Decizia penală nr. 43/13. Cerere de liberare provizorie sub control judiciar

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

Dosar nr. _

R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA PENALĂ

Decizia penală Nr. 43 Ședința publică de la 13 Iunie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE: B. D. Ț.

Judecător: C. T. Judecător: S. M. Grefier: M. J. D.

Ministerul Public este reprezentat prin procuror D. B. ușan din cadrul DIICOT- Serviciul Teritorial Sălaj

S-a luat în examinare recursurile declarate de inculpații K. I., K. E. ,

K. S. P., K. L. I., K. T., K. R. I., F. N., împotriva încheierii penale nr. 216/_ a Judecătoriei Z., având ca obiect cerere de liberare provizorie sub control judiciar (art. 160 ind.2 C.p.p.).

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenții inculpați, asistați de av. ales P. Mircea cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, apărătorul recurenților inculpați, av. P. Mircea depune la dosarul cauzei motivele de recurs și comunică un exemplar cu reprezentantul Ministerului Public.

La solicitarea instanței, recurenții inculpați arată că sunt de acord cu recursul formulat de apărătorul ales av. P. Mircea, și nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului declarat.

Având cuvântul recursului formulat, apărătorul recurentului inculpat, av. P. Mircea, solicită instanței admiterea recursului formulat și în consecință admiterea cererii privind liberarea provizorie sub control judiciar privind pe inculpații K. I., K. E., K. S. P., K. L. I., K. T., K. R. I., F. N. .

Apărătorul recurenților inculpați, av. P. Mircea, învederează că cererea de liberare provizorie sub control judiciar a fost respinsă de instanța de fond reținându-se că în cauză o parte din temeiurile avute în vedere la luarea și la prelungirea măsurii arestării preventive subzistă și în continuare, stabilind că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 160, ind. 2, alin. 2 Cod procedură penală în sensul că din probele existente la dosarul cauzei nu se poate reține că inculpații odată liberați provizoriu ar dori să comite ar exista intenția comiterii unei noi infracțiuni de către recurenții inculpați și că în cauză nu se pot reține ca temei al respingerii cererii de liberare provizorie că odată puși în libertate ar încerca să zădărnicească în vreun fel aflarea adevărului prin influențarea martorilor, părți vătămate astfel cum spun prevederile art. 160, ind. 2, alin. 2, Cod procedură penală

și spune că există o reacție din partea opiniei publice .Apreciază că dacă sunt îndeplinite prevederile art. 148 lit. f) Cod procedură penală, asta nu înseamnă că sub durata arestării preventive inculpatul nu poate fi liberat provizoriu sau sub cauțiune, astfel încât arată apărătorul recurenților inculpați, instanța ar trebui să analizeze această cerere din toate punctele de vedere. În momentul de față au trecut 3 luni de la luarea măsurii arestării preventive față de recurenții inculpați, iar în conformitate cu art. 5 din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, orice persoană poate fi pusă în libertate chiar dacă a fost arestată preventiv, gravitatea faptelor fiind raportat la infracțiunile pentru care aceștia sunt cercetați, în speță infracțiunea de șantaj și camătă pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 5 luni la 6 ani, deci cu puțin peste maximul prevăzut de dispozițiile art. 148, lit. f Cod procedură penală.

Odată cu trecerea timpului pericolul, respectiv reacția opiniei publice nu mai au aceeași rezonanță în rândul societății, ca aceea avută la luarea măsurii arestării preventive, dat fiind faptul că de la acel moment și până în prezent a trecut o durată de aproximativ 3 luni de zile. Eventualele riscuri și pericole avute în vedere inițial de instanța de judecată descresc odată cu trecerea unui interval de timp petrecut în detenție. Face referire, în acest sens apărătorul recurenților inculpați, la cauza Degeratu/României, hotărâre din data de_, cu ocazia judecării cauzei Curtea Europeană a drepturilor Omului a reținut faptul că pericolul impactului negativ asupra opiniei publice descrește odată cu disiparea efectului produs de șocul inițial. Într-o altă cauză s-a statuat că deși anumite infracțiuni reprezintă pericol social pentru ordinea publică acesta scade odată cu trecerea timpului, prin urmare se impune de fiecare dată reevaluarea condițiilor ce trebuie îndeplinite pentru menținerea inculpatului în arest preventiv. Se mai arată în jurisprudență, că odată cu trecerea timpului, rațiunile privării de libertate trebuie să fie mai puternice, iar simpla referire la impactul negativ al faptelor asupra societății nu mai este suficientă. De asemenea, arată reprezentantul recurentului inculpat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului admite faptul că gravitatea acuzațiilor poate justifica arestarea preventivă a unei persoane, însă, de la un moment dat, menținerea acesteia în stare de detenție nu se mai justifică pentru simplul motiv al gravității faptelor de care inculpații sunt acuzați.(cauza Al Akidi/Bulgariei). În prezenta cauză au trecut aproximativ 3 luni de la luarea măsurii arestării preventive, motiv pentru care instanța nu poate reține același motiv al gravității faptelor pentru care este cercetat recurentul inculpat. S-a arătat că pentru efectuarea urmăririi penale va trebui vor trebui continuate și efectuate acte de urmărire penală privind audierea unui număr de 40 de părți vătămate, audierea unui număr de 16 martori.

