Decizia penală nr. 531/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe drumurile publice
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR. 531/R/2013
Ședința publică din 16 aprilie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: L. H., judecător
JUDECĂTORI | : V. | V. | A. |
: I. | M. | ||
GREFIER | : L. | C. |
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. - reprezentat prin PROCUROR - SEBASTIAN DOBRESCU
S-a luat spre examinare recursul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău, împotriva sentinței penale nr.51/_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Zalău, privind pe inculpatul K. T. Ș., trimis în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de_ din dosar nr. 1181/P/2011, pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 260 alin.1 C.pen..
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul K. T. Ș. personal, asistat de apărător ales, av.M. S., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, în instanță se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av.Andrașoni D., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar, care solicită acordarea onorariului avocațial parțial din oficiu pentru studierea dosarului și prezentarea la termenul de judecată.
Instanța, pune în vedere inculpatului dacă dorește să dea declarație și în fața instanței de recurs având în vedere soluția de achitare dispusă de instanța de fond.
Inculpatul învederează instanței că-și menține declarațiile date, nu are completări de făcut și ca atare nu dorește să dea declarație.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Reprezentantul Parchetului, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă, cu menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței atacate. În speță, martorul a declarat că inculpatul avea o sticlă cu un conținut transparent din care lipseau 250-300 ml. Este adevărat că față de celălalt martor nu a spus că l-a văzut pe inculpat să bea din acea sticlă, însă, apreciază că aceste precizări sunt esențiale și în legătură directă cu apărarea pe care a formulat-o inculpatul care a încercat să sugereze ideea că a consumat după producerea accidentului, fiind o împrejurare esențială că instanța nu a ținut cont de declarația acestui martor.
Apărătorul inculpatului, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea în totalitate a hotărârii instanței de fond. Apreciază că prima instanță a plecat de la o stare de fapt conformă și coroborată cu probele dosarului. Inculpatul din acest dosar, audiat ca martor, a declarat în mod expres că nu l-a văzut pe inculpat să consume alcool, ori acest aspect se coroborează cu probele administrate. Pentru aceste motive, solicită respingerea recursului parchetului cu menținerea soluției de achitare a inculpatului.
Inculpatul K. T. Ș., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorul său menționând că a spus adevărul în cauza în care a fost audiat ca martor.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 51 din 6 februarie 2013 a Judecătoriei Zalău, pronunțată în dosarul nr._, în baza art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare a fost condamnat inculpatul M. S. -I. fiul lui
și I., născut la data de_ în localitatea H., județul C., domiciliat în loc. H.
, str. S., nr. 11, jud. C., CNP 1., cetățean român, studii medii, fără loc de muncă, necăsătorit, fără antecedente penale, la pedeapsa de 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.
În baza art.71 alin.1 C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II-a și lit.b) C.pen., de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la data executării sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art.861alin.1 C.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a
executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit potrivit dispozițiilor art.862alin.1 C.pen..
În baza art.863alin.1 C.pen., pe durata termenului de încercare, a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj;
să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
S-a desemnat Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj pentru supravegherea inculpatului pe durata termenului de încercare.
Datele prevăzute la art. 863alin.1 lit. b, c și d C.pen. s-au comunicat Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj.
În baza art.71 alin.5 C.pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere se suspendă și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen..
În baza art.359 C.proc.pen., s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.864C.pen. privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza prevederilor art. 260 alin.1 C.pen. cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a) C.pen. și a art. 76 alin.1 lit. d C.pen., a fost condamnat inculpatul C. C. -F., fiul lui V. și Ana -D., născut la data de_ în loc. H., jud. C., domiciliat în com. Călățele, sat V., nr. 118, jud. C., CNP 1., cetățean român, studii medii, fără ocupație, fără antecedente penale, la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă..
În baza art.71 alin.1 C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II-a și lit. b) C.pen., de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la data executării sau considerarea ca executată a pedepsei principale aplicate prin aceasta.
În baza art. 81 C.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe o durată de 2 ani și 6 luni, care constituie termen de încercare pentru inculpat, stabilit în condițiile art.82 alin.1 C.pen..
În baza art.71 alin.5 C.pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit.
a) teza a II-a și lit.b) C.pen..
În baza art.359 C.proc.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 C.pen. privind revocarea beneficiului suspendării condiționate.
În baza prevederilor art.11 pct.2 lit. a) C.proc.pen. raportat la prevederile art. 10 alin.1 lit. d) C.proc.pen., s-a dispus achitarea inculpatului K. T. -Ș. , fiul lui I. și I., născut la data de_ în loc. H., jud. C., domiciliat în loc. H., str. H., nr. 53, ap.1, jud. C., CNP 1., cetățean român, studii 8 clase, mecanic auto, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 alin.1 C.pen..
În baza art. 189 alin.1 C.proc.pen. s-a dispus avansarea din Fondurile M. ui Justiției către Baroul Sălaj a sumei de 225 reprezentând onorariu parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu av. Mureșan Ovidiu.
În baza art.191 alin.1 și 2 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul M. S. -I. la plata sumei de 700 lei, iar pe inculpatul C. C. F. la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În temeiul art. 192 alin.1 și 3 C.proc.pen., celelalte cheltuieli avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de_ din dosar nr. 1181/P/2011, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului M. S. -I. , pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art.87 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată și inculpații K. T. Ș. și C. C. F. pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 260 alin.1 C.pen.. Cauza a fost înregistrată pe rolul instanței la data de_ sub nr._ .
