Decizia penală nr. 791/2013. Înșelăciune

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M A N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _

DECIZIA PENALĂ NR.791/R/2013

Ședința publică din 4 iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. M.

JUDECĂTORI: L. H.

: C. I. GREFIER: L. C.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj - reprezentat prin PROCUROR - SEBASTIAN DOBRESCU

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul C. C., împotriva sentinței penale nr.511/_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei G., inculpatul fiind trimis în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla din data de 12 septembrie 2012, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții, prevăzută de art. 215, alin. 1, 2, și 3, C. pen. și a infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av.Alexa A., din cadrul Baroului Cluj, cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind inculpatul C. C. și partea vătămată B. A. G. .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpatului, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris de către acesta, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună reducerea pedepsei aplicate pe care o consideră prea mare raportat la fapta săvârșită cu consecința dispunerii unei alte modalități de executare. Cu onorar din FMJ.

Reprezentantul Parchetului, apreciază admisibil recursul inculpatului în sensul că se poate dispune o reducere a pedepsei și aplicarea unei alte modalități de executare.

C U R T E A

Prin sentința penală nr. 511 din 28 martie 2013 a Judecătoriei G., pronunțată în dosarul nr._, a fost condamnat inculpatul C. C. , fiul lui Petruș și R., născut la data de 4 mai 1979 în municipiul Dej, județul Cluj, de cetățenie română, studii 7 clase, fără ocupație, cu antecedente penale ce nu atrag starea de recidivă, domiciliat în comuna Recea Cristur nr. 199, județul Cluj, fară forme legale în comuna C.

, nr. 64, județul Cluj, posesor al C.I. seria KX nr. 2., CNP: 1., la următoarele pedepse:

pedeapsa închisorii de 4 ani pentru săvârșirea infracțiunii de "înșelăciune în convenții";, prevăzută de art. 215, alin. 1, 2 și 3, C. pen.
pedeapsa închisorii de 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de "uz de fals";, prevăzută de articolul 291, teza a doua, C. pen.

S-a constatat că infracțiunea de furt calificat pentru care a fost condamnat inculpatul

C. C. prin sentința penală nr. 22/2011 pronunțată de Judecătoria Șomcuta Mare în dosarul penal nr._, rămasă definitivă prin neapelare la data de_ a fost săvârșită în concurs real de infracțiuni cu infracțiunile de înșelăciune în convenții și uz de fals, care au făcut obiectul prezentei cauze.

În temeiul art. 36, alin. 2 raportat la art. 33, lit. a și 34, lit. b C.pen. s-a contopit pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința nr. 22/2011 pronunțată de Judecătoria Șomcuta Mare în dosarul penal nr._, rămasă definitivă prin neapelare la data de_, cu pedeapsa închisorii de 4 ani închisoare aplicată prin prezenta hotărâre pentru săvârșirea infracțiunii de "înșelăciune în convenții";, prevăzută de art. 215, alin. 1, 2 și 3, C. pen. și cu pedeapsa închisorii de 6 luni aplicată prin prezenta hotărâre pentru săvârșirea infracțiunii de "uz de fals";, prevăzută de articolul 291, teza a doua, C. pen., prin aplicarea pedepsei celei mai grele de 4 ani închisoare, la care adaugă un spor de 4 luni, în final rezultând o pedeapsă de 4 ani și 4 luni închisoare, ce se va executa în regim de detenție.

În temeiul articolului 71 alineatul 2 din Codul penal instanța a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a și b din Codul penal, pe durata executării pedepsei aplicate începând de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.

În temeiul art. 346, alin. 1 C. proc. pen. raportat la art. 14, C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă SC Banca Comercială Română SA, cu sediul în București, B-dul Regina E., nr. 5, sector 3, jud. Ilfov a sumei de 16.461,88 lei, reprezentând debit rezultat din contractul de credit nr. 2008248994/_, încheiat între inculpat și partea civilă, debit compus din capital, dobândă, asigurare și penalități de întârziere.

În temeiul art. 189 C.p.p. s-a dispus virarea din fondul M. ui Justiției în contul Baroului de Avocați Cluj a sumei de 100 lei, reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av. Henter Toth Paulina.

În temeiul articolului 191 alineatul 1 din Codul de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla din data de 12 septembrie 2012 inculpatul C. C. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții, prevăzută de art. 215, alin. 1, 2, și 3, C. pen. și a infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291, C. pen.