Recurenții inculpați sunt persoane sărace, fiecare dintre ei muncind pentru a- și câștiga existența, astfel arată că inculpații K. I. și K. E., au un bar unde părțile vătămate vin și consumă băuturi sau joacă la automatele de jocuri care există în interiorul barului, uneori fără a-și plăti consumația fiind trecuți pe caiet. În momentul în care inculpații trebuiau să plătească marfa, aceștia cereau părților vătămate banii pentru a acoperi cheltuielile făcute de acestea. Chiar și acum arată apărătorul recurenților inculpați, când patronii acestui bar sunt arestați preventiv, părțile vătămate continuă să consume pe datorie și să joace la jocurile de noroc din acel bar.

Fiecare dintre recurenții inculpați prezenți astăzi aici, are activități agricole oneste, ei nefăcând avere astfel cum se susține.

Urmărirea penală și cercetarea se poate continua și cu punerea acestora în stare de libertate, întrucât odată cu încuviințarea cererii de liberare provizorie sub control judiciar instanța are posibilitatea stabilirii obligațiilor prevăzute de al. 3 al art. 160 ind. 2 Cod procedură penală precum și obligațiile prevăzute de al. 3, ind. 1 al art. 160, lit. c) Cod procedură penală. Câtă vreme se încuviințează o cerere de liberare provizorie sub control judiciar, nu reprezintă o negare a celorlalte hotărâri judecătorești, legiuitorul prevede posibilitatea ca o persoană să fie liberată provizoriu conform art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Prin aceste obligații se asigură scopul prevăzut de art. 136 Cod procedură penală, respectiv buna desfășurare a procesului penal.

Pentru aceste considerente, apreciază că recursul este întemeiat, astfel încât solicită admiterea recursului formulat, casarea hotărârii primei instanței cu consecința admiterii cererii de liberare provizorie sub control judiciar.

Reprezentantul Ministerului Public solicită instanței respingerea recursului formulat și menținerea hotărârii primei instanțe ca temeinică și legală.

În conformitate cu prevederile art. 160, alin. 2 Cod procedură penală cererea de liberare provizorie nu se acordă în situații în care există date că odată pus în libertate a putea influența martorii sau oricare alte persoane implicate.

În cauză există suficiente probe și nu indicii cum că recurenții inculpați, odată puși în libertate ar încerca zădărnicirea adevărului prin acte de violență și amenințări. Din cele relatate de către părțile vătămate reiese că activitatea infracțională a început în urmă cu aproximativ 15 ani, când au fost înregistrate primele plângeri. Astfel din declarația învinuitei Șuteu V., complice, arată că familia K. posedă un control total asupra părților vătămate.

S-a făcut o analiză a tuturor părților vătămate raportat la fiecare inculpat în parte, și s-a stabilit numărul de părți vătămate pentru fiecare recurent inculpat în parte, perioada în care au împrumutat acestora bani și au exercitat asupra victimelor amenințări precum și sumele de bani. În acest sens se arată că cu privire la recurenții inculpați K. I. și K. E. există un număr de 26 părți vătămate împrumutate din 1997, recurentul inculpat F. N. un număr de 8 părți vătămate, recurentul inculpat K. R. I. și soția sa K. Șarolta un număr de 11 părți vătămate, K. T. un număr de 6 părți vătămate, iar recurentții inculpați K. Sandor și K. L. I. un număr de 17 părți vătămate.

