Decizia penală nr. 49/2013. Coruptie
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.49/A/2013
Ședința publică din 18 martie 2013 Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: M. Ș., judecător JUDECĂTORI: L. M.
GREFIER: M. B.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă I.C.C.J. - Direcția Națională Anticorupție -
Serviciul Teritorial C. - reprezentat prin procuror: A. MĂRINCEAN
S-au luat spre examinare apelurile declarate de către Ministerul Public, Parchetul de pe lângă I.C.C.J. - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial
și inculpatul M. A. F. împotriva sentinței penale nr.394 din 15 octombrie 2012 a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev.de art.254 al.1 C.pen. rap.la art.6 din Legea nr.78/2000.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 11 martie 21013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr.394 din 15 octombrie 2012 a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._ , a fost condamnat inculpatul M. A. F. , fiul lui I. și E., născut la_ în loc. Luduș jud. Mureș, cetățean român, domiciliat în loc. C. str. O. nr.36, jud. C., CNP 1., fără antecedente penale, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, prev. și ped. de art. 254 al.1 C. penal cu art. 6 din Legea nr.78/2000 la pedeapsa de: 4 ani închisoare.
S-a făcut aplicațiunea prev.art.64 lit. a teza II și art.71 al.1, 2 C. penal.
S-a dispus interzicerea exercitării drepturilor prev. de art.64 lit. a,b,c C. penal, pe durata de 4 ani, potrivit art.53 pct.2 lit. a C. penal.
În temeiul art.861C. penal, dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare, de doi ani plus pedeapsa aplicată, potrivit art.862C. penal.
În baza art.863C.penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
să se prezinte o dată la 6 luni, în ultima zi de vineri a fiecărui semestru, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța;
să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În temeiul art.359 C. pr. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, conform art.864
C. penal.
În temeiul art.350 al.1 C. pr. pen., s-a dispus menținerea măsurii obligării inculpatului de a nu părăsi țara până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
Potrivit art.88 C. penal, s-a dedus din pedeapsă timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de_ până la data de_ .
S-a constatat faptul că suma de 12.000 Euro a provenit din depozitul pentru acțiuni privind organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante de corupție din cadrul DNA și a fost recuperată.
În temeiul art.191 C. pr. pen. inculpatul a fost obligat să plătească 5.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că că la data de_ a fost înregistrat la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial C. denunțul formulat de A. C. A., administrator la S.C. Royal Internațional Impex
din C. -N., prin care a sesizat comiterea unor fapte de corupție de către inculpatul Zur Moshe, administrator la S.C. L. Model S.R.L. C. -N. .
În fapt, la data de_, Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale C. - Serviciul I. Fiscală și Control Ulterior a emis "Avizul de control vamal ulterior";, înregistrat sub numărul 25/_, prin care înștiința S.C. Royal International Impex S.R.L. (C.U.I. RO 9407742) cu sediul în C. -N., str. Bună Ziua, nr. 34-36, că, începând cu data de_, va face obiectul controlului vamal ulterior având ca obiective:
- verificarea ansamblului declarațiilor vamale și/sau operațiunilor relevante pentru controlul vamal ulterior pentru:
taxa vamală pe perioada 2006 până la zi;
accizele pe perioada 2006 până la zi;
taxa pe valoare adăugată pe perioada 2006 până la zi;
alte taxe și impozite datorate statului în cadrul operațiunilor vamale, pe perioada 2006 până la zi;
- asigurarea aplicării corecte a reglementărilor vamale și a altor dispoziții legale privind intrarea, ieșirea, tranzitul, transferul și destinația finală a mărfurilor care circulă între teritoriul vamal al României și alte țări, inclusiv staționarea mărfurilor care nu au statut de mărfuri românești.
Avizul de control vamal ulterior a fost semnat de directorul executiv al Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale C. și avizat de către persoana delegată să semneze în numele șefului Serviciului I. Fiscală și Control Ulterior pe perioada în care acesta nu se află la serviciu.
Prin Ordinul de control nr. 01/_ au fost desemnați inspectorii superiori vamali P. I. și N. u M. D. în vederea efectuării controlului vamal ulterior la S.C. Royal Internațional Impex S.R.L.. Cei doi inspectori își desfășoară activitatea în cadrul Serviciului I. Fiscală și Control Ulterior. Ordinul de control a fost semnat de către directorul executiv al Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale C. și avizat de către inculpatul M. A. F., în calitate de șef al Serviciului I. Fiscală și Control Ulterior.
În urma demarării activităților de control la S.C. Internațional Impex S.R.L., inspectorii superiori vamali P. I. și N. u M. D. au identificat, din punctul acestora de vedere, o serie de nereguli referitoare la drepturile de licență aferente operațiunilor de import de bijuterii de la o societate comercială din Statele Unite ale Americii și la importul unor componente electronice din China, utilizate pentru obținerea unor produse finite ce erau ulterior exportate în Germania. Neregulile constatate pe parcursul desfășurării controlului au fost aduse de către echipa de control la cunoștință administratorului A. C. A. .
Considerând că neregulile constatate de către cei doi inspectori superiori vamali nu sunt reale, iar controlul ar fi unul cu caracter abuziv, A. C. A. l-a contactat pe inculpatul Zur Moshe, pe care-1 cunoștea de mai mult timp, în contextul în care știa că acesta ar avea o cunoștință la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale C. (D.J.A.O.V. C. ), fără să cunoască cine anume este acea persoană.
La data de_ denunțătorul A. C. A. a mers la inculpatul Zur Moshe, la sediul S.C. L. Model S.R.L., ocazie cu care i-a spus acestuia că societatea sa comercială face obiectul unui control vamal ulterior, rugându-1 să se intereseze la prietenul să de la vamă dacă controlul este abuziv. De asemenea, i-a relatat câteva generalități despre control, fără a intra în detalii cu privire la cele constatate de către cei doi inspectori superiori vamali.
În prezența denunțătorului A. C. A., inculpatul Zur Moshe l-a contactat telefonic pe inculpatul M. A. F., întrebându-1 dacă el i-a trimis în control pe inspectorii superiori vamali "P. și N. u"; la S.C. Royal Internațional Impex S.R.L., fapt confirmat de către acesta. Cu ocazia acelei discuții cei doi inculpați au stabilit să se întâlnească în perioada imediat următoare.
În aceeași zi, la biroul inculpatului Zur Moshe de la sediul S.C. L. Model S.R.L. a venit inculpatul M. A. F. . Pe lângă alte aspecte cei doi inculpați au discutat și problema legată de controlul ce era în curs de desfășurare la S.C. Royal Internațional Impex S.R.L., ocazie cu care inculpatul M. A. F. a afirmat față de inculpatul Zur Moshe că la această societate comercială s-au identificat mai multe probleme, printre care și cea legată de importul unor piese din China, exportate ulterior în Germania.
După întâlnirea avută cu inculpatul M. A. F., inculpatul Zur Moshe l-a contactat telefonic pe A. C. A. cerându-i să se întâlnească de urgență, deoarece problema este gravă. În aceeași zi, respectiv_, A. C. A. s- a întâlnit cu inculpatul Zur Moshe tot la sediul S.C. L. Model S.R.L. Inculpatul Zur Moshe i-a transmis că a vorbit cu persoana cu funcție de conducere din cadrul
D.J.A.O.V. C., comunicându-i anumite aspecte legate de controlul la S.C. Royal Internațional Impex S.R.L., pe care denunțătorul nu i le spusese cu ocazia primei întâlniri. Cu ocazia acelei întâlniri s-a discutat și de suma de bani care urma să fie remisă funcționarului cu funcție de conducere din cadrul D.J.A.O.V.C., inculpatul Zur Moshe spunându-i că trebuie să dea suma de 12.000 euro. Inculpatul Zur Moshe i-a dat de înțeles denunțătorului că el nu va reține niciun ban din suma de
12.000 euro, toți banii urmând să fie remiși funcționarului cu funcție de conducere din cadrul D.J.A.O.V. C. .
