoriei B.

M. la pedeapsa de 1 an închisoare a cărei executare a fost suspendată condiționat pentru infracțiunea de conducere sub influența băuturilor alcoolice cu toate că această infracțiune nu prezintă o gravitate deosebită), dar și a intimatului-inculpat B. R. D. (acesta mai este cercetat pentru două infracțiuni de furt calificat în dosarul nr.2515/P/2012 al P. ui de pe lângă

Judecătoria Baia Mare) chiar dacă au recunoscut comiterea presupusei fapte. În raport de acest grad ridicat de pericol social al acestora, luarea unei alte măsuri preventive nu este suficientă.

Pentru toate aceste considerente tribunalul apreciază recursul inculpatului M. SA ca fiind nefondat, urmând a-l respinge ca atare și recursul parchetului ca fiind întemeiat, urmând a-l admite potrivit dispozitivului deciziei.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, recurentul-inculpat M.

SA va fi obligat la plata către stat a sumei de 20 lei - cheltuieli judiciare în recurs, iar restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina sa.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

În temeiul art. 385¹⁵pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul M. SA (CNP 1., fiul lui

L. și A., născut la data de 09 august 1987 în B. M., județul M., domiciliat în B. M., str. Mărgeanului nr. 1A/12, județul M., cu reședința în B. M., str. Grănicerilor nr. 104/50, județul M., arestat preventiv, aflat la Penitenciarul Gherla) împotriva încheierii din 08 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ .

Admite recursul declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA BAIA MARE împotriva încheierii din 08 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ pe care o casează în parte (doar în ceea ce îl privește pe inculpatul B. R. D. ) și în consecință:

Respinge cererea formulată de inculpatul B. R. D. privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

În temeiul art. 160bCod procedură penală raportat la art. 3002Cod procedură penală, constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării

preventive a inculpatului B. R. D. (CNP 1., fiul lui S. -D. și

, născut la data de 02 aprilie 1994 în B. M., județul M., domiciliat în
M., str. Păltinișului, nr. 87/19, jud. M. arestat preventiv, aflat la Penitenciarul Gherla) și în consecință menține arestarea preventivă a acestuia.

În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală, obligă pe recurentul- inculpat M. SA să plătească în favoarea statului suma de 20 lei, iar

celelalte cheltuieli judiciare ocazionate statului în recurs rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 15 februarie 2013.

PREȘEDINTE,		JUDECĂTORI,				G.	IER,
B. C. S. -F.	A.	; R. A. C.	I.	L.	M.

Red.B.C./T.red.I.L.M.

_ /4 ex.

J. ecător la fond:B. I. A

ROMÂNIA cod operator - 2618

TRIBUNALUL MARAMUREȘ DOSAR NR._

PROCES VERBAL

încheiat azi, 15 februarie 2013

În prezența recurentului-inculpat M. SA și a intimatului-inculpat

B. R. D., s-a făcut pronunțarea soluției dispusă în cauză (ora 1123), dându-se citire dispozitivului deciziei penale nr.38/R/15 februarie 2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

ROMÂNIA - TRIBUNALUL MARAMUREȘ cod operator - 2618

DOSAR NR._ /a4 din 15 februarie 2013

Către

PENITENCIARUL GHERLA

Alăturat prezentei conform art. 360 alin.2 Cod procedură penală vă trimitem copia dispozitivului deciziei penale nr.38/R din 15 februarie 2013, pronunțată în dosarul cu nr. mai sus indicat, privind pe recurentul-inculpat M.

SA (CNP 1., fiul lui L. și A., născut la data de 09 august 1987 în B. M., județul M., domiciliat în B. M., str. Mărgeanului nr. 1A/12, județul M., cu reședința în B. M., str. Grănicerilor nr. 104/50, județul M.

, arestat preventiv, aflat la Penitenciarul Gherla).

PREȘEDINTE GREFIER

ROMÂNIA - TRIBUNALUL MARAMUREȘ cod operator - 2618

DOSAR NR._ /a4 din 15 februarie 2013

Către

PENITENCIARUL GHERLA

, arestat preventiv, aflat la Penitenciarul Gherla).

PREȘEDINTE GREFIER

ROMÂNIA - TRIBUNALUL MARAMUREȘ cod operator - 2618

DOSAR NR._ /a4 din 15 februarie 2013

Către

PENITENCIARUL GHERLA

R. D. (CNP 1., fiul lui S. -D. și A., născut la data de 02 aprilie 1994 în B. M., județul M., domiciliat în B. M., str. Păltinișului, nr. 87/19, jud. M. arestat preventiv, aflat la Penitenciarul Gherla), prin care a fost admis recursul declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA BAIA MARE împotriva încheierii din 08 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ pe care o casează în parte (doar în ceea ce îl privește pe inculpatul B. R. D. ) și în consecință a fost respinsă cererea formulată de inculpatul B. R. D. privind înlocuirea măsurii

arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. În temeiul art. 160bCod procedură penală raportat la art. 3002Cod procedură penală, s- a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului

B. R. D. (CNP 1., fiul lui S. -D. și A., născut la data de 02 aprilie 1994 în B. M., județul M., domiciliat în B. M., str. Păltinișului, nr. 87/19, jud. M. arestat preventiv, aflat la Penitenciarul Gherla) și în consecință A FOST MENȚINUTĂ ARESTAREA PREVENTIVĂ A ACESTUIA.

PREȘEDINTE GREFIER

cod operator - 2618

TRIBUNALUL MARAMUREȘ COPIE-Minută DOSAR NR._ /a4 D.P. nr.38/R/_

DECIDE:

În temeiul art. 385¹⁵pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul M. SA (CNP 1., fiul lui

Respinge cererea formulată de inculpatul B. R. D. privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

În temeiul art. 160b Cod procedură penală raportat la art. 3002Cod

procedură penală, constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului B. R. D. (CNP 1., fiul lui S. -D. și

, născut la data de 02 aprilie 1994 în B. M., județul M., domiciliat în
M., str. Păltinișului, nr. 87/19, jud. M. arestat preventiv, aflat la Penitenciarul Gherla) și în consecință menține arestarea preventivă a acestuia.

În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală, obligă pe recurentul- inculpat M. SA să plătească în favoarea statului suma de 20 lei, iar celelalte cheltuieli judiciare ocazionate statului în recurs rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 15 februarie 2013. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

s.s. indes. s.s. indes.;s.s.indes.

pt. conf.

← Decizia penală nr. 19/2013. Mentinere arest preventiv		Decizia penală nr. 304/2013. Mentinere arest preventiv →

Decizia penală nr. 38/2013. Mentinere arest preventiv

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 38/2013. Mentinere arest preventiv