În toate declarațiile părților vătămate se arată că de fiecare dată când trebuiau ridicați banii, părțile vătămate nu se prezentau la poștă, iar în cazul în care se prezentau, aceștia erau obligați să dea banii cămătarilor. Există în acest sens, arată reprezentantul Ministerului Public, suficiente probe din care să reiasă că odată puși în libertate recurenții inculpați, ar încerca zădărnicirea adevărului și mai mult decât atât influențarea părților vătămate și a martorilor. Mai arată totodată, că din totalul plângerilor depuse atât la organele de poliție cât și la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Jibou, 80 % din acestea erau retrase, sub violență și amenințare.

Pentru aceste considerente solicită respingerea recursurilor formulate și continuarea cercetărilor în stare de arest preventiv a recurenților inculpați.

În replică apărătorul recurenților inculpați învederează instanței de judecată că nu se poate vorbi despre infracțiunea de cămătărie din urmă cu aproximativ 12- 13 ani conform L216/2011.

Recurenta K. L. I., are 1 copil minor, s-a reținut de asemenea că recurentul inculpat K. I. și-ar fi cumpărat o mașină a cărei valoarea este foarte mare, de fapt aceasta având o valoare de 5000 Euro. Totodată, apărătorul recurenților inculpați, face referire la practica judiciară a instanțelor învederând că și în alte dosare în care inculpații au fost arestați preventiv s-a respins cererea privind arestarea preventivă a inculpaților, aceștia fiind puși în libertate, instanța instituind și anumite obligații în sarcina lor. Apreciază că scopul urmărit de Ministerul Public a fost atins, iar desfășurarea normală a urmăririi penale și a cercetării penale poate fi realizată și cu recurenții inculpați în stare de libertate în conformitate cu prevederile art. 160, ind. 1, alin. 3 și 3 ind. 1 Cod procedură penală.

Recurentul inculpat K. I., având ultimul cuvânt solicită instanței cercetarea în stare de libertate, obligându-se să se prezinte ori de câte ori este necesar, învederând că nu a avut treabă cu nimeni, fiind nevinovat.

Recurenta inculpată K. E., arată că odată ce părțile vătămate au intrat la ea în bar și nu aveau bani, aceștia au consumat iar valoarea consumației era trecută pe caiet, iar banii găsiți asupra ei erau pentru achiziționarea aparatelor din bar. Arată că este nevinovată, și solicită judecarea în stare de libertate.

Recurentul inculpat K. Sandocan P., solicită judecarea în stare de libertate, prezentându-se ori de câte ori va fi nevoie, și toate cele susținute sunt minciuni.

Recurenta K. Loredan I., învederează că are trei copii, din care unul de 1 an, solicită judecarea în stare de libertate, cu obligația de a se prezenta ori de câte ori va fi nevoie.

Recurentul inculpat K. T. solicită judecarea în stare de libertate, pentru a merge la muncă.

Recurentul inculpat K. R. I., învederează că asupra lui s-a găsit 15 lei și are un copil bolnav cu care trebuia să meargă la medic. Solicită judecarea în stare de libertate.

Recurentul inculpat F. N., învederează instanței că are trei copii, solicită judecarea în stare de libertate, cu mențiunea că se va prezenta ori de câte ori va fi nevoie.

Instanța reține cauza în pronunțare.

Prin incheierea penala nr. 216/_ a Judecatoriei Z. in temeiul art. 1608aalin. 1, 6 C.p.p. s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub

control judiciar formulată de inculpatul K. I. poreclit "P. u";, fiul lui I. si R., născut la data de_ în localitatea J., jud.Sălaj, domiciliat în localitatea J., str.S., nr.52, jud.Sălaj, CNP 1., cetățean român, studii primare, asociat la AF I. F., căsătorit, stagiul militar îndeplinit, fără antecedente penale.

În temeiul art. 1608aalin. 1, 6 C.p.p. s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpata K. E. poreclită

"Erji";, fiica lui T. si Carolina, născută la data de_ în oraș J., jud.Sălaj,

domiciliată în localitatea J., str.S., nr.52, jud.Sălaj, CNP 2., cetățean român, studii primare, casnică, căsătorită, fără antecedente penale.

În temeiul art. 1608aalin. 1, 6 C.p.p. s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul K. S. -P. , fiul lui I. și R., născut la data de_ în localitatea J., jud.Sălaj, domiciliat în localitatea J., str.S., nr.81, jud.Sălaj, CNP 1., cetățean român, studii

primare, fără ocupație și loc de muncă, căsătorit, stagiul militar neîndeplinit, fără antecedente penale

În temeiul art. 1608aalin. 1, 6 C.p.p. s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpata K. L. I. poreclită "Pamela";, fiica lui P. și I., născută la data de_ în localitatea J.