În sarcina inculpatului s-a reținut că la data de 9 aprilie 2008 a indus în eroare reprezentantii S. B. S.A., prin folosirea calității mincinoase de angajat al S. CASA PETER

S.R.L. și prin folosirea unor înscrisuri false, determinându-i să încheie contract de creditare în sumă totală de 50.200 lei.

În faza de judecată, instanța a încuviințat și administrat proba cu declarația inculpatului și cu martorii Ilca Cristian și B. Flaviu-T. .

Analizând probele administrate și dispozițiile legale aplicabile în cauză, instanța a reținut următoarele:

În cursul lunii aprilie 2008, inculpatul C. C. s-a deplasat la S. B. S.A - A.

G., unde a obținut informații cu privire la condițiile și documentele necesare pentru obținerea unui credit. Pentru evaluarea solvabilității clientului, reprezentanții băncii i-au înmânat învinuitului un formulat denumit "Adeverință de salariu";, necompletat, solicitându-i totodată să depună la dosarul de creditare o copie a propriului contract individual de muncă. Fiind conștient de faptul că nu ar putea să obțină o evaluare corespunzătoare, în condițiile în care nu era angajat, inculpatul C. C. a luat legătura cu martorul Ilca Cristian, prin intermediul martorului B. Flaviu - T., iar Ilca Cristian a luat legătura, cu numita Grunfeld Sonia-M., cu scopul de a procura înscrisuri false în vederea inducerii în eroare a reprezentanților băncii.

După ce martorul Ilca Cristian s-a întâlnit cu numita Grunfeld Sonia-M. în zona magazinului " Sora " din municipiul Cluj-Napoca, aceasta a promis că va falsifica actele solicitate de inculpatul C. C. . Conform înțelegerii, numita Grunfeld Sonia-M. i-a înmânat martorului Ilca Cristian contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată nr. 55309/_, în care se menționa, contrar adevărului, că inculpatul C. C. era angajat la S. Casa Peter Construct S.R.L. și avea un salariu de bază lunar brut de 1400 lei. Numita Grunfeld Sonia-M. a predat și adeverințele de salariu nr. 49/_ și nr. 49/_ din care reieșea că inculpatul C.

C. este angajat al S. Casa Peter Construct S.R.L., cu un salariu lunar net de 1045 lei.

În data de_, în baza înscrisurilor falsificate mai sus arătate, inculpatul C.

C. a obținut un credit de 15.200 lei, fiind încheiat contractul de credit bancar pentru persoane fizice cu numărul 2008248994. Din această sumă, condamnatul B. Flaviu a primit suma de 1400 lei, condamnatul Ilca Cristian a primit tot o sumă de 1.400 lei, iar condamnata Grunfeld Sonia - M. a obținut un venit ilicit în sumă de 5300 de lei (filele 46-81; 85-87 și 102-105 DUP).

Din adrsa Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj, nr.5837/2536.I din 22 iulie 2009, administratorul S. Casa Peter Construct S.R.L este N. Imre-Peter, nicidecum Peter Imbre, cum s-a menționat în adeverința falsă (fila 91-92).

Caracterul fals al înscrisurilor folosite la obținerea creditului este relevat de adresa Inspectoratului Teritorial de Muncă al județului Cluj, nr.6404 din 15 mai 2008 din care rezultă că inculpatul C. C. nu a fost angajat la S. Casa Peter Construct S.R.L.(fila 89 DUP). De asemenea, din Raportul de constatare tehnico-științifică nr.2. din 26 mai 2009, întocmit de specialiști din cadrul IPJ Cluj -S. Criminalistic rezultă că scrisul de completare depus pe adeverința de salariu nr. 49/_ și 49/_, precum și mențiunile "Peter Imbre"; depuse pe fiecare pagină a copiei contractului individual de muncă nr.55309 din 31 martie 2007, au fost executate de către numita Grunfeld Sonia M. (filele 96-101 DUP).

Pe tot parcursul procesului penal inculpatul C. C. a fost nesincer și a încercat să scape de răspundere, susținând că nu avea cunoștință despre manoperele frauduloase ale martorilor Ilca Cristian și B. Flaviu - T. . Apărarea inculpatului a fost înlăturată de faptul că la data de 9 aprilie 2012 a semnat personal cererea de credit înregistrată sub nr.1318 din 10 aprilie 2008, în care figurează cu un venit lunar de 1.358,50 lei. Aceasta înseamnă că a prezentat personal înscrisurile falsificate, luând astfel cunoștință despre conținutul nereal al acestora.

