Decizia penală nr. 54/3. Cerere de liberare provizorie sub control judiciar

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ PENAL

Dosar nr._ /a3

DECIZIA PENALĂ NR. 54 Ședința publică de la 3 iulie 2013 Completul compus din:

PREȘEDINTE: T. C., președinte secție penală

: D. G., președinte secție civilă

: C. D., judecător

: O. I. -M., grefier șef secție penală

Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj este reprezentat de Stana Pompilia, procuror.

S-au luat în examinare recursul declarat de inculpatul W. A. , în prezent deținut în Penitenciarul Oradea, contra încheierii penale din data de_ a Judecătoriei Șimleu Silvaniei, având ca obiect liberare provizorie sub control judiciar.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul - în stare de arest - asistat de apărător ales av. Chiriță R. din cadrul Baroului C. .

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Nemaifiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă părților cuvântul în dezbateri.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, desființarea încheierii Judecătoriei Șimleu Silvaniei care este complet nemotivată și punerea inculpatului în stare de libertate, fie ca urmare a încetării măsurii arestării, fie, în subsidiar ca urmare a admiterii cererii de liberare sub control judiciar. Apreciază că temeiurile pentru care s-a dispus arestarea nu sunt legale și temeinice. În cauză nici unul din cele două temeiuri prev.de art.148 lit.a și f Cod procedură penală nu mai subzistă. Față de temeiul de la litera "a" precizează că inculpatul a fost dus la poliție, vineri seara, a dat declarație, a fost liber să plece de la poliție, nu i s-a aplicat nici o interdicție de a nu părăsi localitatea sau țara. Apoi, sâmbătă seara se emite mandat de aducere, încălcându-se astfel disp. art.

175 Cod procedură penală, care prevăd că chemarea unei persoane în fața organului de urmărire penală sau a instanței de judecată se face prin citație scrisă și numai în situația în care persoana nu se prezintă, poate fi emis mandat de aducere. Susține că polițistul nu este organ de urmărire penală, în înțelesul art.183 Cod procedură penală, iar conform art.184 din același cod, organul de executare, dacă nu găsește pe nimeni, trebuie să facă cercetări. Inculpatul a fost dus la poliție vineri seara, apoi i s-a spus că poate să plece, nu i s-a pus în vedere să se prezinte la poliție să dea declarații. Două zile mai târziu inculpatul a fost reținut. Nu se poate susține că inculpatul s-a sustras de la urmărire penală doar pentru că nu a fost găsit acasă și atâta timp cât s-a pus în executare un mandat de aducere care era emis ilegal. Nu au fost întrebați vecinii, nu s-au făcut cercetări. Inculpatul a fost în acea zi în oraș, pe terasă, la un notar. Dincolo de aceste aspecte nu rezultă de nicăieri obligația legală de a se prezenta într-un anumit loc, câtă vreme nu s-a început urmărirea penală și se putea, pentru toate infracțiunile. Consideră că inculpatul nu s-a sustras astfel că acel temei nu subzistă, el nu a subzistat de fapt niciodată. Față de condiția de la lit.f Cod procedură penală arată că inculpatului nu i s-a stabilit nici o interdicție în ziua de vineri când a fost la poliție, iar duminică a fost arestat. Din actele dosarului rezultă că dreptul de a conduce al inculpatului a fost suspendat în baza unui dosar penal din anul 2009 aflat la I.P.J.C. . La fila 185 se află răspunsul I.P.J.C. în care se arată că s-a trimis o propunere de scoatere de sub urmărire penală, fără însă a arăta motivele. Au existat mai multe dosare privind dreptul de a conduce, ultimul finalizat în luna octombrie 2012 în care s-a stabilit că inculpatul are dreptul de a conduce. Ulterior, inculpatul nu a știut că nu are drept de a conduce. Apreciază că inculpatul nu ar mai comite alte infracțiuni dacă ar fi în stare de libertate. Reiterează că temeiul de la litera "a" a art.148 C.p.p. nu a existat niciodată, cum nu există

nici unul din cele două motive de la lit.f din același cod. Starea de libertate este regula iar privarea de libertate este excepția, iar arestarea nu este o formă de executare a pedepsei. Apreciază că sunt îndeplinite condițiile liberării condiționate, inculpatul nu ar mai lua legătura cu martorii, controlul judiciar ar putea fi instituit. Pentru cele ce preced și pentru cele susținute în fața instanței de fond solicită admiterea recursului în modalitatea arătată la începutul pledoariei sale.