La data de_, în jurul orei 15.00, denunțătorul A. C. A. s-a deplasat din nou la biroul inculpatului Zur Moshe, ocazie cu care au reluat discuțiile în legătură cu intervenția pe care i-a promis-o inculpatul pe lângă persoana cu funcție de conducere din cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale C. . La întâlnirea din data de mai sus cei doi au reiterat discuțiile în legătură cu intervenția pe care inculpatul Zur Moshe i-a promis-o pe lângă "șeful de la vamă"; și cu privire la suma de bani ce urma să fie remisă în cauză.
Inculpatul Zur Moshe l-a asigurat pe denunțător, că în schimbul sumei de
12.000 euro, persoana cu funcție de conducere din cadrul instituției mai sus menționate va determina pe membrii echipei de control să încheie un proces verbal de control în care să nu menționeze toate neregulile constatate și S.C. Royal Internațional Impex S.R.L. să primească o amendă cu mult mai mică decât cea pe care ar fi trebuit să o primească dacă nu s-ar fi intervenit
Inculpatul Zur Moshe i-a transmis denunțătorului A. C. A. că trebuie să dea toți banii într-o singură tranșă, stabilind ca remiterea să aibă loc la
data de_, la biroul firmei acestuia. Pe parcursul discuției care a avut loc în biroul inculpatului Zur Moshe, acesta l-a contactat telefonic pe inculpatul M. A.
F. . La data de 15 martie 2011, inculpatul Zur Moshe 1-a contactat telefonic pe inculpatul M. A. F., ocazie cu care i-a transmis că a avut o întâlnire în data de_ cu "prietenul"; său. Totodată, inculpatul Zur Moshe i-a solicitat inculpatului M. A. F. să se întâlnească în acea zi sau în ziua următoare. Ulterior acestei discuții, la ora 13.58, inculpatul M. A. F. l-a contactat telefonic pe inculpatul Zur Moshe și i-a confirmat că urmează să vină la el în aceeași zi.
La data mai susmenționată inculpatul M. A. F. s-a deplasat la sediul
S.C. L. Model S.R.L., unde s-a întâlnit cu inculpatul Zur Moshe, la biroul acestuia. Inculpatul Zur Moshe i-a relatat că a avut o întrevedere cu administratorul S.C. Royal Internațional S.R.L. și acesta este dispus să dea ceva în schimbul rezolvării favorabile a controlului, primind de la inculpatul M. A. F. asigurări că prin actul de control ce va fi încheiat nu se vor aplica amenzi într-un cuantum mare. Conform celor stabilite anterior, la data de 16 martie 2011, în jurul orei 12.20, denunțătorul A. C. A. s-a prezentat la sediul S.C. L. Model
S.R.L. pentru a-i remite inculpatului Zur Moshe suma de 12.000 euro, pretinsă de acesta anterior. Cu ocazia acelei întâlniri inculpatul Zur Moshe a primit suma de
12.000 euro de la denunțător. Pe parcursul discuțiilor purtate la acel moment inculpatul Zur Moshe i-a confirmat încă o dată că problema controlului la societatea sa comercială va fi rezolvată în mod favorabil.
În timp ce purtau această discuție, pentru a-i certifica denunțătorului că totul este în regulă și că în aceeași zi urma să vină "șeful de la vamă"; pentru a lua banii, înainte de remiterea efectivă a sumei de bani, inculpatul Zur Moshe l-a contactat telefonic pe inculpatul M. A. F. de față cu denunțătorul, convenind să se
întâlnească mai târziu.
Înaintea de a i se pune la dispoziție denunțătorului A. C. A. de către organele de urmărire penală suma de 12.000 euro din fondul special al D.N.A. pentru a fi remisă inculpatului Zur Moshe, bancnotele au fost fotografiate și s-au consemnat seriile acestora într-un proces verbal.
În aceeași zi, în jurul orei 17.10-17.20, inculpatul M. A. F., a sosit de la Dej la C. -N., și a mers la biroul inculpatului Zur Moshe, de la sediul S.C. L. Model S.R.L., unde a primit de la acesta suma de 4.000 euro cu titlu de mită pentru ca, în calitate de șef la Serviciul I. Fiscală și Control Ulterior din cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale C., să își îndeplinească în mod defectuos atribuțiile de serviciu și să-i determine pe inspectorii superiori vamali P. I. și N. u M. D., care efectuau controlul la S.C. Royal Internațional Impex S.R.L., precum și să încheie un act de control favorabil acestei societăți comerciale.
La momentul ieșirii din clădirea unde se află sediul S.C. L. Model S.R.L., inculpatul M. A. F. a fost oprit de către organele de urmărire penală. Asupra acestuia a fost identificată suma de 4.000 euro, respectiv 8 bancnote în cupiură a câte 500 euro fiecare.
În urma comparării seriilor bancnotelor puse la dispoziție denunțătorului A.
C. A., consemnate în procesul verbal de predare a banilor (filele 88-89) și a celor consemnate în procesul verbal de prindere în flagrant (filele 84-87), a rezultat că seriile celor 8 bancnote se regăsesc între cele consemnate în procesul verbal de remitere a banilor către susnumitul (bancnotă în cupiură de 500 euro cu seria Z90603429129 bancnotă în cupiură de 500 euro cu seria X05702017448; bancnotă în cupiură de 500 euro cu seria X03039292586; bancnotă în cupiură de 500 euro cu seria X06441059414; bancnotă în cupiură de 500 euro cu seria X01420952789; bancnotă în cupiură de 500 euro cu seria X02300875454; bancnotă în cupiură de
500 euro cu seria X02483214788; bancnotă în cupiură de 500 euro cu seria N23015117865).
Cu ocazia percheziției efectuate la sediul S.C. L. Model S.R.L., în biroul inculpatului Zur Moshe a fost identificată suma de 8.000 euro reținută de acesta din totalul sumei de 12.000 euro primită de la denunțătorul A. C. A. . Și în cazul sumei de 8.000 euro, după verificarea acesteia s-a constatat că seriile bancnotelor corespund celor consemnate în procesul verbal întocmit în vederea organizării flagrantului (proces verbal de percheziție filele 106-122)
În contextul în care inculpatul Zur Moshe i-a remis inculpatului M. A. F. suma de 4.000 euro, rezultă în mod indubitabil că restul sumei l-a reținut pentru sine. În cazul în care ar fi avut suspiciunea că inculpatul M. A. F. nu ar fi rezolvat problema, pe de o parte, nu i-ar fi solicitat denunțătorului o sumă atât de mare, ci ar fi avansat o sumă mai mică, iar, pe de altă parte, ar fi fost de acord cu propunerea denunțătorului ca bani să se dea în mai multe tranșe, respectiv o parte din bani înainte și o parte din bani după ce s-ar fi întocmit procesul verbal de control.
Din modul în care s-a desfășurat activitatea infracțională a rezultat că inculpatul Zur Moshe a avut în vedere să îi remită inculpatului M. A. F. o sumă cu mult mai mică decât cea pe care a solicitat-o denunțătorului.
La momentul la care denunțătorul A. C. A. a mers la el pentru a-i remite suma de 12.000 euro, inculpatul Zur Moshe i-a arătat o sumă de bani în euro, spunându-i că este vorba de o sumă de 12.000 euro pe care a pregătit-o să o remită el inculpatului M. A. F. în cazul în care denunțătorul nu ar fi venit cu banii. Această situație denotă faptul că inculpatul Zur Moshe a urmărit doar să îi întărească denunțătorului convingerea, pe de o parte, că suma de bani ce urma să fie remisă funcționarului vamal era de 12.000 euro și, pe de altă parte, că el nu are intenția să rețină nicio parte din acești bani.