În plus de aceasta, inculpatul însuși furnizează indicii temeinice în sensul caracterului fraudulos al faptelor sale. Astfel în fața organelor de urmărire penală acesta arată că "cunoșteam faptul că Ilca Cristian întocmește acte pentru obținerea împrumuturilor din bancă";. Aceasta afirmație relevă faptul că inculpatul nu avea cum să nu cunoască caracterul fraudulos al faptelor martorului, atât timp cât documentele pretinse de instituția bancară trebuiau furnizate de angajatorul său, în nici un caz de o terță persoană.

Deși nu se consideră vinovat de înșelăciune, învinuitul recunoaște practic, că a acționat în vederea prejudicierii instituției bancare, de conivență cu martorul Ilca Cristian, urmând sugestia acestuia de a nu achita decât 3-4 rate, întrucât oricum "nu are nimic";(nu este solvabil, prin urmare, nu poate fi executat silit). De altfel, afirmațiile învinuitului referitoare la achitarea celor 3-4 rate sunt lipsite de suport probator, singura dovadă a recuperării parțiale a prejudiciului fiind ordinul de încasare nr.20120906000447265 din 6 septembrie 2012 prin care se certifică achitarea sumei de 200 lei.

Un alt indiciu în sensul caracterului fraudulos al faptelor inculpatului este modalitatea de împărțire a banilor obținuți din contractarea creditului, aproximativ jumătate fiind înmânați martorilor Ilca Cristian și B. Flaviu-T. și numitei Grunfeld Sonia-M. .

De asemenea, semnificativ, în ceea ce privește intenția infracțională este și faptul că inculpatul a contractat creditul, deși era conștient de lipsa oricăror resurse materiale care să-i asigure posibilitatea rambursării (filele 41-44; 85-87 și 108). Ca dovadă în acest sens este și faptul că inculpatul nu a achitat nici o rată din creditul contractat. A achitat doar suma de 200 de lei, dar după ce a luat la cunoștință de faptul că este urmărit penal, nădăjduind în mod ușuratic că în acest mod va scăpa de răspunderea penală.

În cele din urmă, instanța a reținut că pentru mai multe înșelăciuni comise în dauna

S. TBI CREDIT IFN S.A și S. B. S.A - A. G., inclusiv pentru cea care face obiectul prezentului dosar (f. 19 DUP), numiții Grunfeld Sonia-M., Ilca Cristian, B. Flaviu-T. și Lucaci Flaviu-Robert au fost timiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla nr.769/P/2008 din 10 noiembrie 2010, iar prin sentința penală nr.730 din 9 mai 2011, pronunțată de Judecătoria Gherla în dosarul nr._, au fost condamnați la pedeapsa închisorii, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei (filele 5-11 și 16-24 DUP).

În drept, fapta inculpatului care la data de 9 aprilie 2008 a indus în eroare reprezentanții S. B. S.A., prin folosirea calității mincinoase de angajat al S. CASA PETER S.R.L. și prin folosirea unor înscrisuri false, determinându-i să încheie contract de creditare în sumă totală de 50.200 lei, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de

"înșelăciune în convenții";, prevăzută de articolul 215 alineatele 1,2 și 3 din Codul penal.

Fapta inculpatului C. C., care la data de 9 aprilie 2008, a folosit un contract individual de muncă și două adeverințe false de venit pentru a induce în eroare reprezentanții S. B. S.A. cu scopul a obține în mod fraudulos un credit, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de "uz de fals";, prevăzută de articolul 291, teza II-a, din Codul penal.

Având în vedere faptul că inculpatul a săvârșit două infracțiuni, înainte de intervenirea unei hotărâri penale de condamnare pentru vreuna dintre acestea, devin incidente prevederile art. 33, lit. a, C. pen. referitoare la concursul real de infracțiuni.

Potrivit art. 345 alin. 2 Codul de procedură penală, condamnarea se pronunță dacă fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat. În prezenta cauză, instanța a constatat că au fost întrunite aceste condiții, astfel că s-a impus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții, prevăzută de art. 215, alin. 1, 2, și 3, C. pen. și a infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291, C. pen.

În vederea individualizării judiciare a pedepsei la care urmează să fie condamnat inculpata și a modalității de executare a acesteia, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prescrise de art. 72 C. pen., gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acesteia, precum și persoana inculpatului.