În actul de sesizare a instanței s-a reținut în esență, că în data de_, învinuitul
M. S. I. a condus autoturismul marca "VW";, cu nr. de înmatriculare_, pe drumul public D.C.-67, din loc. Fildu de Mijloc, com. Fildu de Jos, având o îmbibație alcoolică de 2,30 g/l, alcool pur în sânge . S-a reținut de asemenea că învinuiții C. C.
-F. și K. T. -Ș. au dat declarații mincinoase în data de_ cu ocazia audierii lor în calitate de martori în dosarul nr. 1181/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, confirmând apărările formulate de învinuitul M. S. din același dosar.
În susținerea stării de fapt reținută în sarcina inculpatului, în actul de sesizare a instanței s-au indicat următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de sesizare din oficiu (f.6), procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.7-9), planșa foto conținând 7 fotografii ce surprind aspecte de la cercetarea la fața locului (f.32-36), declarațiile învinuitului M.
S. -I. (f.13-15, 19-22), declarațiile învinuitului C. C. -F. (f.26), declarațiile învinuitului K. T. -Ș. (f.34-35), declarațiile martorului C. C. -F. (f.28-30), declarațiile martorului K. T. -Ș. (f.36-37), declarațiile martorului Tărău Velia-E. (f.40-41,49-50), declarațiile martorului Nemet Ovidiu-D. (f.42-44), declarațiile martorului Man A. M. (f.45), declarațiile martorului Marcu C. -Nicușor (f.38,46-48), declarațiile martorului Florea M. -A. (f.51-52), declarațiile martorului Muntean V. (f.53-54), declarațiile martorului Bele Marie (f.55-56), declarațiile martorului Cîmpean Alexandru- Silviu (f.106-108), procesul-verbal de confruntare dintre Tărău Lelia-E. și C. C. -
F. (f.57-58), procesul-verbal de confruntare dintre Tărău Velia-E. și K. T. -Ș. (f.59-60), procesul-verbal de confruntare dintre Nemet Ovidiu-D. și K. T. -Ș. (f.61- 62), procesul-verbal de confruntare dintre Nemet Ovidiu-D. și C. C. -F. (f.63- 64), procesul-verbal de confruntare dintre Nemet Ovidiu-D. și Muntean V. (f.65-66), procesul-verbal de confruntare dintre Tărău Velia-E. și Muntean V. (f.67-68), proces- verbal de prelevare (f.78), buletin de examinare clinică (f.79), buletin de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 528/IX/a/234,235 din_ emis de Serviciul Județean de Medicină Legală Zalău (f.70), raportul de expertiză medico-legală calcul retroactiv al alcoolemiei nr. 6828/IX/d/280 din_ emis de Institutul de Medicină Legală C. -Napoca (f.75-76), adresa nr. 1182 din_ emisă de Primăria com. Fildu de Jos, ce atestă că DC-67 face parte din categoria drumurilor publice (f.81), fișă cazier judiciar învinuiți (f.18, 25, 33).
La termenul de judecată din data de_, celor trei inculpați, în prezența apărătorilor aleși, li s-au adus la cunoștință prevederile art.3201C.p.p. și posibilitatea optării pentru procedura în care doresc să fie soluționată cauza, aceștia solicitând ca judecata să fie făcută potrivit procedurii obișnuite cu administrare de probe.
După citirea actului de sesizare a instanței, pe parcursul cercetării judecătorești, inculpații au arătat că nu doresc să dea declarație în fața instanței de judecată (f. 134, 135, 136), fiind audiați următorii martori: Tărău Velia (f. 148), Nemet Ovidiu D. (f. 149), Man
A. (f. 150), Marcu C. (f. 151), Bele Marie (f. 169), Muntean V. (f. 170), Florea M. A. (f. 186), C. Alexandru (f. 187).
Au fost depuse la dosarul cauzei referatele de evaluare ale inculpaților M. S.
I. (f. 178-181) și K. T. Ș. (f. 182-184), întocmite de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, iar apărătorul inculpatului M. S. I. a depus al dosar practică judiciară (f.188-205).
Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În seara zilei de_ inculpatul M. S. -I. însoțit de martorul Marcu C. - Nicușor, s-a deplasat cu autoturismul proprietatea tatălui său, marca VW Passat, de culoare verde, cu nr. de înmatriculare_, pe care l-a condus din loc. H. în loc. Piatra Craiului, unde pe parcursul nopții a participat la discoteca organizată la localul public
"Vegas";. În jurul orelor 0400a părăsit discoteca și s-a întors în loc. H., ajungând la orele dimineții. Cunoscând că în cursul zilei de_ în loc. Fildu de Sus, com. Fildu de Jos urmează să aibă loc serbarea câmpenească ocazionată de celebrarea zilelor localității, s-a hotărât să participe, astfel că, la volanul aceluiași autoturism, însoțit de același martor s-a deplasat în loc. Fildu de Sus și s-a îndreptat spre câmpul din afara localității unde a fost organizată manifestarea. În drumul spre locul de desfășurare a oprit la locuințele martorilor
Florea M. -A. și Man A. -M., pe care i-a luat în autoturism și s-a deplasat pe câmpul unde avea loc serbarea câmpenească, ajungând în jurul orelor 0900. La un moment dat a început să efectueze 3 viraje cu autoturismul, având frâna de mână trasă, cunoscute de automobiliști sub denumirea de drifturi, apoi a urcat și a coborât în viteză o pantă de deal, efectuând astfel manevre periculoase pentru integritatea corporală a ocupanților autoturismului. După un timp a oprit autoturismul, iar inculpatul și cei care îl însoțeau s-au așezat la o masă și și-au comandat fiecare câte un pahar cu bere pe care le-au băut. După un timp, inculpatul a mai efectuat cu autoturismul câteva manevre la fel de periculoase, după care împreună cu martorii Marcu C. -Nicușor și Florea M. s-a deplasat spre loc. Fildu de Mijloc cu scopul de a-și cumpăra țigări, iar după ce autoturismul a parcurs cca.2 km. pe drumul public D.C. 67, deplasându-se cu viteză excesivă pe drumul neasfaltat, în zona acestuia efectuându-se lucrări de săpături pentru rețeaua de