Procurorul arată că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii, respectiv art.148 lit.a și f C.p.p.au subzistat și subzistă în continuare, s-a dovedit faptul că inculpatul s-a sustras de la urmărire penală. S-a prezentat la poliție, i s-a dat termen pentru a-și angaja avocat, însă inculpatul nu a mai fost de găsit decât după 2 zile de căutări. Art.148 lit.f Cp.p. a avut în vedere faptele pentru care este cercetat, patru infracțiuni foarte grave, pentru fiecare din acestea legea prevăzând pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani. Pericolul pentru ordinea publică îl reprezintă modalitatea de săvârșire a faptei, deși știa că nu are permis de conducere, fiind în stare de ebrietate a condus autoturismul și în urma impactului a ucis un om, la spital a refuzat recoltarea probelor biologice și are un cazier stufos cu fapte la legea circulației, astfel că aceste fapte prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Cere respingerea recursului declarat împotriva încheierii privind cererea de liberare provizorie sub control judiciar arată că chiar dacă condițiile de formă sunt îndeplinite, pe fond, pentru motivele expuse anterior, pune concluzii de respingere.

Inculpatul, însușindu-și punctul de vedere al apărătorului său, solicită admiterea recursului și cercetarea în stare de libertate pentru a fi alături de familia sa.

T R I B U N A L U L,

Prin incheierea penala din data de_ a Judecatoriei Simleu-Silvaniei, in baza art. 3002rap. la art. 160balin. 1 C.pr.pen.,s-a constat că, în mod legal și temeinic, s-a dispus față de inculpatul W. A. măsura arestării preventive.

În baza art. 160b alin. 3 C.pr.pen.,s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului W.

A. - fiul lui Ș. an-Andrei și Ana, născut la data de_ în Marghita, județul Bihor, domiciliat în Z., str. Gen. Ion D. nr.24, bl.D7, sc.A, et.2, județul S., CNP 1., în prezent aflat în Penitenciarul Oradea, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr.3/P din_ emis de J. Șimleu Silvaniei în dos._ .

În baza art.1608aalin.6 teza a II-a Cod procedură penală,s-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul W. A. .

În baza art. 192 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta a retinut urmatoarele

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. Șimleu Silvaniei din data de_, dosar nr. 597/P/2013, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul W. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție care efectuează cercetarea la fața locului, refuzul de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei și conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având dreptul de a conduce suspendat, fapte prev. de art. 178 alin. 2 Cod pen., art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002 rep., art. 87 alin. 5 din OUG 195/2002 rep. și art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002 rep., totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod pen.

S-a reținut prin rechizitoriu că la data de_, inculpatul W. A. , după ce a consumat în localitatea Z. împreună cu martorul Andrași Csaba aproximativ 2,5 litri de vin, s-a deplasat cu autoturismul marca VW Golf, cu numărul de înmatriculare_ pe raza localității Crasna, iar la intersecția cu sens giratoriu, din cauza vitezei foarte mari cu care circula, respectiv 103 km/h, neadaptată la condițiile de drum, autoturismul a lovit scuarul din centrul intersecției, stâlpul electric din centrul scuarului, a trecut peste acestea, după care s-a oprit într-un stâlp din beton din fața Bisericii Ortodoxe din localitate. În urma impactului pasagerul L. Cristian-Dănuț a decedat pe loc.