Instanța a apreciat că faptele săvârșite de inculpat au un grad ridicat de pericol social imprimat de prejudiciul creat, de aproximativ 15200 lei, din care a fost recuperată o parte infimă de 200 lei.

Persoana inculpatului prezintă un pericol real pentru ordinea publică. Din copia cazierului judiciar rezultă că inculpatul a mai fost condamnat penal pentru o faptă de furt concurentă cu cele depuse judecății. De asemenea a mai fost sancționat administrativ pentru două fapte de furt și una de evaziune fiscală. Inculpatul nu are loc de muncă, fiind astfel predispus spre activități ilicite din care să își asigure existența. Pe parcursul procesului penal a avut o atitudine nesincera.

Conduita inculpatului anterior săvârșirii faptei și pe parcursul procesului penal și împrejurările concrete ale comiterii infracțiunilor fac imposibilă reținerii în favoarea acestuia a unor circumstanțe atenuante.

Din aceste considerente instanța a aplicat inculpatului pedeapsa închisorii de 4 ani pentru infracțiunea prevăzută de art. 215, alin. 1, 2, și 3, C. pen. De asemenea, a aplicat pedeapsa închisorii de 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291, C. pen.

În temeiul art. 85, alin. 1 s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 22/2011 pronunțată de Judecătoria Șomcuta Mare în dosarul penal nr._, rămasă definitivă prin neapelare la data de_, având în vedere faptul că infracțiunile ce fac obiectul prezentei cauze au fost săvârșite anterior pronunțării respectivei sentințe penale, și au fost descoperite în cuprinsul termenului de încercare de 3 ani.

Instanța a constatat că infracțiunea de furt calificat pentru care a fost condamnat inculpatul C. C. prin sentința penală nr. 22/2011 pronunțată de Judecătoria Șomcuta Mare în dosarul penal nr._, rămasă definitivă prin neapelare la data de_ a fost săvârșită în concurs real de infracțiuni cu infracțiunile de înșelăciune în convenții și uz de fals, care au făcut obiectul prezentei cauze.

Potrivit dispozițiilor art. 71, alin. 2, C. pen. "Condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a)-

c) din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei";.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a reținut că natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului conduc la concluzia că se impune complinirea funcției de eliminare, specifică pedepsei privative de libertate principale, și prin îndepărtarea inculpatului, de la activitățile care presupun responsabilitatea sa civică, încrederea publică ori exercițiul autorității, astfel că va interzice inculpatului exercitarea dreptului de natură electorală prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a din Codul penal, precum și a dreptului prevăzut de art. 64, lit. b. Dispozițiile art. 64, lit. c nu sunt aplicabile întrucât inculpatul nu s-a folosit de nici o activitate, funcție sau profesie pentru a săvârși infracțiunea.

Instanța nu a interzis dreptul de a alege, ci doar dreptul de a fi ales, având în vedere exigențele Curții Europene a Drepturilor Omului, reflectate în Hotărârea din 06 octombrie 2005 în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în care curtea a apreciat, păstrând linia stabilită prin decizia Sabou și Pârcălab împotriva României, că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuie să fie dispusă în funcție de natura faptei sau de gravitatea acesteia. Or, faptele care au făcut obiectul prezentei cauze nu au conotație electorală, astfel că instanța a apreciat că nu se impune interzicerea dreptului de a alege.

În consecință, în temeiul articolului 71 alineatul 2 din Codul penal instanța a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a și b din Codul penal, pe durata executării pedepsei aplicate începând de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.

inculpat și partea civilă, debit compus din capital, dobândă, asigurare și penalități de întârziere (f. 14-17).

În temeiul art. 189 C.p.p. și art. 6 din Protocolul privind stabilirea onorariilor avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică s-a dispus virarea din fondul M. ui Justiției în contul Baroului de Avocați Cluj a sumei de 100 lei, reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av. Henter Toth Paulina.

În temeiul articolului 191 alineatul 1 din Codul de procedură penală, instanța a obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul C. C. , criticând solutia instantei de fond ca fiind netemeinică si a solicitat casarea sentintei atacate si pronuntarea unei decizii prin care să se dispună reindividualizarea pedepselor aplicate în sensul reducerii cuantumului acestora si stabilirea unei modalităti neprivative de libertate a executării motivând că sanctiunile aplicate sunt prea severe raportat la faptele comise si urmările cauzate.

Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate, precum și cauza în conformitate cu disp. art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei deduse judecatii, Curtea constată următoarele:

Instanta de fond a stabilit o situatie de fapt corectă, sprijinită pe analiza si interpretarea judicioasa a probelor administrate în cursul urmăririi penale si readministrate direct si nemijlocit în cursul judecătii, pe care le-a evaluat în mod just, inclusiv prin raportare la declaratiile inculpatului recurent, ajungând în final la concluzia corectă că inculpatul a comis infractiunile care fac obiectul cauzei.

Fără a relua argumentația extrem de detaliată a stării de fapt, redată în considerentele hotărârii atacate, argumentație pe care Cureta și-o însușește în întregime, astfel cum această posibilitate este conferită de practica CEDO și potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instantei inferioare (Helle impotriva Finlandei ), se va sublinia cu privire la criticile formulate următoarele:

Din perspectiva art.62 Cod Procedură Penală instanța este datoare ca în vederea aflării adevărului judiciar să lămurească cauza sub toate aspectele pe bază de probe, probe ce nu au o valoare dinainte stabilita (art.63 alin.2 Cod Procedură Penală).

De asemenea inculpatul se bucură de prezumția de nevinovăție garantată de prevederile art.5/2 Cod Procedură Penală, sarcina administrării probelor în procesul penal revenind organelor de urmărire penală și instanței de judecată. Totodată, inculpatului îi este recunoscut dreptul de a nu face nici o declarație în fata organelor judiciare exercitându-și dreptul la tăcere, nefiind obligat să își dovedească nevinovăția (art.66 alin.1 Cod procedură penală). Cu toate acestea, în cazul în care există probe de vinovăție inculpatul are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie.

Pe de altă parte, conform art.69 C.proc.pen., declarațiile inculpatului pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.

Or, fată de ansamblul materialului probator administrat în cursul procesului Curtea concluzionează că prezumția de nevinovăție garantată de dispozițiile art.5/2 Cod procedură penală și art.66 Cod procedură penală de care se bucură inculpatul a fost răsturnată, faptele și vinovăția acestuia rezultând dincolo de orice îndoială rezonabilă din declarațiile inculpatului, graficul de rambursare a creditului, adeverința de venit și contractul de muncă falsificate, contractul de creditare, situația reală a SC "CASA PETER";SRL, cererea de creditare formulată d einculpat, adresa ITM al județului Cluj, raportul de contatare tehnico-științifică, declarțiile condamnaților Ilca Cristian și B. Flaviu-T., dovada recuperării sumei de 200 lei din prejudiciu.

Așa fiind, prima instanța a stabilit corect că în data de 9 aprilie 2008 inculpatul a indus în eroare reprezentanții S. B. S.A., prin folosirea calității mincinoase de angajat al