Cu ocazia audierilor inculpatul M. A. F. a adoptat o poziție totalmente nesinceră. În ceea ce privește suma de 4.000 euro, care a fost găsită asupra lui de organele de urmărire penală la data de_, inculpatul M. A. F. a afirmat că aceasta ar reprezenta o sumă de bani pe care a primit-o de la inculpatul Zur Moshe cu titlul de împrumut. Această poziție a inculpatului M. A.
F. este infirmată în totalitate de către inculpatul Zur Moshe, care a negat că suma de 4.000 euro ar fi fost dată susnumitului cu titlu de împrumut, ci pentru ajutorul pe care l-a promis în vederea rezolvării problemei legate de încheierea unui act de control favorabil la S.C Royal Internațional Impex S.RL.
Cele 8 bancnote în cupiură a câte 500 euro găsite asupra inculpatului M.
A. F. au provenit din suma de 12.000 euro remisă de denunțătorul A. C.
A. inculpatului Zur Moshe și nu din altă sumă de bani, deși la percheziția efectuată la sediul S.C. L. Model S.R.L., a fost găsită și o altă sumă de 12.000 euro ce aparținea inculpatului Zur Moshe.
Pe parcursul urmăririi penale cei doi inculpați au declarat că între ei există o relație de prietenie, cunoscându-se de circa 6 ani de zile. În contextul în care cei doi inculpați sunt prieteni foarte buni nu s-ar putea emite o explicație logică de ce inculpatul Zur Moshe ar fi urmărit să îl incrimineze pe inculpatul M. A. F. și să îl acuze practic că i-ar fi dat mită. În mod evident, coroborat cu celelalte probe administrate în cauză, declarația inculpatului Zur Moshe, vizavi de inexistența împrumutului, este conformă realității.
Cu ocazia, audierii, inculpatul M. A. F. a afirmat că, în data de_, în jurul prânzului a fost contactat de către inculpatul Zur Moshe care i-a confirmat că au ajuns cartoanele pe care el trebuia să le folosească drept recuzită pentru galerie la un meci de volei al echipei CS Unirea Dej. Conform propriei declarații, cu ocazia acelei convorbiri telefonice l-a întrebat pe inculpatul Zur Moshe dacă îi poate
da banii solicitați cu împrumut, pentru că la rândul său îi promisese unui prieten că îl va împrumuta cu suma de 1.000 euro. Inculpatul M. A. F. nu a mai precizat și dacă inculpatul Zur Moshe i-a confirmat că îi dă banii "pe care el i-a solicitat cu împrumut";. Afirmația inculpatului M. A. F. referitoare 1-a întrebarea pe care i-ar fi pus-o inculpatului Zur Moshe în legătură cu împrumutul unei sume de bani nu este reală. Într-adevăr, așa cum a arătat anterior, la data de_, la ora 12.24.38, inculpatul M. A. F. a fost contactat telefonic de către inculpatul Zur Moshe pentru a-i spune că au ajuns cartoanele, însă nu există nicio discuție între cei doi în legătură cu împrumutul vreunei sume de bani.
Tot în virtutea relațiilor de prietenie dintre cei doi inculpați, dacă s-ar considera că suma de 4.000 euro ar fi reprezentat un împrumut, nu s-ar putea susține o explicație logică de ce, în contextul în care inculpatul M. A. F. i-ar fi cerut "împrumut";, în ianuarie 2011, suma de 10.000 euro, inculpatul Zur Moshe, la data de_, i-ar fi spus că are la dispoziție doar suma de 5.000 euro, însă i-ar fi dat doar 4.000 euro întrucât el ar fi avut nevoie de 1.000 euro, având în vedere că, susnumitul primise de la denunțător suma de 12.000 euro și mai deținea ca bani proveniți din altă sursă suma de 12.000 euro. În raport de cele menționate mai sus, plauzibilă este poziția inculpatului Zur Moshe care a afirmat că i-a oferit inculpatului M. A. F. suma de 5.000 euro, însă acesta i-a dat înapoi 1.000 euro. La momentul efectuării percheziției corporale asupra inculpatului Zur Moshe, într-unui din buzunarele pantalonului acestuia fost identificată suma de 1.000 euro, respectiv două bancnote în cupiură a câte 500 euro, sumă ce provenea din banii remiși de denunțătorul A. C. A., restul sumei de 7.000 euro fiind identificată într-un plic aflat în sertarul biroului inculpatului Zur Moshe de la sediul firmei sale percheziționate în aceeași zi de_, de unde a rezultat că s-a avut în vedere de către inculpatul Zur Moshe remiterea sumei de 5.000 euro către inculpatul M. A. F. .
Despre faptul că denunțătorul A. C. urma să vină cu banii în data de_, inculpatul M. A. F. a aflat de la inculpatul Zur Moshe încă din data de_ . Declarațiile inculpatului M. A. F. au fost neconcordante în ceea ce privește cuantumul sumei de bani pe care i-ar fi solicitat "cu titlu de împrumut"; de la inculpatul Zur Moshe. Astfel, în declarația dată la organele de urmărire penală a afirmat că ar fi vorba de suma de 5.000 euro, iar în declarația pe care a dat-o la instanța de judecată a specificat că ar fi vorba de o sumă de 10.000 euro. Cu ocazia audierii, inculpatul M. A. F. a afirmat că nu a discuta niciodată cu
inculpatul Zur Moshe probleme legate de activitatea desfășurată de el la serviciu, de controalele efectuate la societăți comerciale, etc.
În ceea ce privește controlul desfășurat la S.C. Royal Internațional Impex S.R.L., inculpatul M. A. F. a recunoscut că, după data de_ (inițial precizând că cu circa 10-15 zile înainte de 16 martie 2011), a fost contactat telefonic de către inculpatul Zur Moshe, care s-a interesat dacă s-a demarat vreun control la S.C. Royal Internațional Impex S.R.L., aspect pe care el i 1-a confirmat, iar, ulterior, când a fost la biroul inculpatului Zur Moshe, acesta i-a comunicat că este în relații apropiate cu cei doi administratori de la susscrisa societate comercială, fiind interesat dacă verificarea se desfășoară în condiții legale. Potrivit declarațiilor inculpatului M. A. F., nu au mai existat alte discuții între el și
inculpatul Zur Moshe vizavi de controlul efectuat la S.C. Royal Internațional Impex S.R.L.
Declarațiile inculpatului M. A. F. referitoare la conținutul discuțiilor dintre el și inculpatul Zur Moshe nu sunt conforme realității, fiind combătute de celelalte probe administrate în cauză. Cu ocazia audierii, inculpatul Zur Moshe a recunoscut că a aflat de la inculpatul M. A. F. o serie de aspecte legate de
controlul efectuat la S.C. Royal Internațional Impex S.R.L., aspecte pe care nu i le spusese denunțătorul A. C. A. .
Denunțătorul A. C. A. a confirmat faptul că inculpatul Zur Moshe, cu ocazia discuțiilor pe care le-au avut i-a spus anumite date legate de problemele care făceau obiectul controlului, pe care el nu i le comunicase anterior. Aspectele declarate de susnumiții sunt confirmate și de convorbirile purtate în mediul ambiental de către aceștia.
În raport de cele expuse mai sus, a rezultat în mod indubitabil că discuțiile dintre cei doi inculpați, vizavi de controlul efectuat la S.C Royal Internațional Impex S.R.L., nu s-au rezumat doar la ceea ce a specificat inculpatul M. A. F., ci au avut în vedere și alte aspecte pe care inculpatul Zur Moshe nu putea să le afle decât de la o persoană care avea acces la informații legate de cele constatate de către cei doi inspectori superiori vamali.
Faptul că inculpatul M. A. F. avea cunoștință de cele constatate cu ocazia desfășurării controlului vamal ulterior la S.C. Royal Internațional Impex
S.R.L. a fost confirmat chiar de cei doi inspectori superiori vamali care efectuau controlul. Martorii P. I. și N. u M. D. au declarat că l-au informat pe inculpatul
M. A. F. cu privire la cele constatate pe parcursul derulării controlului la susscrisa societate comercială în legătură cu importul de bijuterii, componente electronice și subevaluarea acestora, etc., cât și cu privire la discuțiile pe care le-au avut cu administratorul A. C. A. și cu avocatul acestuia. De asemenea, susnumiții au precizat că i-au spus inculpatului M. A. F. și de faptul că, la data de_, urmau să se întâlnească cu administratorul societății și cu avocatul acestuia.
