Decizia penală nr. 460/2013. Înșelăciune
Comentarii |
|
R. IA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.460/R/2013
Ședința publică din 03 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. I., judecător JUDECĂTORI: DP
V. G.
GREFIER: DS
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin procuror:
DANILA SUCIU
S-a luat spre examinare recursul declarat de condamnatul B. L. împotriva sentinței penale nr.33 din 18 septembrie 2012 a Judecătoriei C. N., având ca obiect revizuirea sentinței penală nr. 583/2011 a Judecătoriei C. -N. pronunțată în dosarul nr._, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1722/R/2011 din data de_ a Curții de Apel C. .
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă condamnatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Leahu M., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, petentul depune la dosar copii după declarațiile date de Zoltan M. lena și de Szocs Emeric, precum și după două scrisori expediate de Chita D. și Otilia Zoltan M. lena, solicitând a fi avute în vedere la pronunțarea soluției. Arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul condamnatului solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, să se admită în principiu cererea de revizuire și să se procedeze la rejudecarea dosarului. În cursul urmării penale și în timpul judecății cauzei, inculpatul a solicitat să fie confruntat cu ceilalți inculpați din dosar, cerere care i-a fost respinsă. Petentul susține că nu putea să comită infracțiunea pentru care a fost condamnat deoarece la data respectivă nu-l cunoștea pe inculpatul Chița, iar condamnarea sa a fost consecința unei înscenări pregătită de ceilalți inculpați, cu intenția de a se răzbuna pe el. Prin scrisorile depuse la dosar, petentul a dorit să arate că ceilalți inculpați i-au transmis că vor face totul pentru a se afla adevărul și că le pare rău de ceea ce au făcut. Solicită a se analiza aceste motive raportat la probele administrate, dacă pot constitui temei pentru admisibilitatea cererii de revizuire.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de condamnat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate. Arată că aspectele învederate de petent au fost cunoscute de instanță la data pronunțării soluției, dar și de instanța de control judiciar, cu ocazia soluționării căii de atac promovate de petent.
Condamnatul, având ultimul cuvânt, arată că aspectele învederate nu au fost cunoscute de instanțe la momentul pronunțării soluției de condamnare. Susține că nu are nicio implicare în acest dosar și arată că Parchetul nu a administrat probe cu privire la cererea de revizuire pe care a formulat-o, acesta
nefiind citat nici la Parchet, nici la instanță. Nu este vinovat, nu au fost audiați martorii propuși și nu a fost confruntat cu ceilalți inculpați din dosar.
C U R T E A
Asupra recursului penal de față,
În baza lucrărilor dosarului, constată că Judecătoria Cluj-Napoca prin sentința penală nr.33/C din 18 septembrie 2012, în temeiul art. 403 alin. 3 Cod procedură penală, raportat la art. 394 Cod procedură penală, coroborat cu Decizia RIL nr. LX(60)/2007 pronunțată de ÎCCJ a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul B. L., cu domiciliul in mun.C. -
N., str. C., nr. 23, jud. C., CNP 1., cu privire la sentinta penala nr. 583/2011 a J. i C. N., pronuntata in dosarul nr._ .
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală a fost obligat revizuentul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție prima instanța a reținut în fapt următoarele:
Revizuentul B. L. , a formulat o cerere cu privire la sentința penală nr. 583/2011 a Judecătoriei C. -N. pronunțată în dosarul nr._, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1722/R/20111 din data de_ a Curții de Apel C. .
Revizuientul și-a motivat cererea prin aceea că martorii care au fost audiați în dosarul de fond au săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă și că a fost descoperite fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de către instanță la soluționarea cauzei, conform art. 394 al,. 1 lit. a,b CPP.
Prin referatul întocmit de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj- Napoca s-a propus respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.
M. ivele invocate de către revizuient în ceea ce privește confruntarea dintre el și ceilalți coinculpați ai dosarului de fond Zoltan M. lena și Chița D. Stefan au fost cunoscute de către instanța care a pronunțat SP 583/2011 a Judecătoriei
-N. fiind de asemenea cunoscută și cererea formulată de acesta privind adierea unor martori. Aceste cereri au fost avute în vedere atât de instanța de fond cât și de către instanțele de recurs.
Procedura penală prevede un cadru strict privind dovedirea infracțiunii de mărturie mincinoasă săvârșită de către unul din martorii audiați în cauză.
Având în vedere cele de mai sus instanța a considerat că disp. art. 394 CPP nu sunt îndeplinite nefiind descoperite fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei sau martorii nu au săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, astfel că în temeiul art. 403 alin. 3 Cod procedură penală, raportat la art. 394 Cod procedură
penală, coroborat cu Decizia RIL nr. LX(60)/2007 pronunțată de ÎCCJ a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul B. L., cu privire la sentinta penala nr. 583/2011 a J. i C. N., pronuntata in dosarul nr._ .