CASA PETER S.R.L. și prin folosirea unor înscrisuri false (un contract individual de
muncă și două adeverințe de venit), determinându-i să încheie contract de creditare în sumă de 15.200 lei, sumă obtinută astfel în mod fraudulos de către inculpat.
Asa fiind, având în vedere situatia de fapt anterior mentionata, instanta de fond a stabilit o încadrare juridica legala, în raport cu normele de incriminare incidente (infracțiunea de înșelăciune în convenții prev. de art. 215 al. 1,2 și 3 C.pen. si uz de fals prev.art. 291 teza II-a C.pen.).
Deși pe baza stării de fapt reținute s-a dat o încadrare juridică legală infracțiunilor comise de inculpat, Curtea consideră că individualizarea pedepselor, sub aspectul cuantumului si modalitatii de executare, nu reflectă în mod just gradul de pericol social concret al faptelor comise, făcându-se o greșită aplicare a dispozițiilor art. 72 C.pen.
Potrivit art.72 din C.pen. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.
Chiar dacă inculpatul a actionat cu scopul vădit de a-si procura mijloace materiale în mod facil si ilicit si că mai are alte condamnări pentru fapte concurente cu cele din cauză, nu poate fi ignorat faptul că, în esentă, a recunoscut comiterea faptelor în materialitatea lor, a colaborat în toate fazele procesului penal, a manifestat regret și că a cauzat un prejudiciu de valoare medie.
Din această perspectivă concluzia care se desprinde este aceea că pedepsele respective nu sunt proportionale cu gravitatea faptelor savârsite si, în acelasi timp, injuste în raport cu datele personale favorabile.
Asa fiind, Curtea concluzionează că o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții prev. și ped. de art. 215 alin.1, 2 și 3 C.pen. și o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prev și ped de art 291 teza II-a sunt pedepse juste și proporționale, în măsură să asigure funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al sancțiunii, exemplaritatea și finalitatea acesteia, contribuind la conștientizarea consecințelor faptelor, în vederea unei reinserții sociale reale a inculpatului.
Totodată, Curtea constata ca aplicarea pentru inculpat a unor pedepse care sa fie supuse executarii efective, în regim de detentie, sunt excesive, constituind masuri represive disproportionate si lipsind partea prejudiciată de posibilitatea recuperarii pagubei suferite și că executarea pedepselor potrivit art. 86/1 C.pen. ca asigura realizarea scopului prevăzut de art. 52 C.pen.
Pentru aceste motive, Curtea în baza art. 385/15 al. 2 lit. d C.proc.pen. se va ddmite recursul declarat în cauză, iar sentința penală atacată se va casa cu privire la individualizarea pedepselor aplicate inculpatului.
Rejudecând în aceste limite se vor reduce pedepsele aplicate inculpatului la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții prev. și ped. de art. 215 alin.1, 2 și 3 C.pen. și la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prev și ped de art 291 teza II-a .
Se va menține dispoziția privind anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr.22/2011 a Judecătoriei Șomcuta-Mare și în temeiul art 36 alin.2, art 33 lit.a și art 34 lit.b C.pen. se va contopi această pedeapsă cu cele aplicate prin prezenta decizie și se va dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
Potrivit art. 86/1 C.pen. se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante aplicate inculpatului C. C. pe durata termenului de încercare de 5 ani .
În temeiul art. 86/3 C.pen. pe durata termenului de încercare inculpatul menționat se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:
1. să se prezinte trimestrial, la datele fixate de S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, serviciul desemnat cu supravegherea
2. să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea
3. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă,
4. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență
5. să nu conducă nici un fel de autovehicule.

Totodată, în baza art. 71 C.pen. se vor aplica pedepsele accesorii prev. de art. 64 lit. a teza II C.pen., acestea impunându-se raportat la natura si gravitatea faptelor comise, dispozitia instantei fiind în acord cu Decizia nr.74/_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii,precum si cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Hirst c.Marii Britanii.

În temeiul art. 71 alin 5 C.pen. pe durata termenului de încercare se va suspenda executarea pedepselor accesorii.

Inculpatul va fi atenționat asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 86/4

C.pen.

Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței atacate.

Inculpatului i s-a asigurat asistentă juridică din oficiu astfel că în baza art. 189

C.proc.pen. se va stabili suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu ce se va avansa din fondul M. ui Justiției.

In baza art. 192 al. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina

statului.

PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Admite recursul declarat de inculpatul C. C. împotriva sentinței penale nr.

511 din 28 martie 2013 a Judecătoriei G. pe care o casează cu privire la individualizarea pedepselor aplicate inculpatului.

Rejudecând în aceste limite reduce pedepsele aplicate inculpatului la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții prev. și ped. de art. 215 alin.1, 2 și 3 C.pen. și la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prev și ped de art 291 teza II-a .

Menține dispoziția privind anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr.22/2011 a Judecătoriei Șomcuta-Mare și în temeiul art 36 alin.2, art 33 lit.a și art 34 lit.b C.pen., contopește această pedeapsă cu cele aplicate prin prezenta decizie și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

Dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante aplicate inculpatului C. C. pe durata termenului de încercare de 5 ani .

Dispune ca pe durata termenului de încercare inculpatul menționat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

să se prezinte trimestrial, la datele fixate de S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, serviciul desemnat cu supravegherea
să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea
să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă,
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență
să nu conducă nici un fel de autovehicule.

Aplică art. 71, art 64 lit a teza a II-a C.pen., precum și art 71 alin 5 C.pen..

Atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 864 Cod procedură penală.

Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.

Stabilește suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu ce se va avansa din fondul M. ui Justiției.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Decizia este definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 4 iunie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

I. M. L. H. C. I.

GREFIER,

L. C.

Dact.L.H./Dact.S.M 4 ex./_

Jud.fond. Gîlcă M. I.

#Inselaciune. Jurisprudenta

← Sentința penală nr. 163/2013. Înșelăciune		Decizia penală nr. 1614/2013. Înșelăciune →

Decizia penală nr. 791/2013. Înșelăciune

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 791/2013. Înșelăciune