Imediat după impact, ceilalți participanți la trafic și persoanele aflate în zonă au intervenit pentru a acorda primul ajutor. Martorii prezenți la fața locului au constatat că în mașină se aflau două persoane, respectiv pe locul din față inculpatul W. A. și în spate, victima L. Cristian D. uț. Martorul Haias Lajos, împreună cu alte persoane l-au ajutat pe inculpat să iasă din autoturism. După

aproximativ 20 de minute, timp în care inculpatul și-a revenit, a încercat, în primă fază, să plece de la locul accidentului în direcția Ratin apoi în direcția Cizer, nereușind din cauza mulțimii prezentă la fața locului. Profitând de o breșă creată în mulțime inculpatul a părăsit locul accidentului fără încuviințarea poliției, luând-o la fugă pe un teren situat între Biserica Ortodoxă și Școala din localitatea Crasna. Acesta a fost urmărit de către martorii oculari și prins de către aceștia printre ei fiind și martorii Varga Berci Karoly și Bodizs Tiberiu. Inculpatul a fost imobilizat, și în acest timp întreba martorii ce să le dea și cât îl costă să îi dea drumul. Martorii care l-au imobilizat pe inculpat l- au predat organelor de poliție locală, respectiv martorilor Pap Reka și Szabo Zolt Miklos care l-au urcat în mașina poliției și l-au dus în fața postului de poliție din Crasna ținându-l în mașină până la sosirea ambulanței.

Inculpatul avea un comportament anormal și prezenta leziuni ușoare motiv pentru care a fost transportat cu ambulanța la S. J. de Urgență Z., pentru acordarea de îngrijiri medicale și pentru a i se recolta probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Anterior conducerii la spital organele de poliție în prezența martorului asistent Serej Lajos i-au solicitat inculpatului să efectueze testarea în vederea stabilirii alcoolemiei în aerul expirat, dar acesta a refuzat.

La Secția de urgență a S. ui Z., inculpatul W. A. a avut o atitudine nepotrivită față de cadrele medicale, iar în momentul în care i s-a solicitat de către organele de poliție să se supună recoltării de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei acesta a refuzat, în prezența cadrelor medicale și a martorului asistent.

Inculpatul a fost condus la sediul Poliției Municipiului Z. pentru a fi audiat cu privire la cele întâmplate însă acesta a refuzat orice colaborare cu poliția.

Organele de poliție au procedat la verificarea permisului de conducere al inculpatului. Astfel, conform adresei emisă de S. Rutier C. nr. 276249/SR/MA/_, inculpatul W. A. nu avea dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice din România, întrucât permisul său figurează în baza de date ca fiind "Reținut"; pentru comiterea de infracțiuni prevăzute de OUG 195/2002 rep.

Din raportul de constatare medico-legală nr. 526/III/79 din data de_, emis de S. J. de Medicină Legală S., rezultă că moartea numitului L. Cristian-Dănuț este violentă și se datorează unui traumatism cranio facial cu fractură multieschiloasă de calotă și endobază craniană, facturi cominutive ale oaselor masivului facial, hemoragie, contuzie și dilacelare meningo-cerebrală; leziunile traumatice tanatogeneratoare s-au putut produce prin lovire de părțile dure alinterioare al unui autovehicul aflat în decelerație bruscă, în cadrul unui accident de trafic rutier; între leziunile constatate la necropsie și deces există legătură directă de cauzalitate iar decesul poate data din _

În cauză a fost efectuată o expertiză tehnică judiciară auto întocmită de expert Pădurean Gregoriu, din concluziile căreia rezultă, printre altele că viteza probabilă a autoturismului, din momentul impactului, a fost de 103 km/h, iar W. A. putea preveni producerea accidentului rutier dacă respecta prevederile art. 48 din OUG 195/2002 rep., respectiv dacă respecta regimul legal de viteză și o adapta la condițiile de drum pentru a intra în siguranță în intersecția în care a avut loc accidentul coroborat cu purtarea centurilor de siguranță atât de către acesta cât și de către victima L. Cristian-Dănuț.

Prin Ordonanța din data de_ a organelor de cercetare penală a fost dispusă față de inculpatul W. A. măsura reținerii pentru o durată de 24 de ore, de la data de_ ora 23,20.