canalizare, în momentul în care a ajuns în apropierea Bisericii Ortodoxe, întrucât din sens opus venea un alt autovehicul, a lovit un tub de canalizare aflat în partea carosabilă și deși a acționat cu forță frâna, nu a reușit să evite impactul cu acesta. În urma impactului, autoturismul a suferit avarii, fiindu-i găurit spoilerul. După câteva manevre nereușite nu a reușit să pornească autoturismul, ajungând la concluzia că a rămas fără combustibil, astfel că i-a cerut martorului Florea să meargă în sat și să facă rost de motorină. Întrucât în final a reușit să pornească autoturismul și-a continuat deplasarea în direcția de mers spre Fildu de Jos. În jurul orelor 1050, în momentul în care a ajuns într-o curbă la stânga, a pierdut controlul direcției de mers și a părăsit partea carosabilă izbindu-se de un stâlp de iluminat public aflat pe sensul opus de mers, de unde a ricoșat peste șanț rostogolindu-se și în deplasare a doborât un gard cu fundație din beton pe care l-a culcat la pământ, a traversat
grădina imobilului cu nr.93 proprietatea martorului Boca V., aflată în pantă și după ce a doborât o altă porțiune de gard confecționată din scândură, a ajuns într-un drum secundar, autoturismul suferind avarii multiple, constând în îndoirea plafonului, a capotei, distrugerea oglinzii retrovizoare din partea dreaptă, janta roții dreapta spate fiind îndoită astfel încât autoturismul a rămas pe pană, imobilizat, aspecte ce rezultă din planșa foto efectuată cu ocazia cercetării la fața locului (f.93-95). Bubuitura cauzată de impactul cu stâlpul a fost
auzită de martorii Tărău Velia-E. și Nemet Ovidiu-D., care locuiesc în apropierea locului producerii accidentului, fapt ce i-a determinat să se îndrepte spre autoturismul în care se afla inculpatul și martorul Marcu C., interesându-se de starea acestora de sănătate, observându-i pe cei doi că erau speriați și agitați. După cca. 30 minute de la producerea accidentului, la fața locului s-au prezentat martorul Cîmpean Alexandru Silviu agent de poliție la Postul de Poliție Fildu de Jos, însoțit de agentul Bîrlogeanu Mircea, timp în care inculpatul a rămas lângă autoturism, iar martorul Marcu C. s-a deplasat la locuința martorei Tărău Velia-E., unde i s-a oferit un pahar cu apă. Agentul de poliție l-a întrebat pe inculpat, în prezența martorilor Tărău Velia-E. și Nemet Ovidiu-D. dacă a consumat băuturi alcoolice, iar acesta a răspuns că nu a consumat, însă simțind că inculpatul emana miros puternic de alcool, în conformitate cu prevederile art. 38 din
nr.195/2002 republicată, i-a cerut să se supună testării, acesta fiind de acord. Întrucât martorul Cîmpeanu nu avea în dotare aparat etilotest a cerut prin stație colegilor săi, care au adus aparatul, cu care inculpatul a fost testat la ora 1215, rezultând astfel o alcoolemie de 1,14 g/l alcool pur în aerul expirat. Conform prev. art. 88 alin.6 din OUG 195/2002, inculpatul a fost condus la Spitalul Orășenesc H., unitate medicală autorizată,
unde i s-au recoltat două probe de sânge, la interval de o oră fiecare, conform procesului verbal de prelevare, încheiat în acest sens (f.78). În urma efectuării analizelor toxicologice s-a stabilit că potrivit primei probe recoltată la ora 1309, inculpatul a avut o alcoolemie de 2,30 g/l, alcool pur în sânge, iar la cea de a doua probă, recoltată la ora 1409, inculpatul a avut o alcoolemie de 2,10 g/l, alcool pur în sânge, conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr. 528/IX/a/234,235 din_ emis de Serviciul Județean de Medicină Legală Zalău (f.70), fapt ce atestă că concentrația alcoolică pe care inculpatul o avea în momentul în care a condus autovehiculul este peste pragul minim stabilit de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002, respectiv 0,80 g/l, alcool pur în sânge. Cu ocazia prelevării
probelor biologice, inculpatul a fost examinat de medicul Chetran Vadim care l-a examinat pe inculpat cu privire la manifestările neurologice și i-a cerut informații legate de băutura consumată și cantitatea, acesta răspunzând că nu a consumat nici un fel de băuturi alcoolice, ajungând astfel la concluzia că acesta pare sub influența băuturilor alcoolice, sens în care a emis buletinul de examinare clinică nr. 00645798 din_ (f.79).
În data de_, după ce a cunoscut rezultatul buletinului de analiză toxicologică ce a fost emis în data de_ (f.70), inculpatul a solicitat efectuarea unei expertize calcul retroactiv al alcoolemiei pentru a-și proba apărarea formulată, ce a fost încuviințată. Raportul de expertiză medico-legală calcul retroactiv al alcoolemiei nr. 6828/IX/d/280 din_ emis de Institutul de Medicină Legală C. -Napoca (f.75-76), în concluzii stabilește că "Calculul retroactiv efectuat pe baza valorilor alcoolemiilor stabilite la analiză, ținând cont atât de consumul de băuturi alcoolice declarat cât și de faza toxicocinetică, raportată la intervalul de timp existent între evenimentul rutier și prima recoltare, stabilește că la ora evenimentului rutier, învinuitul putea avea o alcoolemie mai mică decât 0,80 g ‰, cu o valoare teoretică apropiată de 0,40 g ‰";.