La data de_, la ora 10.56, inculpatul Zur Moshe 1-a contactat telefonic pe inculpatul M. A. F., comunicându-i că a discutat în ziua precedentă cu prietenul lui și i-a solicitat inculpatului să se întâlnească în acea zi sau în ziua imediat următoare. Ulterior, la ora 13.58, inculpatul M. A. F. i-a confirmat inculpatului Zur Moshe că vine la el la birou, ceea ce a și făcut. Cele afirmate de inculpatul M. A. F. sunt nereale deoarece, pe de o parte, din convorbirile telefonice dintre cei doi inculpați a rezultat în mod indubitabil că, la data de_ ,
inculpatul M. A. F. a fost în C. și s-a întâlnit cu inculpatul Zur Moshe la biroul acestuia, fapt confirmat și de către inculpatul Zur Moshe. De asemenea, din conținutul celor două convorbiri telefonice pe care cei doi le-au avut în data de_ nu a rezultat în niciun fel că aceștia ar fi discutat despre cartoane, sau despre faptul că inculpatul Zur Moshe ar fi fost vizitat, la data de_, de către C. Teofil. În cauză s-a constatat că, în ziua de_, între cei doi inculpați au existat doar cele două convorbiri telefonice la care s-a făcut vorbire.
Din declarația inculpatului Zur Moshe a rezultat că inculpatul M. A. F. i-a spus că are nevoie de cartoane pentru echipa de volei CS Unirea Dej cu ocazia întâlnirii care a avut loc la data de_, în jurul orelor 14.00-15.00. Declarația inculpatului Zur Moshe cu privire la acest aspect, relevă încă odată nerealitatea celor afirmate de inculpatul M. A. F. cu ocazia audierilor efectuate în cauză, respectiv că, în data de_, când a mers la sediul S.C. L. Model S.R.L., în timp ce "umbla cu inculpatul Zur Moshe prin fabrica acestuia"; pentru a se uita dacă poate să-1 ajute cu cartoanele pentru meciul de volei, i-ar fi reiterat solicitarea referitoare la împrumutul banilor, iar inculpatul Zur Moshe i-ar fi spus că în ziua de miercuri (_ ) ar fi urmat să primească niște bani și că îl va împrumuta.
Din probele administrate în cauză a rezultat că inculpatul Zur Moshe 1-a contactat pe C. Teofil la data de_ ora 17.36. Anterior discuției purtate cu
C. Teofil, la ora 15.10, inculpatul Zur Moshe a contactat-o pe directoarea de vânzări de la S.C. Rondocarton, P. escu A., ocazie cu care i-a solicitat să-1 ajute cu niște cartoane pentru "o casă de copii handicapați";. În cauză a rezultat că, la
momentul discuției cu P. escu A., inculpatul M. A. F. se afla la biroul inculpatului Zur Moshe, deoarece, la ora 15.14, acesta din urmă a purtat o convorbire telefonică cu o persoană de sex feminin căreia i-a comunicat că se afla împreună cu inculpatul M. A. F. .
În raport de cele menționate mai sus, a rezultat în mod indubitabil că
"prietenul"; la care a făcut referire inculpatul Zur Moshe în convorbirea telefonică din data de_, ora. 10.56, nu este nimeni altul decât denunțătorul A. C.
A. . De asemenea, s-a confirmat și faptul că discuțiile despre cei doi inculpați referitoare la obținerea unor cartoane "pentru casa de copii handicapați"; a avut loc doar în data de_, când practic inculpatul Zur Moshe i-a indus în eroare pe reprezentanții S.C. Rondocarton, cu scopul de a obține pentru inculpatul M. A.
F. niște cartoane.
Cu ocazia audierii P. escu A. a precizat că, în data de_, în jurul orei 12.00, așa cum se înțeleseseră anterior, inculpatul Zur Moshe a trimis un angajat căruia i-a dat circa 100 de cartoane mai mari decât formatul A3, cartoanele urmând să fie debitate la această dimensiune de angajații inculpatului.
Fiindu-i prezentate cartoanele care au fost ridicate de la inculpatul M. A.
F. la momentul prinderii în flagrant, P. escu A. a declarat că acestea provin de la S.C. Rondocarton, însă au alte dimensiuni decât cele ridicate de angajatul inculpatului Zur Moshe. În ceea ce privește discuțiile telefonice din data de_, dintre cei doi inculpați, referitoare la sosirea cartoanelor, inculpatul Zur Moshe a negat că ar fi stabilit cu inculpatul M. A. F. vreun cod în care referindu-se la cartoane să aibă în vedere de fapt banii primiți de la denunțător. Din materialul probator din dosar a rezultat faptul că referirile la cartoane sunt conforme cu realitatea, adică era efectiv vorba de acele cartoane pentru meciul stabilit și nu este vorba de un limbaj cifrat între inculpați. Însă coroborând toate elementele descrise până acum, a rezultat clar că venirea inculpatului M. A. la C., în condițiile mai sus menționate, nu a fost determinată de sosirea cartoanelor, ci de primirea banilor de la denunțătorul A. C. A. .
Din ansamblul probator detaliat mai sus, instanța a reținut că activitatea desfășurată de către inculpatul M. A. F. reprezintă, ca încadrare juridică, întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000. Concret acest inculpat la data de 16 martie 2011, în calitate de șef al Serviciului I. Fiscală și Control Ulterior din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală - Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale C., a primit de la inculpatul Zur Moshe suma de
4.000 euro, în scopul încălcării atribuțiilor sale de serviciu referitoare la urmărirea, controlul și verificarea lucrărilor și activităților desfășurate de personalul din subordine și pe cale de consecință a determinării inspectorilor vamali care efectuau un control vamal ulterior la S.C. Royal Internațional Impex S.R.L. C. -N., să încheie un act de control favorabil susscrisei societăți comerciale, control ce urma să se finalizeze prin întocmirea unei decizii pentru regularizarea situației ce trebuia avizată și de inculpat.
Activitatea infracțională a inculpatului M. A. F. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită deoarece, pe de o parte, potrivit fișei postului și a Regulamentului de organizare și funcționare a direcției județene pentru accize și operațiuni vamale, aprobat prin Ordinul 1806/2009, susnumitul, în calitate de șef al Serviciului I. Fiscală și Control Ulterior, are printre alte atribuții de serviciu verificarea activității profesionale desfășurate de personalul din cadrul serviciului pe care-1 conduce și coordonarea și îndrumarea personalului din subordine. De asemenea, răspunde de acțiunile cuprinse în programul de activitate sau dispuse de conducerea direcției județene pentru accize și operațiuni vamale și verifică lucrările efectuate de personalul din subordine (filele 72-83).
După cum a rezultat din probele administrate în cauză, controlul vamal ulterior la S.C. Royal Internațional Impex S.R.L. a fost cuprins într-un plan tematic la sfârșitul anului 2010. Avizul de control vamal ulterior care se remite societăților comerciale supuse controlului vamal ulterior de către inspectorii vamali din cadrul Serviciului I. Fiscală și Control Ulterior, precum și planul de control se avizează de către șeful acestui serviciu .
Ordinul de control nr. 1/_ prin care au fost desemnați membrii echipei de control a fost avizat de către inculpatul M. A. F. (fila 210).
În exercitarea atribuțiilor de șef al Serviciului de I. Fiscală și Control Ulterior inculpatul M. A. F. a urmărit și verificat modul în care cei doi inspectori superiori vamali desfășurau activitățile de control la S.C. Royal Internațional Impex S.R.L. și a purtat discuții cu aceștia în legătură cu cele constatate, consultându-se cu echipa de control pe problemele legate de subevaluarea unor componente.