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală instanța a obligat revizuentul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs revizuirentul B. L. care a solicitat admiterea căii de atac promovate, casarea soluției atacate și rejudecând, în baza art.394 alin.1 lit.a C.proc.pen., admiterea revizuirii sentinței penale nr.583/2011 a Judecătoriei C. -N., rămasă definitivă prin decizia penală nr.1722 din_ a Curții de Apel C., întrucât s-au descoperit fapte sau împrejurări noi care nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei. Ca efect al anulării deciziei penale 1722/2011 a Curții de Apel, solicită să se
rejudece cauza și prin noua hotărâre ce se va pronunța, să se dispună achitarea revizuientului în temeiul art.10 lit.c și art.11 pct.2 lit.a C.proc.pen., infracțiunea nefiind comisă de revizuient.
Curtea examinând recursul promovat, prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:
Raportând motivele revizuientului la condițiile înscrise în art.394 lit. a-e C.pr.pen., care permit revizuirea hotărârilor judecătorești rămase definitive, Curtea constată că nici unul dintre acestea nu se circumscrie celor din textul de lege învederat mai sus, nemulțumirile condamnatului reprezentând motive de recurs care puteau fi invocate și soluționate în calea ordinară de atac, respectiv de către Curtea de Apel C. .
De altfel, verificând dosarele de fond, și recurs atașate cererii de revizuire rezultă, fără echivoc, că împotriva soluției de condamnare pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca prin sentința penală nr.583/2011, au declarat recurs printre alții și revizuientul B. L., iar prin decizia penală nr. 1722 din_, Curtea de Apel C. a respins ca nefondat recursul acestuia.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, care poate fi formulată doar in cazurile prevăzute expres si limitativ de art. 394 Cod proc.penală, având ca finalitate inlăturarea unei erori judiciare, in cazul în care aceasta s-ar fi produs cu ocazia soluționării definitive a unei cauze. Astfel, revizuirea permite reluarea judecării cauzei doar dacă in fata instanței este adus un probator cu totul inedit sau cel puțin necunoscut acesteia, care să permită constatarea erorii judiciare și inlăturarea ei.
Or, in cazul de față, revizuientul B. L. a depus la dosar mai multe declarații sub semnătură privată emanând de la numiții Zoltan M. lena, Szocs Emeric și Chita D. prin care aceștia atestă neimplicarea recurentului în săvârșirea infracțiunilor imputate prin rechizitoriul parchetului și deduse judecății.
Pentru a constitui motiv de revizuire potrivit art.394 lit.b C.proc.pen., este necesar ca martorul, expertul sau interpretul să fi comis infracțiunea de mărturie mincinoasă constatată însă printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă. Simplele declarații sub semnătură privată atașate de revizuient, în recurs, nu au acest caracter, ca atare neputând contribui la revizuirea hotărârilor judecătorești relevate mai sus.
Cererea acestuia este nefondată, deoarece după rămânerea defintivă a sentinței de condamnare prin respingerea căilor de atac ordinare, aceasta a intrat in puterea lucrului judecat.
Curtea învederează că în calea extraordinară de atac, a revizuirii nu este posibilă, luarea în discuție a unor solicitări care constituie, de fapt, motive de apel și recurs, care de altfel au fost formulate de către condamnat în căile ordinare de atac.
Pe calea revizuirii, așa cum se arată în practica constantă a instanței supreme nu se poate ajunge la o prelungire a probațiunii administrate în cauză și nici la reducerea pedepsei definitiv stabilite și intrată în autoritatea de lucru judecat.
Nu în ultimul rând, în materia revizuirii Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat și un recurs în interesul legii cu nr.60 din 2007, care statuează respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire care nu se încadrează în prevederile art.394 lit.a-e C.proc.pen.
Pentru motivele ce preced, recursul se va respinge ca nefondat în baza art.38515pct.1 lit.b C.proc.pen.
Se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Leahu M., în baza art.189 C.proc.pen.
Văzând și disp.art.192 alin.2 C.proc.pen., recurentul va fi obligat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul revizuirent B. L.
, deținut in Penitenciarul Gherla împotriva sentinței penale nr. 33/C din 18 septembrie 2012 a Judecătoriei C. -N. .
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Leahu M. .
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 3 aprilie 2013 .
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
C. I.
D.
P.
V. G.
GREFIER
S.
Red.D.P./C.A.
3 ex./_ Jud.fond.O. C.
← Sentința penală nr. 442/2013. Înșelăciune | Sentința penală nr. 512/2013. Înșelăciune → |
---|