Fiind audiat în calitate de învinuit la data de_ inculpatul M. S. I. s-a apărat arătând că anterior producerii accidentului a consumat 330 ml. de bere cu alcool, iar ulterior a consumat dintr-un flacon de 1,5 l de plastic, cantitatea de 400-500 g de țuică, sens în care a propus, în primul moment, audierea martorului C. C. -F., după care i-a propus și pe martorii K. T. -Ș. și Muntean V. .
Cu ocazia audierii în calitate de martor la data de_ (f.36), inculpatul K. T. - Ș. a declarat că a ajuns la fața locului, l-a întrebat pe inculpatul M. S. I. dacă îl poate ajuta, a rămas la fața locului cca. 15-20 min, timp în care nu au sosit organele de poliție, și a văzut că inculpatul M. S. I. avea un flacon de 1 - 1,5 l în mână din care lipsea 100-150 g, dar nu l-a văzut pe inculpat bând din acest flacon.
Audiat ca martor în data de_ și_ (f. 28, 29) inculpatul C. C. F. a declarat că la scurt timp de la producerea accidentului a trecut cu autoturismul său pe lângă locul accidentului, a oprit, a rămas cca. 5-10 minute, timp în care l-a văzut pe
inculpatul M. S. I. ținând în mână un flacon de plastic de 1,5 l din care l-a văzut bând cca un sfert, dându-și seama că în flacon era țuică deoarece a simțit mirosul.
Inculpatul M. S. I. nu recunoaște săvârșirea faptei, apărându-se în sensul că a consumat băuturi alcoolice după producerea accidentului, însă între declarațiile date pe parcursul urmăririi penale există numeroase contradicții, în plus acestea nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, motiv pentru care instanța nu va reține apărarea inculpatului cu privire la consumul de alcool ulterior conducerii autoturismului pe drumurile publice.
Inițial în declarația olografă (f. 14) dată în calitate de făptuitor, inculpatul declară că după producerea accidentului a băut în câteva rânduri țuică dintr-un flacon de 1 litru, iar că înainte de producerea accidentului nu a consumat alcool. În declarația de învinuit (f. 20) acesta își schimbă declarația ( fără o justificare în aceste sens) arătând că a consumat și anterior alcool respectiv 300 ml bere cu alcool, iar după producerea accidentului a consumat aprox. 400-450 ml țuică dintr-un flacon de 1,5 litri ce îl avea în portbagaj, refuzând însă să precizeze în cât timp a consumat cantitatea respectivă de țuică, propunând și martori care pot confirma apărările sale.
Instanța a constatat că la data producerii accidentului, respectiv la momentul testării cu aparatul etilotest și al recoltării probelor biologice, inculpatul a declarat că nu a consumat alcool, în acest sens sunt și declarațiile martorilor Vele M., Nemet Ovidiu, C. Silviu dar și consemnările din Buletinul de examinare clinică (f. 79).
Consumul de alcool ulterior producerii accidentului nu este confirmat de martorii prezenți la fața locului încă de la momentul producerii evenimentului rutier și până la sosirea organelor de poliție și testării cu aparatul etilotest: Vele M., Marcu C., C. Alexandru care declară că nu au văzut pe inculpat consumând alcool și nici având asupra sa vreun recipient cu alcool. Acești martori chiar dacă declară că au lipsit pentru perioade scurte de timp de la fața locului, plecând și revenind în mai multe rânduri în decursul timpului de 30 min până la sosirea organelor de poliție, nu au surprins nici unul dintre ei pe inculpat bând alcool, deși cantitatea declarată de acesta de 450 ml țuică nu poate fi fizic ingerată în foarte scurt timp, de altfel chiar inculpatul susține că a băut în mai multe rânduri. În plus inculpatul K. T. care declară că a stat la fața locului aprox 20-30 min (f. 36, 61) susține că în tot acest timp nu l-a văzut pe inculpatul M. S. I. bând din flacon. Chiar și martora Bele M. care declară că ar fi văzut un flacon în autoturism nu susține că l-ar fi văzut pe inculpat consumând alcool. Singurele declarații cu privire la consumul de alcool al inculpatului M. S. I., ulterior producerii accidentului, sunt declarația inculpatului C. C. F. și a martorului Muntean V., martori propuși de inculpat de altfel pentru a-i susține apărările. Întrucât declarațiile celor doi nu sunt susținute de celelalte probe administrate în cauză instanța le apreciază ca nesincere urmând a le înlătura pe acest motiv.
De altfel faptul că inculpatul a consumat alcool anterior producerii accidentului și că acesta se afla în stare de ebrietate rezultă și din declarațiile martorilor Florea M. (f. 51, 186) și Man A. (f.45, 150).
În ce privește raportul de expertiză medico legală de calcul retroactiv alcoolemie (f. 75-76) având în vedere că valoarea teoretică a alcoolemiei stabilită a fost calculată prin raportare la consumul de alcool declarat de inculpat, în condițiile înlăturării acestor declarații ca nesincere, concluziile acestei expertize nu pot fi avute în vedere la stabilirea alcoolemiei inculpatului.
În consecință instanța a reținut că inculpatul M. S. I. a consumat băuturi alcoolice anterior conducerii autoturismului pe drumurile publice soldată cu producerea accidentului rutier, iar alcoolemia stabilită în urma recoltării probelor biologice reflectă consumul anterior de alcool și nu consumul ulterior producerii accidentului, așa cum susține inculpatul.