, jud.Sălaj, domiciliată în localitatea J., str.Tudor V., nr.108, jud.Sălaj, CNP 2., cetățean român, fără studii, fără ocupație și loc de muncă, căsătorită, fără antecedente penale.

În temeiul art. 1608aalin. 1, 6 C.p.p. s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul K. T. , fiul lui I. și R., născut la data de_, în localitatea J., jud.Sălaj, domiciliat în localitatea J., str.S., nr.81, jud.Sălaj, CNP 1., cetățean român, studii generale, fără ocupație și loc de muncă, căsătorit, stagiul militar neîndeplinit,

recidivist postcondamnatoriu.

În temeiul art. 1608aalin. 1, 6 C.p.p. s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul K. R. I.

poreclit "Rudo";, fiul lui I. si R., născut la data de_ în localitatea J., jud.Sălaj, domiciliat în localitatea J., str.S., nr.81, jud.Sălaj, CNP 1., cetățean român, studii - 10 clase, fără ocupație și loc de muncă, căsătorit, stagiul militar îndeplinit, fără antecedente penale.

În temeiul art. 1608aalin. 1, 6 C.p.p. s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul F. N. A. poreclit "Gusti";, fiul lui P. și I., născut la data de_ în localitatea J., jud.Sălaj, domiciliat în localitatea J., str.S., nr.219, jud.Sălaj, CNP 1., cetățean român, studii primare, fără ocupație și loc de muncă, căsătorit, stagiul militar îndeplinit, fără antecedente penale.

În temeiul art. 192 alin. 2, 4 C.p.p. au fost obligati fiecare inculpat la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunta aceata hotarare instanta a retinut urmatoarele:

Inculpații K. E., K. I., K. S. P., K. L. I., K. T., K. R. I.

, F. N. A. sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de: art.8 din Legea nr.39/2003 respectiv inițierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii de infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 15 ani; art.3 alin.1 din Legea nr.216/2011 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, respectiv cămătărie, fapta fiind comisă în formă continuată, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani și art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., respectiv șantaj, fapta fiind comisă în formă continuată și pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal; în cazul inculpatului K. T. și cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal pentru toate cele trei infracțiuni.

În esență s-a reținut că inculpații K. I. și K. E. au împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate Horvath Gina, Grebănar Rita, Varga Estera, Nagy Cerasela, Runcan Andrea, Lăcătuș Iuliu, Rosmalint Vandana, Rosmalint L.

, Lakatoș P. ița, Lakatoș Nadia, Adam Iosif, Adam R., iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare le-au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali Suteu Virginica si C. Aurelian-Sergiu.

Inculpații K. S. P. și K. L. I. au împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate Banța Giani C., Grebenar Marius, Lakatoș Iren, Grebenar Rita, Grebenar R. S., Varga Estera, Crăciun Aurora, Nagy Cerasela, Runcan

M., Lăkătuș Iuliu, Lăcătuș Olga Rozalia, Rosmalint Vandana, Rosmalint Simina, Lakatoș P. ița, Lakatoș Nadia, Adam Iosif, Adam R. și Lakatoș Paul

R., iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare, le-au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, dobânda percepută fiind de 100%, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali Suteu Virginica și C. Sergiu Aurelian.

Inculpatul K. T. a împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate Grebenar Marius, Lakatos Iren, Grebenar R., Rosmalint Simina, Lakatos Paul iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare le-a obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul acelorași factori poștali Șuteu Virginica și ChiȘ Sergiu Aurelian.

Inculpatul K. R. I. a împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate Rosmalint L. M., Lăcătuș Lucian, Rosmalint Simina, Lakatoș P. ița, Ladanyi Lajos Attila, iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare le-au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali mai sus menționați.

Inculpatul F. N. A. a împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate Rosmalint I., Lakatos R., P. Melania Minodora, Lingurar Silvia, Dulanyi Pamela, Varga Marin, iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare le-au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali mai sus menționați.

Prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Sălaj din data de_ din dosar nr.11D/P/2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003, art.3 alin.1 din Legea nr.216/2011 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal, în cazul inculpatului K. T. și cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal. Inculpații au fost reținuți pentru 24 de ore fiecare, astfel: K. E. de la data de_ ora 20.30

până la data de_ ora 20.30, K. I.	de la data de _	ora 21.40 până la
data de_ ora 21.40, K. S. -P.	de la data de _	ora 23.30 până la

data de_ ora 23.30, K. L. I. de la data de_ ora 00.20 până la data de_ ora 00.20, K. T. de la data de_ ora 01.40 până la data de_ ora 01.40, K. R. -I. pe o durată de 24 ore, respectiv de la data de_ ora 03:15 până la data de_ ora 03:15 și F. N. -A. de la data de_ ora 04 :05 până la data de_ ora 04.05., iar ulterior arestați preventiv pe o perioadă de 29 zile, în baza încheierii nr.17/A din data de_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Z. . Prin încheierea penală nr. 23/A din data de_, nr. 28/A din data de_ s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților până la data de_ .

În analizarea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, instanța a reținut că admisibilitatea unei astfel de cereri presupune îndeplinirea anumitor condiții, prevăzute de art. 160²alin. 1 C.p.p. (cu privire la declanșarea procesului penal, să existe un inculpat față de care să fie dispusă măsura arestării, iar infracțiunea pentru care este cercetat, în cazul în care este intenționată, să nu fie sancționată de lege cu o pedeapsă mai mare de 18 ani închisoare).

Totodată se prevăd și condițiile cuprinse în dispozițiile art. 160²alin. 2

C.p.p. din care rezultă că liberarea nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori, experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.

Aceste condiții se verifică succesiv cu ocazia admiterii în principiu a cererii de liberare, cât și cu ocazia analizării pe fond a cererii de liberare provizorie sub control judiciar a inculpatului.

Instanța de fond, analizând întregul probatoriu existent până la această dată, precum și condițiile enumerate mai sus, apreciază că cererea inculpaților

este neîntemeiată pentru următoarele considerente :

Examinarea cererii de liberare provizorie sub control judiciar presupune menținerea împrejurărilor legale care au stat la baza arestării preventive a inculpatului, dar în procedura liberării organul judiciar poate aprecia că prelungirea stării de arest nu mai apare necesară, liberarea devenind posibilă sub rezerva respectării anumitor condiții.

În sens larg dreptul inculpatului de a fi judecat în libertate chiar și restricționată (habeas corpus) este un drept esențial al său, care poate fi cenzurat numai după o atentă evaluare a împrejurărilor concrete ale cauzei. Instanța a reținut că, în esență, acordarea liberării provizorii sub control judiciar reprezintă o înlocuire a măsurii privative de libertate, respectiv cea a arestării preventive, cu o măsură neprivativă de libertate, însă păstrând temeiurile care au justificat măsura arestării preventive. Totodată, soluționarea cererii de liberare pe control judiciar implică faptul că rațiunile juridice care au impus luarea sau prelungirea măsurii arestării preventive încă subzistă, de aceea analizarea prezentei cereri nu se va face raportat numai la condițiile formale și substanțiale care impun măsura arestării preventive.

Conform art. 160^2 al. 1 din C.p.p. liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.

Instanța de fond a reținut că inculpații sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor concurente prev. de art.8 din Legea nr.39/2003 pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 15 ani; art.3 alin.1 din Legea nr.216/2011 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani și art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal; în cazul inculpatului K. T. și cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal pentru toate cele trei infracțiuni; în cauză condiția privind limita pedepselor fiind îndeplinită.

Cererea de liberare provizorie sub control judiciar nu este admisibilă dacă în cauză există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori, experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte; inculpații îndeplinesc și aceste condiții de admisibilitate deoarece nu există date din care reiese necesitatea de a-i împiedica pe inculpați să săvârșească alte asemenea fapte.

In al doilea rand nu se poate face abstracție nici de condițiile referitoare la temeinicia cererii în conformitate cu art 160 indice 8a alin 6 C. proc. penala și care face necesară observarea condițiilor ce se impun a fi întrunite în momentul luării măsurii arestării preventive și prelungirii acesteia, ori în cauză există suficiente indicii și probe care să formeze bănuiala legitimă a unui observator obiectiv și independent că au fost comise fapte prevăzute de legea penală ,existând presupunerea verosimilă că persoanele respective -inculpații- au comis fapte prevazute de legea penală.