Măsura arestării preventive a inculpatului a fost dispusă de către J. Șimleu Silvaniei, prin încheierea penală 7/P/_ din dosar nr._, pe o durată de 29 de zile, de la data de_ până la data de_, fiind pusă în executare prin mandatul de arestare preventivă nr.3/_ . Temeiul avut în vedere la momentul dispunerii măsurii arestării preventive a inculpatului a fost cele prevăzute de art.148 alin.1 lit.a și f Cod procedură penală.

Potrivit art.300 ind.2 Cod procedură penală, "în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive";, iar conform art.160 ind.b alin.3 Cod procedură penală, "când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există

temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.";

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de temeiul de drept avut în vedere la momentul dispunerii măsurii arestării preventive, instanța constată că măsura arestării preventive a inculpatului este temeinică si legală, corespunzând și scopului prevăzut de art.136 Cod procedură penală, constând în buna desfășurare a procesului penal. De asemenea, instanța constată că temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, respectiv cele prevăzute de art.143 Cod procedură penală, art. art.148 alin.1, lit.a și f Cod procedură penală, subzistă si justifică în continuare privarea de libertate a inculpatului.

Astfel, instanța apreciază că există suficiente indicii temeinice, în sensul art.143 alin.1 Cod procedură penală, din care rezultă indicii temeinice că inculpatul a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată, relevante în acest sens sunt proces-verbal de cercetare la fața locului și planșe foto (f. 18-37), declarații învinuit/inculpat (f. 44-49), declarații martori (f. 91-145), declarații părți civile (f. 87-89), raport de constatare medico-legal ( f. 153-154), proces-verbal refuz testare aparat alcooltest (f. 155), buletin de examinare clinică (f. 156-157), proces-verbal de constatare a refuzului recoltării de probe biologice (f. 158), proces-verbal verificare tehnică vehicul (f. 159), proces-verbal pentru recunoaștere și planșe foto (f. 170-172, 174-179), raport întocmit de organele de poliție privind evenimentul rutier din data de_ (f. 121-122), CD conținând imaginile surprinse de camerele de supraveghere din localitatea Crasna în data de_, adrese IPJ CLUJ (f. 183, 185, 188), proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante dosar 553/P/2011 al Parchetului de pe lângă J. C. (f. 188), raport de expertiză tehnică judiciară auto (f. 222-232), CD conținând imaginile surprinse de camerele de supraveghere din localitatea Crasna în data de_, proces- verbal de cercetare la fața locului și planșe foto (f. 18-37), declarații martori (f. 91-145), raport de expertiză tehnică judiciară auto (f. 222-232), raport de constatare medico-legal ( f. 153-154), proces verbal pentru recunoaștere și planșe foto (f. 170-172, 174-179), raport întocmit de organele de poliție privind evenimentul rutier din data de_ (f. 121-122 ), proces-verbal verificare tehnică vehicul (f. 159), raport întocmit de organele de poliție privind evenimentul rutier din data de_ (f. 121-122), proces-verbal refuz testare aparat alcooltest (f. 155), proces-verbal de constatare a refuzului recoltării de probe biologice (f. 158), buletin de examinare clinică (f. 156-157), declarații martori Cadar Felician-Traian (f. 117-120), Futo Robert-Geza (f. 123-125), Dragoș V. -C. (f. 126-127), Șereș Lajos (f. 146), raport întocmit de organele de poliție privind evenimentul rutier din data de_ (f. 121-122), proces-verbal pentru recunoaștere și planșe foto (f. 170-172, 174-179), declarații martori Hajas Lajos (f. 91-95), Varga Berci-Karoly (f. 101-103), Vincze Attila-Istvan (f. 104-106), Pap Reka (f. 107-110), Szabo Zsolt-Miklos (f. 111-113), Major Zsolt-Istvan (f. 128-130), Bodizs Tiberiu (f. 135-136), raport întocmit de organele de poliție privind evenimentul rutier din data de_ (f. 121-122), adrese IPJ CLUJ (f. 183, 185, 188), proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante dosar 553/P/2011 al Parchetului de pe lângă J. C. (f. 188), cazier rutier (f. 189-191).

Lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, relevat de modalitatea concretă în care a acționat (există date conform cărora a consumat băuturi alcoolice, s-a urcat la volan deși situația juridică a permisului de conducere era incertă, a condus cu o viteză mult mai mare decât cea legal admisă, a provocat un accident de circulație în urma căruia o persoană și-a pierdut viața, iar ulterior acestuia, din anumite declarații de martori reiese că ar fi încercat să părăsească locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, ca mai apoi să fie de negăsit la adresele de domiciliu, respective reședință) și de datele referitoare la persoana inculpatului care posedă numeroase antecedente cel puțin contravenționale conform înscrierilor de la f.189-190 și de posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare, având in vedere caracterul repetitiv al faptelor sale.

Este evident că sunt îndeplinite cumulativ condițiile prev. de art. 148 alin.1 lit. a și f.

Cu privire la lit. a, instanța consideră, raportat la probatoriul existent la dosarul cauzei din care rezultă că de la data săvârșirii infracțiunii, respectiv seara zilei de 26 aprilie 2013, timp de 2 zile, până în seara zilei de 28 aprilie 2013, inculpatul nu a fost de găsit, fiind emise pe numele său mai multe mandate de aducere și fiind căutat de organele de poliție la mai multe adrese (f.200-f.212 dosar urmărire penală), există indicii temeinice că odată pus în libertate, inculpatul va încerca să se

sustragă de la judecarea cauzei. Nu are aici importanță în vreun fel reținerea în sarcina inculpatului a infracțiunii de părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție întrucât instanța nu va analiza fondul cauzei, să se pronunțe asupra temeiniciei acestei acuzări, ci pur și simplu se constată că inculpatul a fost de negăsit de către organele de anchetă. Instanța consideră că nu are garanții suficiente că acesta se va prezenta ori de câte ori va fi necesar în cursul cercetării judecătorești.

Cu privire la îndeplinirea condițiilor impuse lit.f, in sensul ca pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute in sarcina inculpatului este închisoarea mai mare de 4 ani, iar din probele existente la dosar reiese că lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Cât privește aprecierea pericolului concret pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului pentru ordinea publică, în lipsa unei definiții legale a acestei noțiuni, instanța are în vedere atât gradul de pericol social concret al faptelor, decurgând din modalitatea de comitere, din limitele de pedeapsa prevăzute de lege, cât și circumstanțele personale ale inculpatului. Instanța reține perseverența în eludarea dispozițiilor legale a acestuia în special în săvârșirea de infracțiuni la regimul circulației.

Instanța va analiza și dacă pericolul reprezentat de inculpat, așa cum a fost analizat anterior poate fi contracarat prin măsuri preventive mai puțin restrictive și limitative decât arestarea preventivă. În acest sens, instanța are în vedere și dispozițiile art.5 din CEDO care prevede nu numai dreptul de a fi judecat într-un interval rezonabil și de a fi eliberat în cursul procesului, ci și ca eliberarea poate fi condiționată de existenta unor garanții ca acuzatul se va prezenta la proces. Având în vedere jurisprudența CEDO în acest sens (c. Khudoyorov c. R. iei), chiar dacă inculpatul a colaborat cu organele de urmărire penală și a recunoscut faptele, tocmai în acest context, inculpatul poate prefigura iminența aplicării unei pedepse și pentru a evita acest lucru există posibilitatea să se sustragă de la judecată și executarea unei eventuale pedepse.