Inculpații K. T. Ș. și C. C. F. nu recunosc faptul că au dat declarații necorespunzătoare adevărului, dar așa cum s-a arătat mai sus, din ansamblul probelor administrate în cauză rezultă faptul că după producerea accidentului inculpatul M. S.
nu avea în mână un flacon de plastic în care se țuică și cu atât mai mult nu a consumat cantitatea de 500 ml țuică, iar declarațiile celor doi inculpați sunt mincinoase. .
În drept,
Fapta inculpatului M. S. -I. , care la data de_ a condus autoturismul marca "VW";, cu nr. de înmatriculare_, pe drumul public D.C.-67, din loc. Fildu de Mijloc, com. Fildu de Jos, având o îmbibație alcoolică de 2,30 g/l, alcool pur în sânge, peste limita legală admisă de 0,80 g/l alcool pur în sânge, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzută de art.87 alin.1 din
O.U.G. nr.195/2002 republicată.
Elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.87 alin.1 O.U.G.nr.195/2002 republicată s-a realizat prin activitatea inculpatului de a conduce autoturismul pe un drum public deși consumase băuturi alcoolice și avea în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, urmarea imediată constă în starea de pericol pentru siguranța traficului rutier generată de conduita inculpatului. Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având o alcoolemie peste limitele legale este o infracțiune de pericol, starea de pericol pentru siguranța circulației rutiere este inerentă elementului material al infracțiunii și se produce în momentul în care punerea în mișcare și deplasarea autovehiculului dobândește semnificația unei "conduceri"; pe drumurile publice a acestuia, în acel moment are loc și consumarea infracțiunii. Pericolul prezumat de lege s-a și concretizat ca urmare a stării de ebrietate în care se afla inculpatul a generat producerea unui accident de circulație soldat cu pagube materiale.
În ceea ce privește latura subiectivă, intenția inculpatului rezultă din împrejurarea că, deși știa că se află sub influența băuturilor alcoolice, întrucât consumase în prealabil alcool, a decis totuși să se urce la volanul autoturismului și să îl conducă pe drumuri publice. Inculpatul a acționat cu intenție indirectă, a prevăzut pericolul reprezentat de acțiunea s-a de a conduce sub influența alcoolului și, deși nu a urmărit, a acceptat producerea unui asemenea rezultat.
Constatând îndeplinite condițiile prev. de art. 345 alin.2 C.p.p. instanța a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, faptă prevăzută de art.87 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 republicată.
La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere dispozițiile art.72 alin.1 și art.52 C.pen., respectiv: gradul de pericol social abstract și concret al faptei săvârșite apreciat în baza art.181alin.2 C.pen., persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.
Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că fapta inculpatului prezintă un pericol social concret ridicat, legiuitorul a apreciat - prin încadrarea acestei fapte ca infracțiune și prin limitele de pedeapsă stabilite - că prin conducerea unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică se creează o starea de pericol ridicat pentru siguranța traficului rutier, indiferent de producerea în concret a unei consecințe. Instanța a reținut că starea de pericol creată este cu atât mai mare cu cât nivelul alcoolemiei inculpatului este unul foarte ridicat, acesta a condus autoturismul având pasageri în autoturism, printr-o localitate care la momentul respectiv era intens circulată în condițiile în care avea loc o sărbătoare care a adunat un număr mare de persoane; în plus ca urmare a consumului de alcool inculpatul a produs un accident de circulație soldat cu pagube materiale dar care a pus în real pericol și viața inculpatului, a pasagerului din autoturism și a persoanelor din zonă; la toate acestea se adaugă atitudinea de sfidare a inculpatului față de organele judiciare și încercarea acestuia de denaturare a adevărului pentru înlăturarea răspunderi penale pentru fapta sa.
Instanța a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana inculpatului: acesta este în vârstă de 25 de ani, nu este căsătorit, are studii medii, fără ocupație, potrivit fișei de cazier nu are antecedente penale (f.18). Potrivit concluziilor
referatului de evaluare inculpatul nu a învățat din sancțiunile disciplinare și administrative aplicate anterior (și pentru fapte similare cu cea care face obiectul prezentului dosar), a continuat conduita negativă, inculpatul nu dispune de motivație internă pentru evitarea pe viitor a unui comportament similar, având în vedere antecedentele negative și neconștientizarea rolului avut la săvârșirea faptei; este important ca inculpatul să conștientizeze efectele negative ale consumului de alcool în exces și necesitatea conformării la normele și legile în vigoare (f. 164). Pe parcursul urmăririi penale, a cooperat cu organele de cercetare penală, însă nu a recunoscut săvârșirea faptei și a încercat denaturarea adevărului, influențând în acest sens o parte din martori.
Având în vedere gradul de pericol social al faptei, împrejurările comiterii acesteia, circumstanțele personale ale inculpatului și atitudinea acestuia față de faptă și față de procesul penal, instanța nu a putut reține că prin fapta inculpatului s-a adus doar o atingere minimă valorilor sociale apărate de legea penală fiind în mod vădit lipsită de importanță și că astfel fapta nu ar prezenta gradul de pericol social al unei infracțiuni, așa cum a susținut în apărare apărătorul ales al inculpatului.
Raportat la circumstanțele reale ale faptei, circumstanțele personale ale inculpatului și limitele de pedeapsă stabilite de lege pentru infracțiunea săvârșită, s-a dispus condamnarea inculpatului M. S. I. la o pedeapsă de 1 an și 10 luni închisoare, apreciind că aceasta va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 C.pen., fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
Cât privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 C.pen., instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a C.pen. și lit.b) C.pen., de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta, apreciind că inculpatul este nedemn a exercita funcții ce implică încrederea publică sau exercițiul autorității de stat. Având în vedere prevederile art.3 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar și jurisprudența națională dezvoltată pe marginea acestui articol, instanța a apreciat că instituirea unei interdicții pentru inculpat de a vota ar constitui o măsură disproporționată față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana inculpatului. Instanța a avut în vedere la stabilirea pedepselor accesorii decizia nr.74/2007 a Înaltei Curți de C. și Justiție dată în recurs în interesul legii, care a statuat că interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a) teza I-lit.
nu se va face automat și va fi supusă aprecierii instanței, în funcție de criteriile prevăzute de art.71 alin.3 C.pen..