S-a procedat la verificarea cererii sub aspectul condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 160 indice 2 alin. 1 C.p.p., cu privire la formularea acesteia în cadrul unui proces penal declanșat, la persoana care poate fi subiectul unei astfel de cereri, respectiv un inculpat față de care să fie dispusă măsura arestării și cu privire la sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul în cazul în care este vorba de o infracțiune intenționată, respectiv pedeapsa închisorii care să nu fie mai mare de 18 ani. Instanța a reținut că sunt îndeplinite aceste condiții, față de inculpați fiind luată măsura arestării preventive pe o perioadă de 29 de zile, în baza încheierii nr.17/A din data de_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Z., prin încheierea penală nr. 23/A din data de_, nr. 28/A din data de_ s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților până la data de_ inclusiv; totodată pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care aceștia sunt cercetați se înscrie în limita prevăzută de art. 160 indice 2 alin. 1 C.p.p.

În cadrul condițiilor de admisibilitate au fost analizate și dispozițiile art. 160 indice 2 alin. 2 C.p.p., care prevăd cazurile în care liberarea sub control judiciar nu se poate acorda, instanța constatând că în privința inculpaților nu există date din care să rezulte necesitatea de a-i împiedica pe aceștia să săvârșească alte infracțiuni sau că aceștia vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori, experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.

La aprecierea temeiniciei cererii de liberare sub control judiciar instanța are în vedere atât aspecte legate de persoana inculpatului, cât și aspecte legate de faptele pentru care este cercetat.

Conform deciziei date în Recursul în Interesul Legii nr. 17/2011 instanța de judecată, în cadrul examinării temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar, în cazul în care constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă, verifică în ce măsură buna desfășurare a procesului penal este ori nu împiedicată de punerea în libertate provizorie sub control judiciar a inculpatului.

Fără a se prejudeca fondul cauzei instanța reține că inculpații K. I. și K. E. au împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate Horvath Gina, Grebănar Rita, Varga Estera, Nagy Cerasela, Runcan Andrea, Lăcătuș Iuliu, Rosmalint Vandana, Rosmalint L., Lakatoș P. ița, Lakatoș Nadia, Adam Iosif, Adam R.

, iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare le-au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali Suteu Virginica si C. Aurelian-Sergiu.

M., Lăkătuș Iuliu, Lăcătuș Olga Rozalia, Rosmalint Vandana, Rosmalint Simina, Lakatoș P. ița, Lakatoș Nadia, Adam Iosif, Adam R. și Lakatoș Paul

Așa cum s-a reținut și cu prilejul luării și prelungirii măsurii arestări preventive, din modalitatea elaborată de săvârșire a faptelor, perseverența

infracțională, contribuția concretă a inculpaților în activitatea infracțională a grupului, circumstanțele personale ale acestora, rezultă periculozitatea lor și temerea întemeiată că odată puși în libertate pot aduce atingere ordinii sociale și de drept. Raportat la perseverența în activitatea infracțională, modul concertat și minuțios organizat de acțiune, atitudinea lor față de victime, instanța nu poate valorifica lipsa antecedentelor penale a inculpaților K. E., K. I., K. S. P.

, K. L. I., K. R. I., F. N. A. ca fiind suficiente pentru a considera că lăsarea în libertate a acestora nu prezintă pericolul social pentru ordinea publică. Lăsarea în libertate a inculpaților menționați anterior precum și a inculpatului K. T. ar reprezenta și o evidentă încurajare în săvârșirea unor fapte similare de către aceștia, iar o astfel de măsură a organelor judiciare, similară tolerării unor fenomene antisociale, este de natură a știrbi autoritatea organelor judiciare și de a atrage, mai ales la nivelul percepției comunități, un sentiment de

insecuritate.

Au fost expuse succint aspectele legate de starea de fapt conturată până la acest moment al cercetărilor, deoarece la analizarea temeiniciei cererii de liberare sub control judiciar nu se poate face abstracție de natura faptelor pentru care este cercetat inculpatul, din perspectiva gravității acesteia și a rezonanței sociale. Instanța apreciază că faptele pentru care sunt cercetați inculpații sunt de o gravitate ridicată, iar urmările acestora sunt de necontestat.

Toate aspectele menționate anterior cu privire la natura faptelor care se presupune că au fost săvârșite de inculpați și la comportamentul acestora ulterior săvârșirii actelor materiale, justifică concluzia că se impune cercetarea lor în stare de arest, o eventuală admitere a cererii de liberare sub control judiciar neputând fi întemeiată exclusiv pe aspectele pozitive care caracterizează persoana inculpatului, de genul lipsei antecedenței penale (în ceea ce îi privește pe inculpații K. E. ,

K. I., K. S. P., K. L. I., K. R. I., F. N. A. ), situația familială.

Analiza si verificarea conditiilor prevăzute de articolul 160 indice l Cod de procedură penală, nu echivalează cu o nouă soluționare a propunerii de arestare preventivă. În afara condițiilor de fond prevăzute de art. 160 indice 2, alineatele 1 și 2, Cod de procedură penală, instanța a verificat problematica subzistenței temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, or, acestea se mențin și în prezent.