Aceste aspecte au fost confirmate, după cum s-a arătat mai sus, de către cei doi inspectori superiori vamali care desfășurau controlul la S.C. Royal Internațional Impex S.R.L. Chiar dacă, potrivit art. 63 alin. 1 din Ordinul 7521/2006, procesul verbal de control este un act bilateral, care se semnează de către organul de control și de persoana controlată, inculpatul M. A. F., în calitate de șef al Serviciului de I. Vamală și Control Ulterior, în virtutea atribuțiilor stabilite prin fișa postului și prin Regulamentul de organizare și funcționare a direcției județene pentru accize și operațiuni vamale, avea obligația în cazul în care avea cunoștință de faptul că echipa de control nu ar fi efectuat în mod corect controlul la societatea comercială să ia măsurile legale care se impuneau. Or, în contextul în care inculpatul ar fi încercat să determine echipa de control să încheie un proces verbal de control în care să nu se menționeze toate neregulile constatate, ar fi făcut un act contrar atribuțiilor de serviciu pe carele are, legate de coordonarea și verificarea activității personalului din subordine. În mod indubitabil inculpatul M. A. F. are obligația în calitate de șef serviciu să urmărească activitățile desfășurate de inspectorii vamali din subordine cu ocazia controalelor efectuale la societățile comerciale, să se desfășoare cu respectarea dispozițiilor legale.
Conform declarației pe care a dat-o la organele de urmărire penală, inculpatul
M. A. F. a precizat că, în cazul proceselor verbale efectuate de subordonații din cadrul serviciului său, după întocmirea acestora, verifică aceste procese verbale sub aspectul legalității și al eventualelor deficiențe constatate. După cum a arătat mai sus, inculpatul verifică lucrările efectuate de personalul din subordine. Or, acceptând și primind de la inculpatul Zur Moshe suma de 4.000 euro pentru a determina practic pe cei doi inspectori superiori vamali să încheie un act de control favorabil S.C. Royal Internațional Impex S.R.L. prin neconsemnarea în acel document a tuturor neregulilor constatate și-a încălcat atribuțiile de serviciu la care s-a făcut referire mai sus.
Pe de altă parte, conform art. 78 alin. 1 din Ordinul 7521/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind realizarea supravegherii și controlului vamal ulterior, pe baza procesului verbal de control și a notei de prezentare se emite documentul "Decizia pentru regularizarea situației";.
Decizia pentru regularizarea situației reprezintă actul administrativ emis de echipa de control vamal în aplicarea prevederilor legale când, după reverificarea declarației sau după controlul vamal ulterior, a rezultat că dispozițiile care reglementează regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor informații inexacte ori incomplete, iar autoritatea vamală ia măsuri pentru regularizarea situației ținând cont de noile elemente de care dispune.
Decizia pentru regularizarea situației se întocmește de către organul de control vamal, se avizează de șeful compartimentului (în cazul de față de către Șeful
Serviciului I. Vamală și Control Ulterior ) și se aprobă de șeful biroului vamal, directorul executiv al direcției regionale sau de directorul direcției supraveghere și control vamal, după caz, în funcție de apartenența echipei de control. Având în vedere cele declarate de către inspectorii superiori vamali N. u M. D. și P. I., referitor la neregulile constatate cu ocazia controlului efectuat la S.C. Royal Internațional Impex S.R.L., în cauză urma să se încheie un proces verbal de control,
finalizat ulterior prin emiterea unei decizi de regularizare prin care această societate comercială urma să plătească în favoarea statului o serie de taxe și impozite.
Ca atare, inculpatul M. A. F., în exercitarea atribuțiilor de serviciu, urma să avizeze acea decizie de regularizare în calitate de șef al Serviciului I. Fiscală și Control Ulterior. Având în vedere ce s-a urmărit în cauză, respectiv ca
S.C. Royal Internațional Impex S.R.L. să plătească către bugetul de stat o amendă diminuată și, respectiv, taxe și impozite mai mici, prin semnarea unei decizi de regularizare în astfel de condiții, în cunoștință de cauză, inculpatul M. A. F. și-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu.
În cauză s-a stabilit că inculpatul Moshe Zur i-a oferit inculpatului M. A.
F. suma de 4.000 euro pentru ca acesta, să nu își îndeplinească în mod corespunzător atribuțiile de serviciu și să-i determine pe inspectorii superiori vamali din subordine să încheie un proces verbal de control favorabil S.C. Royal Internațional Impex S.R.L. în raporturile cu inculpatul M. A. F., inculpatul Zur Moshe nu a acționat ca reprezentant al denunțătorului, el fiind de fapt cel care a stabilit ce sumă de bani va remite funcționarului cu titlu de mită.
Starea de fapt mai sus prezentată a fost probată cu următoarele probe și mijloace de probă: denunț și declarații A. C. A. file 1-9; proces verbal de consemnare acte premergătoare file 11-12; declarații inculpați Zur Moshe file 23-27, 38; declarații inculpat M. A. F. file 50, 54, 59, 63; fișa postului inculpatului
M. A. F. file 72-74; adresa ANAF - DJAOV C. nr. 1673/_ și Regulamentul de organizare și funcționare a Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni vamale file 75-83; proces verbal de prindere în flagrant și planșă foto filele 84-87, 97-105; proces verbal de consemnare a seriilor bancnotelor puse la dispoziție denunțătorului și planșa foto file 88-96; proces verbal de percheziție domiciliară și planșa foto filele 106-122; procese verbal de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental la_ și_ și planșă foto filele 157-185; procese verbale de redare a convorbirilor telefonice file 186-195; declarație martor C. D.
M. filele 200-201; declarație martor P. I. filele 202-205; declarație martor N. u
M. D. filele 206-209; declarație martor Mureșan V. filele 214-215; declarație martor Șerdean V. file 218-219; declarație martor C. Teofil file 220-221; declarație martor P. escu A. file 222-223; ordin de control nr. 1/_ fila 210; aviz de control vamal ulterior nr. 25/_ fila 10; acte.
În aceste condiții, toate susținerile în apărare ale inculpatului, atât sub aspectul achitării sale de sub orice învinuire ori cele în susținerea schimbării încadrării juridice, nu au fost fondate, nu au fost susținute de către probe neinterpretabile, obiective, și au fost înlăturate de către instanță.
Pentru considerentele expuse pe larg mai sus, instanța a procedat la condamnarea inculpatului M. A. F., ținând seama de criteriile generale de individualizare indicate de art.72 C. penal și pentru atingerea scopurilor prevăzute de art.52 C. penal. În apărarea inculpatului, în subsidiar, s-a solicitat reținerea de circumstanțe atenuante, însă instanța nu împărtășește acest punct de vedere. Articolul 74 C. penal cuprinde împrejurări de fapt care, raportate la cauza dedusă judecății, pot dobândi prin aprecierea instanței valențe atenuante. Recunoașterea unor date și împrejurări ale realității ( ca de pildă lipsa antecedentelor penale, buna comportare a inculpatului, colaborarea sa cu organele de anchetă ), ca circumstanțe atenuante, nu este posibilă decât dacă circumstanțele avute în vedere de către
10
instanță reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblul său, îl caracterizează de o asemenea manieră pe inculpat, încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită în concret satisface imperativul justei individualizări a pedepsei. Această situație nu se regăsește în speța de față, astfel că cererea inculpatului de a se reține circumstanțe atenuante nu a fost întemeiată, neputând fi primită.
În acest context, instanța a aplicat pedeapsa de 4 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, pedeapsă menită a contribui la constrângerea și reeducarea inculpatului M. A. F. . S-a făcut aplicațiunea prev.art.64 lit. a teza II și art.71 al.1, 2 C. penal, în paralel cu dispunerea interzicerii exercitării drepturilor prev. de art.64 lit. a, b, c C. penal, pe durata de 4 ani, potrivit art.53 pc.2 lit. a C. penal. S-a justificat aplicarea acestor prevederi datorită specificului infracțiunii comise de către inculpat.