Instanța apreciază că nici recunoașterea faptelor, nici perioada de arest preventiv efectuată și nici faptul că a fost încheiată urmărirea penală, nu sunt de natură a duce la schimbarea temeiurilor avute în vedere la data luării măsurii arestării preventive, lăsarea în libertate a inculpatului prezintă în continuare un pericol concret pentru ordinea publică, iar măsurile preventive alternative la detenție ar fi insuficiente pentru a înlătura această stare de pericol. Având în vedere că faptele care au fost săvârșite pe raza județului în care inculpatul locuiește fac ca ecoul faptelor acestuia să nu se fi stins, să persiste starea de temere a locuitorilor pentru siguranța rutieră, iar o măsură preventivă mai puțin restrictivă precum obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara nu este în măsură să înlăture starea de pericol reprezentată pentru libertatea persoanelor de lăsarea inculpatului în libertate. Totodată, buna desfășurare a procesului penal impune, așa cum am arătat anterior, luarea unei măsuri preventive privative de libertate, conform art.136 alin.1 Cod procedură. Având în vedere riscul săvârșirii unor noi infracțiuni, pericol social pe care persoana inculpatului îl reprezintă, luarea față de inculpat a măsurii de a nu părăsi țara sau localitatea sunt excluse nefiind îndeplinite condițiile în acest sens.

În conformitate cu disp. art.300 ind.2 Cod procedură penală, în baza actelor dosarului, pentru considerentele avute în vedere atât la momentul dispunerii măsurii arestării preventive a inculpatului, cât și pentru considerentele de mai sus, instanța constată că subzistă temeiurile concrete avute în vedere de instanța de arestare, temeiuri care rezultă din modalitatea de săvârșire a faptelor, urmările produse, perseverența în eludarea dispozițiilor legale, sentimentul creat în rândul familiei persoanei decedate și a opiniei publice, iar aceste temeiuri impun pe mai departe privarea de libertate a inculpatului.

În ceea ce privește cererea de liberare provizorie sub control judiciar, pentru considerentele anterior expuse, având în vedere și faptul că existența condițiilor generale de admisibilitate a cererii de liberare provizorie nu atrage de plano obligația instanței de a dispune o astfel de măsură, atâta timp cât pe fond cererea este neîntemeiată, în baza art.1608aalin.6 teza a II-a Cod procedură penală,

instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul W. A.

Impotriva acestei hotarari a declarat recurs inculpatul W. A. ,solicitand admiterea acestuia,casarea hotararii si inlocuirea masurii arestarii preventive luata fata de inculpat cu masura

obligarii de a nu parasi localitatea,sau in subsidiar admiterea cerereii de liberare provizorie sub control judiciar.

Examinind motivele de recurs invocate,tribunalul a retinut ca recursul declarat este fondat,urmand a fi admis pentru urmatoarele considerente

In fapt s-a retinut ca la data de_, inculpatul W. A. , după ce a consumat în localitatea Z. împreună cu martorul Andrași Csaba aproximativ 2,5 litri de vin, s-a deplasat cu autoturismul marca VW Golf, cu numărul de înmatriculare_ pe raza localității Crasna, iar la intersecția cu sens giratoriu, din cauza vitezei foarte mari cu care circula, respectiv 103 km/h, neadaptată la condițiile de drum, autoturismul a lovit scuarul din centrul intersecției, stâlpul electric din centrul scuarului, a trecut peste acestea, după care s-a oprit într-un stâlp din beton din fața Bisericii Ortodoxe din localitate. În urma impactului pasagerul L. Cristian-Dănuț a decedat pe loc.Inculpatul s-a indepartat de la locul faptei,fugind dezorientat,dar intrucat a fost vazut de martorii prezenti la accident a fost adus de catre acestia la postul de politie,iar ulterior,cu ocazia recoltarii probelor biologice a refuzat sa se supuna acestor recoltari.Din evidentele din cazierul judiciar rezulta ca inculpatul a avut suspendat dreptul de a conduce autoturisme.

In cauza s-a luat fata de inculpat masura arestarii preventive prin încheierea penală 7/P/_ din dosar nr._, pe o durată de 29 de zile, de la data de_ până la data de_, fiind pusă în executare prin mandatul de arestare preventivă nr.3/_ ,masura ce a fost prelungita ulterior de catre instanta de fond.