Instanța de fond a reținut ca pericolul social concret al inculpatului trebuie analizat în această procedură, în caz contrar orice inculpat urmând a fi liberat automat în momentul în care s-ar face dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 160 indice 2, alin. 1 și 2, Cod de procedură penală, instanța nemaiavând vreun drept de apreciere asupra consecințelor pe care le-ar avea lăsarea inculpatului în libertate pentru ordinea publică; o astfel de situație este una inacceptabilă, inculpatul având doar o vocație de a fi liberat provizoriu sub control judiciar, îndeplinirea formală a condițiilor prevăzute de art. 160 indice 2 alin. 1 și 2 Cod de procedură penală neputând duce automat la punerea sa în libertate.

Raportat la gravitatea faptelor pentru care sunt cercetați inculpații, modalitatea concretă de comitere a acestora, inclusiv comportamentul inculpaților avut ulterior săvârșirii actelor materiale de executare, urmările grave produse - prejudiciul cauzat în dauna părților vătămate, sentimentul de insecuritate creat în

rândul membrilor comunității, instanța consideră că cererea inculpaților este neîntemeiată.

Instanța de fond a apreciazt că nu sunt încălcate dispozițiile art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la durata rezonabilă a detenției preventive, având în vedere că măsura arestării preventive a fost luată în data de_ și prelungită succesiv, iar până la acest moment procesual au fost administrate mijloace de probă de către organul de urmărire penală, pentru lămurirea stării de fapt. Astfel nu se poate aprecia că detenția provizorie dispusă în privința inculpaților s-a prelungit nejustificat dincolo de limite rezonabile, pentru a se impune admiterea cererii și cercetarea lor în stare de libertate.

Față de situația familială pe care inculpații K. S. P., K. L. I., K.

T., F. N. A., au relevat-o, instanța de fond a reținut că privarea lor de libertate are o influență negativă atât asupra situației materiale a familiei, cât și asupra celei afective, însă aceste împrejurări existau încă înainte de a începe punerea în operă a planului infracțional și înainte de începerea procesului penal, iar inculpații trebuiau să le aibă în vedere încă de la început.

Prin urmare în cauză nu sunt îndeplinite condițiile de temeinicie pentru ca o asemenea cerere să fie admisă, astfel că, în temeiul art 160 indice 8a alin. 1, 6 C. proc. penala instanța a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de catre inculpații K. E., K. I., K. S. P., K. L. I., K. T.

, K. R. I., F. N. A., ca neîntemeiată.

În temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p.a fost obliga inculpatul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.

Impotriva acetei incheieri au declarat recurs inculpatii K. I., K. E., K.

S. P., K. L. I., K. T., K. R. I., F. N. ,solicitand judecarea in stare de libertate .

In motivele de recurs formulate s-a aratat că din probele existente la dosarul cauzei nu se poate reține că inculpații odată liberați provizoriu ar dori să comite ar exista intenția comiterii unei noi infracțiuni de către recurenții inculpați și că în cauză nu se pot reține ca temei al respingerii cererii de liberare provizorie că odată puși în libertate ar încerca să zădărnicească în vreun fel aflarea adevărului prin influențarea martorilor, părți vătămate astfel cum spun prevederile art. 160, ind. 2, alin. 2, Cod procedură penală.De asemenea s-a mai aratat ca pericolul pentru ordinea publica s-a diluat odata cu trecerea timpului,ca detentia a depasiu durata de rezonabilitate.

Examinind recursurile declarate, tribunalul a retinut ca acestea sunt nefondate,pentru urmatoarele considerente:

Inculpatii K. E., K. I., K. S. P., K. L. I., K. T., K. R. I.

, F. N. A., sunt cercetati în stare de arest preventiv alături de inculpatul, Balog Gruia pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 8 din Legea nr.39/2003, art.3 alin.1 din Legea nr.216/2011 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal în dosarul 11/D/2013 al DIICOT-Biroul Teritorial Sălaj.