Elementele descrise mai sus și care au stat la baza aplicării pedepsei menționate, au fost avute în vedere de către instanță pentru stabilirea unei modalități de executare a pedepsei și anume una neprivativă de libertate, pentru că în această modalitate (cuantum și mod de executare a pedepsei), scopul indicat de art.52 C. penal poate fi atins în cazul acestui inculpat.
În temeiul art.861C. penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare, de doi ani plus pedeapsa aplicată, potrivit art.862C. penal.
În baza art.863C. penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul va trebui să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte o dată la 6 luni, în ultima zi de vineri a fiecărui semestru, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În temeiul art.359 C. pr. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, conform art.864
C. penal.
În temeiul art.350 al.1 C. pr. pen., s-a dispus menținerea măsurii obligării inculpatului de a nu părăsi țara până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
Potrivit art.88 C. penal, s-a dedus din pedeapsă timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de_ până la data de_ .
S-a constatat faptul că suma de 12.000 Euro a provenit din depozitul pentru acțiuni privind organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante de corupție din cadrul DNA și a fost recuperată.
În temeiul art.191 C. pr. pen., inculpatul a fost obligat să plătească 5.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Împotriva mai sus menționatei sentințe au declarat apel în termenul legal Ministerul Public, Parchetul de pe lângă I.C.C.J. - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial C. și inculpatul M. A. F. .
În memoriul cuprinzând motivele de apel Ministerul Public prin Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial C. a solicitat instanței de control judiciar, raportat la natura faptei de luare de mită săvârșită de inculpat și ansamblul circumstanțelor personale ale acestuia, să constate existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art.64 lit.
a) teza a II-a C. pen, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice activități ce presupun responsabilitate civică, încrederea publică sau exercițiul autorității - motiv pentru care exercițiul acestora a fost interzis, în mod temeinic de către prima instanță, pe perioada executării pedepsei aplicate.
11
Apreciază însă că prin condamnarea inculpatului la pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit. a teza a II-a Cod penal în contextul gravității faptei și față de imperativul ocrotirii pe viitor a unor relații sociale referitoare la exercițiul unor funcții de demnitate publică sau în legătură cu funcția publică în stat, nu se conferă forță și eficiență juridică suficientă pedepsei accesorii, impunându-se ca inculpatul să fie decăzut și din dreptul de acces la astfel de demnități publice,
limitat pe durata executării pedepsei închisorii sau până la momentul în care legea o consideră executată.
Așa fiind, apreciază că în speță se impune si interzicerea dreptului de a alege prevăzut de dispozițiile art.64 lit. a) teza 1 din C. pen. și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat prevăzut de dispozițiile art.64 lit. b) din C. pen., severitatea unor astfel de interdicții semnificând anularea, chiar limitată, a unui drept constituțional fiind justificată și în legătură directă cu tipul și natura infracțiunii reținute în sarcina inculpatului.
Cu privire la dispozițiile art.64 alin.1 lit. c C. pen. interzicerea dreptului de a ocupa o funcție de natura celei de care s-a folosit inculpatul pentru comiterea infracțiunii, această limitare este de asemenea justificată dacă se are în vedere faptul că inculpatul M. A. F. s-a folosit de funcția sa publică pentru a comite infracțiunea care face obiectul cauzei.
Un argument suplimentar în sprijinul criticilor noastre îl constituie faptul că prima instanță a aplicat, în mod temeinic și legal, potrivit art. 53 pct.2 lit. a Cod pen. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b și c Cod penal, apreciind în considerentele soluției că interzicerea acestor drepturi se
impune în raport de circumstanțele concrete ale cauzei.
Ca atare, dacă pedeapsa complementară - care se execută după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori după prescripția executării pedepsei - s-a aplicat în ceea ce privește interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b și c, în mod obiectiv se justifică interzicerea acelorași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, prin prisma unei evaluări concrete a criteriilor statuate de legiuitor în dispozițiile alin. 72 din Codul penal, cu evidențierea gravității faptei comise, a circumstanțelor reale efective, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cât și a celor care vizează strict persoana acestuia, rezultă necesitatea aplicării față de inculpat a unui regim privativ de libertate.
În speța dedusă judecății este dincolo de orice îndoială că s-au produs consecințe severe în ceea ce privește încrederea societății față de respectarea legii și exercitarea corectă a atribuțiilor de serviciu de către funcționarii statului, dar si cu privire onestitatea care trebuie să guverneze activitatea organelor de control fiscal.
Din această perspectivă este necesar ca modalitatea de executare a pedepsei aplicate să reflecte în mod just gradul de pericol social concret al faptei comise.
Inculpatul M. A. F. ,prin apărătorul ales a solicitat, în principal
,schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de luare mită prev. de art. 254 alin.1C. pen. rap. art. 6 din Legea nr.78/2000 în infracțiunea de trafic de influență prev. de art. 257 alin.1 C. pen., rap la art. 6 din Legea nr.78/2000 și apoi să se dispună achitarea sa în baza art. 11 pct.2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C. pr. pen.
În subsidiar, a solicitat, în eventualitatea în care nu se va da curs cererii principale să se constate că în favoarea inculpatului M. A. F. poate fi reținută circumstanța atenuantă prev. de art. 74 alin.1 C. pen. și să fie redusă pedeapsa aplicată la sub minimul special prev. de art. 254 alin.1 C. pen. și să se dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei.
12
În susținerea motivelor de apel s-a arătat că inculpatul M. A. F. nu avea nicio atribuție de serviciu de a se implica în activitatea concretă a funcționarilor vamali și nici nu putea influența rezultatul controlului, pentru simplul motiv că atribuțiile sale de serviciu se limitau doar la prerogative manageriale care vizau planificarea activității de control și desemnarea inspectorilor vamali care urmau să efectueze acest control, fapt ignorat de prima instanță.
Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal (art. 50-55), precum și de Normele
de aplicare privind controlul ulterior prevăzut în Ordinul 7521/2006 al ANAF cuprind în Anexă documentele care trebuie întocmite de inspectorii vamali cu ocazia controlului vamal ulterior.
În primul rând este relevant a preciza că există o planificare trimestrială a activității de control trimis spre aprobare la ANV, iar stabilirea agenților economici care urmau a fi verificați era de competența unui alt compartiment din instituția vamală respectivă, din care inculpatul M. A. F. făcea parte.
La data când a fost întocmit Planul de activitate trimestrială pentru intervalul ianuarie - martie 2011 inculpatul a fost în concediu de odihnă, astfel că martorul N. u M., care l-a înlocuit a semnat acest document.
Ulterior se întocmește Avizul de control (semnat de o altă persoană, martorul
N. u M., pentru că inculpatul M. A. F. a fost în concediu), iar după minim
15 zile de la primirea Avizului de control se emite Ordinul de control în care se nominalizează echipa de control, care devine singura responsabilă de începerea, desfășurarea, finalizarea controlului și întocmirea documentelor.
La terminarea controlului și exclusiv în raport de cele constatate, echipa de control are mai multe opțiuni:
să întocmească o notă unilaterală, când nu se constată nicio încălcare, sau
un proces verbal când se constată încălcări ale legislației care nu duc la modificarea bazei de calcul pentru taxele vamale datorate la bugetul statului;
proces verbal de control care conține sumele datorate statului și eventualele penalități, când încălcările constatate modifică baza de calcul.
Potrivit art. 63 alin. 1 din Ordinul 7521/2006, acest proces verbal reprezintă doar un act administrativ, care devine titlu executoriu în cazul neplății, situație în care se întocmește pe baza procesului verbal și a notei de prezentare o decizie pentru regularizarea situației conform art. 78 alin. 1 din Ordinul nr. 7521/2006, prin care se iau măsuri pentru regularizarea situației față de elementele și deficiențele constatate.
Această decizie se întocmește exclusiv de echipa de control, după care se avizează de Șeful Serviciului de I. Vamală și Control Ulterior (inc. M.