Temeiul avut în vedere la momentul dispunerii măsurii arestării preventive a inculpatului a fost cele prevăzute de art.148 alin.1 lit.a și f Cod procedură penală.,respectiv faptul ca inculpatul s-a ascuns i scopul de a se sustrage de la urmarire penala,iar lasarea in libertate a acestuia prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.

Existenta acestor temeiuri a fost analizata definitiv cu ocazia solutionarii recursului declarat de catre inculpat impotriva masurii arestarii preventive,constatandu-se indeplinite ambele temeiuri.

Instanta de fond,investita cu solutionarea pe fond a cauzei a constatat ,in conformitate cu disp. art.300 ind.2 Cod procedură penală, in mod legal ,în baza actelor dosarului, pentru considerentele avute în vedere atât la momentul dispunerii măsurii arestării preventive a inculpatului, cât și pentru considerentele de mai sus, subzistenta temeiurile concrete avute în vedere de instanța de arestare, temeiuri care rezultă din modalitatea de săvârșire a faptelor, urmările produse, perseverența în eludarea dispozițiilor legale, sentimentul creat în rândul familiei persoanei decedate și a opiniei publice, iar aceste temeiuri impun pe mai departe privarea de libertate a inculpatului.

Insa, in analizarea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, tribunalul reține că admisibilitatea unei astfel de cereri presupune îndeplinirea anumitor condiții, prevăzute de art. 1602alin. 1 C.p.p. (cu privire la declanșarea procesului penal, să existe un inculpat față de care să fie dispusă măsura arestării, iar infracțiunea pentru care este cercetat, în cazul în care este intenționată, să nu fie sancționată de lege cu o pedeapsă mai mare de 18 ani închisoare).

Totodată se prevăd și condițiile cuprinse în dispozițiile art. 1602alin. 2 C.p.p. din care rezultă că liberarea nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului

prin influențarea unor părți, martori, experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte. Aceste condiții se verifică succesiv cu ocazia admiterii în principiu a cererii de liberare, cât și cu ocazia analizării pe fond a cererii de liberare provizorie sub control judiciar a inculpatului.

Examinarea cererii de liberare provizorie sub control judiciar presupune menținerea împrejurărilor legale care au stat la baza arestării preventive a inculpatului, dar în procedura liberării organul judiciar poate aprecia că prelungirea stării de arest nu mai apare necesară, liberarea devenind posibilă sub rezerva respectării anumitor condiții. În sens larg dreptul inculpatului de a fi judecat în libertate chiar și restricționată (habeas corpus) este un drept esențial al său, care poate fi cenzurat numai după o atentă evaluare a împrejurărilor concrete ale cauzei. Instanța reține că, în esență, acordarea liberării provizorii sub control judiciar reprezintă o înlocuire a măsurii privative de libertate, respectiv cea a arestării preventive, cu o măsură neprivativă de libertate, însă păstrând temeiurile care au justificat măsura arestării preventive. Totodată, soluționarea cererii de liberare pe control judiciar implică faptul că rațiunile juridice care au impus luarea sau prelungirea măsurii arestării preventive încă subzistă, cu prilejul aprecierii temeiniciei unei cereri de liberare provizorie sub control judiciar nu se analizează dacă se mențin temeiurile care au determinat arestarea preventivă, ci doar dacă, în funcție de circumstanțele cauzei, o astfel de liberare este oportună.

Acordarea liberării provizorii sub control judiciar constituie un beneficiu ce poate fi recunoscut unui inculpat numai dacă arestarea preventivă nu este necesară, astfel încât, potrivit art. 136 alin. 2 Cod procedură penală, scopul măsurilor preventive să poată fi realizat și prin lăsarea inculpatului în libertate provizorie.

Având în vedere considerentele de mai sus, pentru soluționarea cererii de liberare provizorie trebuie avute în vedere nu numai natura și gravitatea faptelor, ci în primul rând persoana petentului și, în ansamblu, încrederea pe care o conferă circumstanțele petentului, încât punerea în libertate provizorie să nu aducă atingere bunei desfășurări a procesului penal, să nu reprezinte un pericol concret pentru ordinea publică și să nu existe riscul săvârșirii altor infracțiuni sau riscul ca acesta să zădărnicească aflarea adevărului.