Cât privește modalitatea de executare a pedepsei, în contextul probelor administrate, ținând cont de vârsta, situația familială și profesională, dar și concluziile referatului de evaluare, instanța a apreciat că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social și reeducat și fără izolare în regim de detenție, însă raportat la atitudinea inculpatului față de faptă și procesul penal dar și faptul că inculpatul nu conștientizează gravitatea faptei sale, instanța apreciază că se impune o supraveghere și consiliere de specialitate a inculpatului pentru a asigura o îndreptare a comportamentului acestuia.
Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute art.861alin. l C.pen., în consecință, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit potrivit
dispozițiilor art.862alin.1 C.pen..
În baza art.863alin.1 C.pen., pe durata termenului de încercare, a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj;
să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
Datele prevăzute la art. 863alin.1 lit. b, c și d C.pen. s-au comunicat Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj.
În baza art.359 C.proc.pen., s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.864C.pen. privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art.71 alin.5 C.pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen..
Fapta inculpatului C. C. -F. care a dat declarații mincinoase în data de_ cu ocazia audierii în calitate de martor în dosarul nr. 1181/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău cu privire la împrejurări esențiale pentru soluționarea cauzei, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 260 alin.1 C.pen..
Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii, inculpatul a săvârșit infracțiunea prin acțiunea sa de a face afirmații care s-au dovedit mincinoase cu privire la împrejurări esențiale pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei, infracțiunea consumându- se la momentul în care acesta a semnat declarația de martor, fiind creată în acel moment o stare de pericol la adresa înfăptuirii justiției, nefiind esențial pentru consumarea infracțiunii ca instanța să fi luat în considerare declarația mincinoasă la pronunțarea unei hotărâri. Astfel inculpatul a afirmat existența împrejurării că inculpatul M. S. I. a consumat alcool ulterior conducerii de către acesta a unui autoturism pe drumurile publice, deși știa că o asemenea împrejurare nu a existat în realitate și că aspectul despre care a dat declarații mincinoase este esențial în soluționarea cauzei având în vedere faptul că inculpatul M. S. era cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002.l Inculpatul a acționat în acest fel la solicitarea inculpatului M. S. I., declarațiile au fost făcute cu scopul de a susține apărările acestuia din urmă, în concluzie fapta a fost săvârșită cu intenție directă.
Reținând vinovăția inculpatului, instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art.260 alin.1 C.pen..
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului instanța a avut în vedere dispozițiile art.72 alin.1 și art.52 C.pen., respectiv: gradul de pericol social abstract și concret al faptei săvârșite apreciat în baza art.181alin.2 C.pen., persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.
Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că fapta inculpatului prezintă un pericol social ridicat, motivat prin faptul că a săvârșit o infracțiune care a pus în pericol înfăptuirea justiției, că a persistat în declarațiile mincinoase atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței de judecată.
Referitor la persoana inculpatului instanța a reținut că acesta are vârsta de 24 de ani, nu este căsătorit, are studii medii, fără ocupație, potrivit fișei de cazier nu are antecedente penale (f.25), iar pe parcursul urmăririi penale, a cooperat cu organele de cercetare penală, însă nu recunoaște săvârșirea faptei.
Totodată, având în vedere conduita anterioară bună și lipsa antecedentelor penale ale inculpatului care se află la prima confruntare cu legea penală, instanța a apreciat că periculozitatea persoanei inculpatului este redusă, reeducarea acestuia putându-se face și prin aplicarea unei pedepse în limite de pedeapsă reduse prin reținerea în favoarea acestuia a circumstanțelor atenuante. Astfel s-a reținut în beneficiul inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 alin. 1 lit. a) C.pen. și, în consecință,
instanța a dat eficiență dispozițiilor art. 76 alin.1 lit d C.pen. și a aplicat inculpatului o pedeapsă sub minimul special.
Pornind de la cele expuse anterior, în ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii instanța a apreciat că, raportat la circumstanțele reale și personale ale cauzei și limitele de pedeapsă stabilite de lege pentru infracțiunea săvârșită, în condițiile aplicării art. 76 alin. lit. d C.pen., s-a impus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 6 luni închisoare, apreciind că aceasta va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 C.pen., fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
Cât privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 C.pen., instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a C.pen. și lit.b) C.pen., de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta. Având în vedere prevederile art.3 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar și jurisprudența națională dezvoltată pe marginea acestui articol, instanța a apreciat că instituirea unei interdicții pentru inculpat de a vota ar constitui o măsură disproporționată față de natura infracțiunii săvârșite și de persoana inculpatului. Având în vedere faptul că infracțiunea comisă este absolut independentă de aspectele referitoare la exercitarea funcției și profesiei sau legate de exercitarea autorității părintești, instanța apreciază că nu se impune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. c), d) și e) C.pen.. Instanța a avut în vedere la stabilirea pedepselor accesorii decizia nr.74/2007 a Înaltei Curți de C. și Justiție dată în recurs în interesul legii, care a statuat că interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a) teza I-lit. c) nu se va face automat și va fi supusă aprecierii instanței, în funcție de criteriile prevăzute de art.71 alin.3 C.pen..