În fapt se reține în sarcina acestero ca, au împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate Horvath Gina, Grebănar Rita, Varga Estera, Nagy Cerasela, Runcan Andrea, Lăcătuș Iuliu, Rosmalint Vandana, Rosmalint L., Lakatoș P. ița, Lakatoș Nadia, Adam Iosif, Adam R., iar ulterior, prin folosirea de acte de

violență și amenințare, le-au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali Șuteu Virginica și C. Aurelian-Sergiu.

Prin încheierea de ședință nr.17/A din data de_, pronunțată în dosar nr._, Judecătoria Zalău a admis propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Sălaj și a dispus arestarea preventivă a inculpatei K. E. pe o perioadă de 29 de zile, măsura arestării preventive fiind ulterior prelungită de către Judecătoria Zalău.

Temeiurile de arestare preventivă l-au constituit dispozițiile art.148 lit. b,e,f Cod procedură penală.

În absența unor criterii legale care ar trebui să stea la baza aprecierii organului judiciar asupra temeiniciei cererii de liberare sub control judiciar a inculpatului, instanța trebuie să se raporteze atât elemente ce privesc fapta pentru care este cercetat, cât și la datele care circumstanțiază persoana inculpatului.

Pentru punerea în libertate provizorie trebuie să fie reținute nu numai aspecte referitoare la gravitatea faptei de care este acuzat un inculpat, ci trebuie cercetate toate circumstanțele apte a conduce la concluzia că într-o cauză concretă exista ori nu temeiuri care să justifice o derogare de la regulă judecății în stare de libertate. La menținerea măsurii arestării preventive pe parcursul procesului penal trebuie avute în vedere o categorie de riscuri care ar afecta ordinea publică, fie prin inducerea unui sentiment de insecuritate, fie prin necesitatea bunei desfășurări a procesului penal sau riscul de recidivă, asigură garanțiile respectării acestora și a realizării finalității avute în vedere de legiuitor.

Analizând temeinicia cererii de liberare provizorie atât prin prisma textelor de lege incidente din dreptul intern, cât și a jurisprudenței instanței europene, judecătorul poate constata că măsură liberării provizorii este suficientă pentru bună desfășurare a procesului penal, fiind o măsură restrictivă de drepturi și libertăți care prin seria de obligații ce pot fi stabilite de către instanță în sarcina inculpatului și prin posibilitatea revocării ei, în cazul comiterii de noi infracțiuni sau a încălcării obligațiilor, asigură garanțiile respectării acestora și a realizării finalității avute în vedere de legiuitor.

In mod corect instanta de fond a analizat situatia fiecarui inculpat in parte, pericolul pentru ordinea publica pe care-l prezinta acesta ,precum si existenta anumitor garantii alternative starii de arest preventiv.

Insa, raportat la circumstantele comiterii faptei, la pozitia inculpatilor, la numarul partilor vatamate s-a retinut ca acestia nu au oferit aceste garantii.

Situatia familiala a inculpatilor si problemele de ordin familial sau medical nu constituie garantii suficiente, asa cum a aratat si instanta de fond aceste probleme existat inca dinainte de arestarea preventiva, si totusi inculpatii le-au neglijat si au perseverat in comiterea de fapte antisociale.

Examinând existenta temeiurilor de arestare și a garanțiilor enumerate anterior, în mod corect instanța de fond a reținut că atâta timp cât cu inculpatul K.

I. inculpații din dosar au încercat să influențeze martorii și părțile vătămate, liberarea sub control judiciar nu este oportună.

Pentru aceste considerente, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatii K. I., K. E. ,

K. S. P., K. L. I., K. T., K. R. I., F. N., împotriva încheierii penale nr. 216/_ a Judecătoriei Z. .

Vazand si dispozitiile art 192 alin 2 cpp

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursurile declarate de inculpații K. I., K. E. ,

K. S. P., K. L. I., K. T., K. R. I., F. N., împotriva încheierii penale nr. 216/_ a Judecătoriei Z. .

Obligă inculpații la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la sediul instanței, azi, 13 Iunie 2013.

Președinte,		Judecător,		Judecător,
Ț. D. B.	T.	C.	M.	S., aflat în C.O.

Semnează președinte complet Ț. D. B.

Grefier,

M. J. D.

Red.TC/_

Dact.MJD/_ Ex.7

← Decizia penală nr. 167/9. Cerere de liberare provizorie sub...		Decizia penală nr. 69/2013. Cerere de liberare provizorie sub... →

Decizia penală nr. 43/13. Cerere de liberare provizorie sub control judiciar

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 43/13. Cerere de liberare provizorie sub control judiciar