A. F. ) și se aprobă de Șeful Biroului Vamal, directorul executiv al Direcției Regionale, sau Directorul Direcției Supraveghere și Control Vamal (a se vedea adresa ANAF -DJAOV - f. 75-77 dosar de urmărire penală).
În anexa Ordinului 7521/2006, avizarea nu este prevăzută, iar inculpatul M.
A. F. nu avea atribuții de serviciu impuse în acest sens de o prevedere legală pentru simplul motiv că atribuțiile șefului de serviciu au fost stabilite sub efectul vechilor prevederi legale care reglementau activitatea de control vamal și după intrarea în vigoare a Codului vamal - Legea nr. 86/2006, aceste atribuții nu au mai fost actualizate (a se vedea fișa postului f. 73 dosar urmărire penală).
Ceea ce se ignoră cu desăvârșire, deși rezultă explicit din sentința atacată este faptul că Avizul de control vamal ulterior nr. 25/2011 a fost emis și semnat de directorul executiv al Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale C. .
Acest document, la aceeași dată a fost avizat de inculpatul M. A. F. (a se vedea f. 3 alin. 2 din sentință) la data de 4 ianuarie 2011, deci cu mult înainte de data de_ când pentru prima dată denunțătorul A. C. A. l-a contactat pe coinculpatul Zur Moshe, cerându-i sprijinul.
13
Prima instanță omite în mod deliberat faptul că nicio probă nu confirmă că inculpatul M. A. F. "a urmărit și verificat modul în care cei doi inspectori superiori vamali desfășurau activitățile de control la S.C Royal Internațional Impex
S.R.L. și că a purtat discuții cu aceștia în legătură cu cele constatate" și nici că ar fi încercat să influențeze activitatea celor doi inspectori într-o direcție ce contravenea atribuțiilor de serviciu a acestora, favorizând implicit S.C. Royal Internațional Impex SRL - administrată de denunțătorul A. C. A. .
Faptul că inculpatul M. A. F. nu a fost cu nimic implicat nici în desemnarea celor doi inspectori superiori vamali, martorii P. I. și N. u M. D., rezultă și din faptul că această nominalizare a echipei de control vamal s-a făcut prin Ordinul de control nr. 01/_, deci cu mult înainte de comiterea presupusei fapte de corupție, astfel că în niciun caz nu poate fi bănuit inculpatul M. A. F. că încă de la demararea controlului ar fi urmărit să favorizeze firma denunțătorului.
În cursul urmăririi penale, cât și în fața prime instanțe, cei doi inspectori vamali implicați în mod nemijlocit în activitatea de control derulată la firma mai sus amintită au declarat fără ezitare că nu există nici o implicarea inculpatului în executarea actului de control, nu a intervenit în derularea acestuia și nici nu a cerut să-i fie prezentate actele contabile ale firmei verificate.
Analizând apelurile declarate, din prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a dispozițiilor art. 371 și urm. C.pr. pen., Curtea constată că acestea sunt fondate în parte urmând a fi admise pentru următoarele considerente:
Instanța fondului, în urma coroborării judicioase a întregului material probator administrat, atât în faza urmăriri penale, cât și cu prilejul cercetării judecătorești, a stabilit o stare de fapt conformă cu cele reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare al instanței.
Pentru a stabili fără putință de dubiu vinovăția inculpatului instanța fondului a analizat în detaliu declarațiile inculpatului Zur Moshe, ale denunțătorului A. C.
A., procesele verbale a convorbirilor purtate în mediul ambiental și a convorbirilor telefonice, fișa postului inculpatului M. A. F., Regulamentull de Funcționare a Directei Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale, procesul verbal de prindere în flagrant și planșele foto precum și declarațiile martorilor Cîmpean D.
M., P. I., N. u M. D., Mureșan V., Șerdean V., C. Teofil, și P. escu Ana precum și Ordinul de control 1/_ și avizul de control vamal ulterior nr. 25/_
Toate aceste probe au dovedit, așa cum corect a reținut și instanța fondului că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de luare de mită constând în concret în aceea că, la data de_, în calitatea sa de șef Serviciu I. Fiscală și Control Ulterior din cadrul ANAF - Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale C., a primit de la inculpatul Zur Moshe suma de 4000 euro în scopul încălcării atribuțiilor sale de serviciu referitor la urmărirea, controlul, și verificarea activității desfășurate de personalul din subordine și pe cale de consecință a determinării inspectorilor vamali care efectua un control vamal ulterior la SC ROYAL INTERNAȚI. AL IMPEX SRL C. -N. să încheie un act de control favorabil acestei unități control ce urma să se finalizeze prin întocmirea unei Decizii pentru regularizarea situației ce trebuia avizată și de inculpat.
Conform scriptelor depuse la dosar controlul vamal ulterior la această societate comercială a fost cuprinsă într-un plan tematic la sfârșitul anului 2010. Conform normelor legale în vigoare avizul de control vamal ulterior se transmite societății comerciale ce urmează a fi supuse controlului vamal ulterior de către inspectorii vamali din cadrul Serviciului de inspecție vamală și control ulterior.
Acest aspect rezultă, nu numai din examinarea actelor normative în vigoare, ci și din declarația denunțătorului A. C. A., conform căreia în luna ianuarie 2011 a fost înștiințat printr-o adresă provenind de la DJAOV C., că la societatea SC
14
ROYAL INTERNAȚI. AL IMPEX urma să fie efectuat un control vamal ulterior cu privire la activitatea desfășurată de această societate începând cu anul 2006. Ulterior, la data de 18 ianuarie 2011, la sediul acestei societăți comerciale s-au prezentat inspectorii vamali N. u M. D. și P. I. care au fost desemnați ca membrii ai echipei de control prin Ordinul nr. 1/_ avizat de sef SIFCU, inculpatul M. A. F. .
Acest ordin de control autoriza inspectorii vamali să efectueze verificarea ansamblului declaraților vamale și /sau operațiunilor relevante pentru controlul vamal ulterior, pentru taxa vamală pe perioada 2006 până la zi, accizele pe perioada 2006 la zi, TVA pe perioada 2006 la zi și alte taxe și impozite datorate statului în cadrul operațiunilor vamale pe perioada 2006 la zi, precum și verificarea aplicării corecte a reglementărilor vamale și a altor dispoziții legale privind intrarea, ieșirea, tranzitul, transferul și destinația finală a mărfurilor care circulă pe teritoriul vamal al României și alte țări, inclusiv staționarea mărfurilor care nu au statutul de mărfuri românești.
Din declarația martorului N. u M. D. și P. I. date atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței de judecată rezultă că au informat șeful direct responsabil, pe inculpat, pe parcursul derulării controlului cu privire la aspectele constatate astfel că acesta cunoștea problemele pe care le avea societatea denunțătorului.
Este extrem de relevantă și împrejurarea arătată de inspectorii vamali că după data de 9 martie 2011, în timp ce erau verificate actele de la firma SC ROYAL INTERNAȚI. AL IMPEX SRL, în biroul de la vamă inculpatul i-a întrebat cum stau cu controlul și ce probleme au constatat fără însă a le cerere să efectueze un control mai favorabil acestei firme sau să-l ajute pe reprezentantul acesteia.
O discuție similară s-a purtat între cei doi martori și inculpat și înaintea datei de 16 martie 2011, martorii comunicându-i despre existenta unei probleme la importul de bijuterii și respectiv de electronice și electrocasnice, precum și despre situația componentelor electronice pentru aprinderea tuburilor de neon, care considerau că sunt subevaluate.
Declarațiile acestor martori mai relevează și faptul că în urma controlului efectuat se întocmește un proces verbal de control în care este consemnată starea de fapt și de drept, baza legală, neregulile constatate și încadrare juridică a acestora precum și punctul de vedere al reprezentatului societății și argumentele acestuia.