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța apreciază, în contextul probelor administrate, având în vedere conduita, vârsta și persoana inculpatului, că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei consideră că este un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului care poate fi reintegrată social și reeducată și fără izolare în regim de detenție.
Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.81 alin. 1 C.pen., iar experiența unui proces penal și riscul revocării suspendării cu consecința executării pedepsei într-un loc de detenție, sunt apreciate de instanță ca fiind suficiente pentru a o determina pe inculpat să adopte în viitor o atitudine de respect față de normele legale și regulile de conviețuire socială, astfel încât scopul pedepsei poate fi realizat și fără executarea efectivă a acesteia.
Prin urmare, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni, termen calculat potrivit prevederilor art.82 alin.1 C.pen..
În același timp, având în vedere că pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea unor drepturi pe durata executării pedepsei, în baza art.71 alin.5 C.pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, instanța a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
În baza art.359 C.proc.pen., instanța a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 C.pen., conform cărora săvârșirea unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei și dispunerea executării în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.
În ce privește fapta inculpatului K. T. Ș. , pornind de la starea de fapt reținută de instanță din coroborarea întregului probatoriu administrat în cauză și declarațiile date de acesta în calitate de martor în data de_ în faza de urmărire penală, instanța a constatat că inculpatul a făcut declarații mincinoase în scopul de a susține apărările inculpatului M. S. I., susținând în mod mincinos faptul că l-a văzut pe acesta din urmă având în mână un flacon de țuică, după producerea accidentului
de circulație din data de_ și înainte de sosirea organelor de poliție la fața locului. În același timp instanța a constatat că, întrebat fiind în mod expres de către organele de cercetare penală cu ocazia audierii sale în calitate de martor la data de_, inculpatul
K. T. Ș. a declarat că nu l-a văzut pe inculpatul M. S. I. ca, în intervalul de timp cât a fost prezent la fața locului, să fi consumat alcool din flaconul respectiv. Având în vedere că în dosarul de urmărire penală 11/P/2011 învinuitul M. Simino I. era cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002, împrejurări esențiale pentru aflarea adevărului în cauză sunt cele legate de consumul de alcool al conducătorului auto care a săvârșit fapta. Față de o astfel de împrejurare inculpatul K. T. a fost întrebat expres de organul de cercetare penală și nu a dat declarații mincinoase, susținând la fel ca majoritatea celorlalți martori prezenți la fața locului, că nu l-a văzut pe inculpatul M. S. I. consumând alcool. În ce privește declarațiile mincinoase ale inculpatului cu privire al împrejurarea că l-a văzut pe inculpatul
M. S. având un flacon cu țuică în mână, instanța apreciază că această împrejurare nu este una esențială în soluționarea cauzei întrucât nu se referă și la consumul de alcool, acesta fiind aspectul important în speță.
Față de aceste considerente, instanța a constatat că fapta săvârșită de inculpatul
K. T. Ș. nu întrunește toate elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 260 alin.1 C.p. întrucât declarațiile mincinoase nu au vizat împrejurări esențiale asupra cărora a fost întrebat martorul. În consecință în baza prevederilor art.11 pct.2 lit. a) C.proc.pen. raportat la prevederile art. 10 alin.1 lit. d) C.proc.pen., instanța a dispus achitarea inculpatului K. T. Ș. pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 alin.1 C.pen..
Instanța a constatat că inculpaților le-a fost desemnat apărător din oficiu av. Mureșan Ovidiu (f. 123) care s-a prezentat la primul termen de judecată și al cărui mandat a încetat la prezentarea apărătorilor aleși ai inculpaților: av. M. S. pentru inculpatul
M. S. I. (f.124) și av. P. Mircea pentru inculpații K. T. Ș. (f. 132) și C.
C. F. (f. 133). În baza art. 189 alin.1 C.proc.pen. a dispus avansarea din Fondurile
M. ui Justiției către Baroul Sălaj a sumei de 225 reprezentând onorariu parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu av. Mureșan Ovidiu.
În baza art.191 alin.1 și 2 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul M. S. -I. la plata sumei de 700 lei ( din care 75 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu și 240 lei contravaloarea buletinului de analiză toxicologică alcoolemie), iar pe inculpatul C. C.
F. la plata sumei de 400 lei (din care 75 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu), cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În condițiile în care s-a dispus achitarea inculpatului K. T. Ș. acesta din urmă nu a fost obligat la plata de cheltuieli judiciare către stat, iar în temeiul art. 192 alin.1 și 3 C.proc.pen., celelalte cheltuieli avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău, criticând sentinta atacată ca fiind nelegală si netemeinică si a solicitat casarea hotărârii instantei de fond si pronuntarea unei decizii prin care se dispună condamnarea inculpatului K. T. Ș. pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă.
Recursul a fost motivat, în esenta, că inculpatul, audiat în calitate de martor, a dat declaratii mincinoase cu privire la un aspect esential al cauzei si în legătură directă cu apărarea inculpatului M. S. -I., respectiv a declarat că acesta din urmă avea în mână o sticlă cu un conținut transparent din care lipseau 250-300 ml. Este adevărat că față de celălalt martor nu a spus că l-a văzut pe inculpatul M. S. -I. că a băut din acea sticlă, însă, această precizare sugerează că acesta din urmă a consumat băuturi alcoolice după producerea accidentului.
Analizând sentinta penala atacată în raport cu actele si lucrarile dosarului, cu motivele sustinute de recurenti, precum si din oficiu, potrivit art.385/6 alin.3 C.proc.pen., sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei deduse judecatii, Curtea constata următoarele:
Instanta de fond a retinut o stare de fapt conform cu realitatea, sprijinită pe analiza si interpretarea judicioasa a probelor administrate în cursul urmăririi penale si readministrate direct si nemijlocit în cursul judecătii, ajungând în final la concluzia corectă că inculpatul a comis infractiunea care face obiectul cauzei.