In condițiile art. 5 paragraful 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, astfel cum acest text este interpretat in jurisprudența CEDO, inculpatul arestat preventiv are dreptul de a fi judecat intr- un termen rezonabil si de a fi eliberat in cursul procedurii, . punerea în libertate putand fi subordonată unei garanții care să asigure prezentarea persoanei în cauză la audiere, instanța retine ca oportunitatea liberării provizorii sub control judiciar urmează a fi evaluată la stadiul actual al procedurii prin raportare la persoana inculpatului ,la varsta acestuia,la suportul familial pe care acesta il are, si nu in ultimul rand la faptele retinute in sarcina acestuia.Daca pana la acest moment vorbeam de indicii,de la acest moment indiciile trebuie sa se transforme in probe certe de vinovatie pentru a sustine sau nu o condamnare.Or,din probele existente pana la acest moment nu s-a putut retine ca inculpatul lasat in stare de libertate va comite noi infractiuni,sau ca va incerca sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea unor martori,parti,etc.,iar obligatiile impuse in sarcina acestuia constituie garantii suficiente in sensul art.5 paragraf 3 din CEDO.Pentru aceste considerente ,in baza art.385/15 pct.1 lit.b cpp se va admite recursul declarat de inc. W. A. împotriva încheierii penale din data de_ a Judecătoriei Șimleu Silvaniei. Casează hotărârea atacată și rejudecând în fond cauza, în baza art.160/8a al.2 C.p.p. admite cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inc. W. A. .

Pe timpul liberării provizorii inculpatul este obligat să respecte următoarele obligații:

să nu depășească limita teritorială a județului S. ;
să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
să se prezinte la Poliția municipiului Z. conform programului de supraveghere întocmit de către acesta;
să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;

conform art.160/2 al.31 C.p.p.pe timpul liberării inculpatul va respecta și următoarele obligații:

să nu ia legătura cu martorii din dosar;
să nu conducă autovehicule.
În caz de încălcare cu rea-credință a acestor obligații se va lua față de inculpat măsura arestării preventive.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză.
Constată că verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpatului pusă în discuție în ședința publică din_ a Judecătoriei Șimleu Silvaniei a rămas fără obiect.
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I D E C I D E
Admite recursul declarat de inc. W. A. împotriva încheierii penale din data de_ a Judecătoriei Șimleu Silvaniei.
Casează hotărârea atacată și rejudecând în fond cauza, în baza art.160/8a al.2 C.p.p. admite cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inc. W. A. .
Pe timpul liberării provizorii inculpatul este obligat să respecte următoarele obligații:
1. să nu depășească limita teritorială a județului S. ;
2. să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
3. să se prezinte la Poliția municipiului Z. conform programului de supraveghere întocmit de către acesta;
4. să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;

conform art.160/2 al.31 C.p.p.pe timpul liberării inculpatul va respecta și următoarele obligații:

să nu ia legătura cu martorii din dosar;
să nu conducă autovehicule.

În caz de încălcare cu rea-credință a acestor obligații se va lua față de inculpat măsura arestării preventive.

Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză.

Constată că verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpatului pusă în discuție în ședința publică din_ a Judecătoriei Șimleu Silvaniei a rămas fără obiect.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică la sediul instanței azi,_ .

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

T. C. D. G. C. D. O. I. -M.

În concediu semnează în concediu semnează Președinte complet președinte complet

Red.TC/IMO/_ / 2 ex. Jud.fond: P. P.

← Decizia penală nr. 70/21. Cerere de liberare provizorie sub...		Decizia penală nr. 210/2013. Cerere de liberare provizorie sub... →

Decizia penală nr. 54/3. Cerere de liberare provizorie sub control judiciar

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 54/3. Cerere de liberare provizorie sub control judiciar