În situația în care prin procesul verbal de control se constată că agentul controlat trebuie să plătească sau să încaseze sume de bani, se întocmește decizia de regularizare a situației care trebuie vizată și de șeful de serviciu care la acel moment era inculpatul.
Deci, este evident că inculpatul, atât conform fișei postului existentă la fila 72 lit. a ,c, e, g, l și p, de la atribuțiile postului și adresei ANAF nr. 1673/_, cât și conform actelor normative, respectiv Ordinul nr. 7521/_ pentru aprobarea Normelor metodologice privind realizarea supravegherii și controlului vamal ulterior și anexelor acestuia, precum se Regulamentul de Organizare și Funcționare a Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale care în art. 10 și art.16 stabilește atribuțiile, competentele și răspunderea șefilor compartimentelor din cadrul acesteia, în vigoare la data comiterii infracțiunii, și Ordinul nr.1806/2009 avea atribuția de a verifica lucrările efectuate de persoanele din subordine și ca atare putea să influențeze procesul verbal de control care urma a fi întocmit cu privire la societatea denunțătorului.
Că acest lucru nu s-a întâmplat în realitate se datorează, nu conduitei inculpatului, ci datorită intervenției prompte a organelor judiciare care l-au prins în flagrant pe inculpat în timp ce primea suma de 4000 euro cu titlu de mită de la inculpatul Zur Moshe.
15
Cu privire la această sumă de 4000 euro primită de la denunțătorul Zur Moshe rezultă din întregul material probator administrat că a fost dată cu titlu de mită pentru al determina pe inculpat să influențeze controlul efectuat de inspectorii vamali aflați în subordinea sa la societatea denunțătorului și nu cu titlu de împrumut.
Astfel, redarea convorbirilor din mediul ambiental și a convorbirilor telefonice purtate între cei doi și cu denunțătorul A. C. A. nu denotă nici o clipă ar fi fost vorba de un împrumut pe care inculpatul M. A. F. l-ar fi solicitat de la Zur Moshe.
De asemenea, sumele avansate de inculpat pe parcursul procesului penal ca fiind solicitate cu titlu de împrumut au variat de la 5.000 de euro la 10.000 de euro ceea ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la veridicitatea declarațiilor inculpatului.
În plus, maniera în care Zur Moshe a înțeles să procedeze cu suma de banii primită de la denunțătorul A. C. A. reținându-și din suma de 12.000 euro suma de 8 000 euro ne face să credem că nu ar fi acordat un împrumut inculpatului M. A. F. fără a se asigura că această sumă de bani îi va fi restituită, în ce termene și în ce condiții.
De asemenea este indubitabil faptul că Zur Moshe s-a interesat dacă la SC ROYAL INTERNAȚI. AL IMPEX SRL C. s-a declanșat un control de către inspectorii vamali și că inculpatul i-a furnizat acestuia o sumedenie de informații cu privire la modul în care se desfășoară verificările inspectorilor vamali, aspecte ce le cunoștea direct și nemijlocit de la aceștia.
Instanța de apel își însușește în totalitate raționamentul expus de instanța fondului cu privire la starea de fapt reținută în sarcina inculpatului cu adăugirile mai sus arătate.
Constatăm că încadrarea juridică dată infracțiuni reținute în sarcina inculpatului este corectă, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiuni de luare de mită care sancționează la art. 254 alin.1 C. pen. fapta funcționarului care, direct sau indirect, pretinde sau primește bani ori alte foloase care nu i se cuvin, ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a nu îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scop de a face un act contrar acestor îndatoriri iar, nu infracțiunea de trafic de influentă care în art. 257 C. pen. incriminează primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influentă sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar pentru al determina să facă ori să nu facă un act ce intră in atribuțiile sale de serviciu.
Din probele de la dosar, la care a făcut referire atât instanța fondului, cât și instanța de apel rezultă fără dubiu că inculpatul avea posibilitatea de a îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu tocmai prin avizul pe care trebuia să îl dea procesului verbal și deciziei de regularizare care urma a fi întocmită de inspectorii vamali.
Actul de control vamal ulterior putea fi modificat în situația în care ar fi fost întocmit de inspectorii vamal într-o manieră neagreată de către inculpat la solicitarea acestuia în baza atribuțiilor sale de serviciu.
Pe de altă parte, nici un moment nu s-a susținut că inculpatul ar fi arătat că va încerca săi influențeze pe inspectorii vamali, ci că va face demersuri personale pentru soluționarea favorabilă a controlului.
Raportat la cele expuse anterior fapta reținută în sarcina inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită așa cum corect a reținut și instanța fondului.
16
Apreciem că pedeapsa aplicată inculpatului nu a fost just individualizată nici sub aspectul cuantumului și nici sub aspectul modalității de individualizare a executării acesteia.
Astfel, raportat la gradul de pericol social concret al faptei deduse judecății, la împrejurările în care aceasta a fost comisă, la calitatea pe care o avea inculpatul la momentul săvârșirii infracțiunii, calitatea de care s-a folosit pentru a comite fapta ilicită, la cuantumul sumei de bani primită cu titlu de mită, la persoana inculpatului, la lipsa antecedentelor penale, la competența sa profesională precum și la celelalte criterii generale de individualizare a pedepsei așa cum sunt ele reglementate de art. 72 C. pen. apreciem că o pedeapsă de 2 ani și 6 luni de închisoare cu executare în regim de detenție este mai adecvată pentru a reeduca inculpatul, a preveni comiterea de noi infracțiuni, atât de acesta cât și de alți funcționari publici.
La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere și ghidul emis de Înalta Curte de Casație și Justiție în această materie.
Instanța de apel apreciază că se impune interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, b și c C. pen. ca pedeapsă complementară pe o durată de 2 ani zile.
Apreciem că nu este oportună și interzicerea dreptului prev. de art. 64 lit. a teza I C. pen., rap. atât la practica instanțelor interne cât și la practica în materie a CEDO.
Pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal și a împiedica sustragerea inculpatului de le executarea unei eventuale pedepse instanța de apel apreciază că se impune menținerea măsurii obligării de a nu părăsi țara până la rămânerea definitivă a prezentei decizii.
Pentru aceste considerente au fost admise apelurile declarate în cauză conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
În baza art.379 pct.2 lit. a C. proc. pen. admite apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial C. și inculpatul M. A. F. , domiciliat în
C., str. O. nr. 36, împotriva sentinței penale 394/_ a Tribunalului C. pe care o desființează în parte, doar sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului și a modalității de individualizare a executării acesteia și judecând în aceste limite:
Reduce pedeapsa aplicată inculpatului M. A. F. , fiul lui I. și E., născut la_ în Luduș, jud. Mureș, cetățean român, domiciliat în C., str. O. nr.36, CNP 1., studii superioare, consilier în dezvoltarea afacerii la SC ICAR TOU. C., fără antecedente penale, sub aspectul comiterii infracțiunii de luare de mită prev. de art.254 alin1 C. pen. raportat la art.6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art.74 alin.1 lit. a C. pen. art.76 lit. c C. pen. de la 4 ani închisoare la 2 ani și 6 luni închisoare, cu executare în regim de detenție.
Înlătură prevederile art.861și următoarele C. pen.
Dispune interzicerea exercitării drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II- a, b, c C. pen. pe o perioadă de 2 ani, conform art.66 C. pen.
Menține măsura obligării inculpatului de a nu părăsi țara până la rămânerea definitivă a prezentei decizii, conform art.350 alin.1 C. pr. pen.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului prin prezenta timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de_ și până la_ .
17
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 50 lei onorariu parțial ce se va avansa din FMJLC pentru apărătorul desemnat din oficiu Sârb A. S. .
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică de azi 18 martie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | GREFIER, | |||
M. Ș. | L. | M. | M. | B. |
Red.M.Ș./dact V.R. 2 ex./_
Jud. Fond: A. I.
18
← Sentința penală nr. 190/2013. Coruptie | Sentința penală nr. 61/2013. Coruptie → |
---|