Fără a relua argumentația extrem de detaliată a stării de fapt, redată în considerentele hotărârii atacate, argumentație pe care tribunalul și-o însușește în întregime, astfel cum această posibilitate este conferită de practica CEDO și potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instantei inferioare (Helle impotriva Finlandei ), se va sublinia cu privire la apărările invocate de către inculpat următoarele:
Din perspectiva art.62 Cod Procedură Penală instanța este datoare ca în vederea aflării adevărului judiciar să lămurească cauza sub toate aspectele pe bază de probe, probe ce nu au o valoare dinainte stabilita (art.63 alin.2 Cod Procedură Penală).
De asemenea inculpatul se bucură de prezumția de nevinovăție garantată de prevederile art.5/2 Cod Procedură Penală, sarcina administrării probelor în procesul penal revenind organelor de urmărire penală și instanței de judecată. Totodată, inculpatului îi este recunoscut dreptul de a nu face nici o declarație în fata organelor judiciare exercitându-și dreptul la tăcere, nefiind obligat să își dovedească nevinovăția (art.66 alin.1 Cod procedură penală). Cu toate acestea, în cazul în care există probe de vinovăție inculpatul are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie.
Pe de altă parte, conform art.69 C.proc.pen., declarațiile inculpatului pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.
Or, fată de ansamblul materialului probator administrat în cursul procesului Curtea concluzionează că prezumția de nevinovăție garantată de dispozițiile art.5/2 Cod procedură penală și art.66 Cod procedură penală de care se bucură inculpatul nu a fost răsturnată.
Astfel, în forma sa tipică, infractiunea de mărturie mincinoasă se realizează, sub aspectul elemetului material, prin fapta martorului care într-o cauză penală, civilă, disciplinară sau orice altă cauză în care se ascultă martori, face afirmati mincinoase sau nu spune tot ce stie privitor la împrejurările esentiale asupra cărora a fost întrebat.
A face afirmatii mincinoase înseamnă a face afirmatii nesincere, adică în neconcordantă cu cele cunoscute de martor. Afirmatiile pot fi pozitive (când martorul afirmă ca existente împrejurăridespre care stie că nu există în realitate) sau negative (când afirmă ca inexistente împrejurări despre care stie că există în realitate).
Afirmatiile sau omisiunile martorului trebuie să se refere la împrejurări esentiale, adică vizează împrejurările care pot servi la stabilirea adevărului si la justa solutionare a cauzei.
În cauză, împrejurarea esentială asupra căreia a fost audiat inculpatul K. T. S. a fost cea a momentului consumului de alcool de către inculpatul M. S. I. care a sustinut că ar fi consumat bauturi alcoolice ulterior conducerii în trafic a autoturismului si producerii evenimentului rutier. Fiind întrebat asupra acestui aspect, inculpatul K. T. S. a declarat că a stat la locul evenimentului rutier circa 15-20 miunute, că a văzut că avea în mână un recipient din plastic de 1-1,5 litri în care se afla un lichid transparent din care lipsea circa 100-150 gr, dar că nu l-a văzut pe inculpatul M. S. I. să consume din acel flacon (f. 37 dos.u.p.). Inculpatul K. T. S. nu a afirmat că în acel recipient s-ar fi aflat băuturi alcoolice și nici măcar că ar fi bănuit în că lichidul transparent descris ar fi fost alcool.
Asa fiind, Curtea retine că susnumitul nu a declarat mincinos cu privire la elementul esential în aflarea adevărului si solutionarea cauzei vizând pe numitul M. S. I. deoarece nu a confirmat apărarea nesinceră a acestuia.
Curtea consideră că afirmatia referitoare la acel recipient din plastic din mâna inculpatului M. este lipsită de fortă probantă sub aspectul elementului determinant al cauzei (consumul de băuturi alcoolice si momentul consumului) si nu este în măsură să
contribuie la dezlegarea pricinii, iar prin continut nu a împiedecat cu nimic înfăptuirea justitiei.
De altfel, despre existenta acestui recipient face vorbire si martora Bele M. care declară că ar fi văzut un flacon în autoturism, însă, ca si inculpatul K. T. S., a susținut că nu l-a văzut pe inculpatul M. S. I. consumând alcool.
Pentru toate aceste motive Curtea concluzionează că în mod corect instanta de fond a retinut că fapta săvârșită de inculpatul K. T. Ș. nu întrunește toate elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 260 alin.1 C.pen. întrucât declarațiile mincinoase nu au vizat împrejurări esențiale asupra cărora a fost întrebat martorul astfel că solutia de achitare întemeiată pe dispozitiile art.11 pct.2 lit. a C.proc.pen. rap. art. 10 alin.1 lit. d C.proc.pen. este legală si temeinică astfel că în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză,solutia atacată fiind mentinută în totalitate ca fiind legală si temeinică.
Inculpatului i s-a asigurat asistenta juridica din oficiu astfel ca in temeiul art. 189 C.proc.pen. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 100 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu.
În baza art. 192 al 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău împotriva sentinței penale nr. 51 din 6 februarie 2013 a Judecătoriei Zalău.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Pronunțată în ședință publică, azi, 16 aprilie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
L. H. V. V. A. I. M.
GREFIER,
L. C.
Dact.L.H./Dact.S.M 4 ex./_
Jud.fond. D. E. M.
| ← Decizia penală nr. 102/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe... | Decizia penală nr. 1648/2013. Infractiuni rutiere-circulația... → |
|---|
