Decizia penală nr. 65/2013. Vătămare corporală
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
DECIZIA PENALĂ NR.65/R/2013
Ședința publică din_ Instanța compusă din: PREȘEDINTE: S. T.
Judecător: A. -C. Ț. Judecător: I. -M. L. Grefier: D. -P. O.
S-a luat spre examinare recursul formulat în cauză de inculpatul L. P. împotriva sentinței penale nr.1203/_ a Judecătoriei C. -N., cauza privind și pe părțile vătămate B. S. C., P. G. D. și pe părțile civile C. N. C.
-N., parte civilă S. C. J. DE U. C., având ca obiect vătămarea corporală (art. 181 C.p.)
La apelul nominal făcut se constată lipsa părților.
Parchetul de pe langa Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror: D. CRĂCIUNESCU.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor și poziția procesuală a părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Prin sentința penală nr.1203/_ a Judecătoriei C. -N., a fost respinsă cererea inculpatului L. P. de aplicare a disp. art. 320/1 din C.p.p. ca fiind neîntemeiată.
În baza art. 181 al. 1 din C.pen. cu aplicarea art. 75 lit. a și c C.pen. a fost condamnat inculpatul L. P., fiul lui I. și D., născut la data de 11 septembrie 1988 în C. -N., jud. C., cu dom. în F., str. C. N., nr. 3A, jud. C., cetățenie română, fără ocupație, fără loc de muncă, necăsătorit, CNP 1. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală.
În baza art. 180 al. 2 din C.pen. cu aplicarea art. 75 lit. a și c C.pen. a fost condamnat inculpatul L. P. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de loviri și alte violențe.
În baza art. 36 al. 1 rap. la art. 33 lit. a din C.pen. s-a constatat că infracțiunile care au făcut obiectul cauzei de față au fost săvârșită în condițiile concursului real de infracțiuni atât între ele cât și cu infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare prin sentința penală nr. 682/15 octombrie 2009 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la data de 3 noiembrie 2009.
În baza art. 36 al. 1 din C.pen. rap. la art. 34 al. 1 lit. b din C.pen. au fost contopite pedepsele de 2 ani închisoare, 1 an și 6 luni închisoare și 6 luni închisoare, s-a stabilit pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare pe care a sporit-o cu 3 luni închisoare și a aplicat inculpatului L. P. pedeapsa de 2 ani și 3 luni închisoare.
În baza art. 71 al. 2 din C.pen. i-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 al. 1 lit. a și b din C.pen. pe perioada prevăzută de art. 71 al. 2 din C.pen.
În baza art. 36 al. 3 din C.pen. s-a scăzut perioada executată începând cu data de 17 august 2009 până la data de 16 august 2011.
A fost respinsă acțiunea civilă formulată de către partea civilă S. C. J. DE
U. C. cu sediul în C. -N., str. C. ilor, nr. 3-5, jud. C. ca fiind tardiv formulată.
S-a constatat că SPIT. LUL C. DE NEUROCHIRUGIE C. -N. cu sediul în C.
-N., str. V. B., nr. 43, jud. C. nu s-a constituit parte civilă.
În temeiul art. 14 rap. la art. 346 din C.p.p. rap. la art. 998 din C.Civ. în vigoare până la data de 1 octombrie 2011 a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de către partea vătămată P. G. D. cu domiciliul în C. -N., str. B., nr. 10, ap. 43, jud. C. și obligă pe inculpatul L. P. la plata sumei de 1.500 lei, reprezentând daune morale.
S-a constatat că partea vătămată B. Ș. Crsitian cu domiciliul în B., str. A.
S., nr. 2, ap. 7, jud. B. nu s-a constituit parte civilă.
În baza art. 191 din C.p.p. a fost obligat inculpatul L. P. la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli de judecată avansate de stat.
În baza art. 189 al. 1 din Cp.p. onorariile avocaților desemnați din oficiu, respectiv d-na P. I. de 300 lei și d-nul IRIMIE L. de 200 de lei au fost avansate din fondurile
M. ului Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele :
Cei patru inculpați au fost trimiși în judecată pentru că la data de 12 martie 2008 ar fi agresat pe cele două părți vătămate, respectiv pe partea vătămată B. Ș. V. care a suferit vătămări pentru care au fost necesare 25-28 de zile de îngrijiri medicale și partea vătămată P. G. D. care a suferit vătămări pentru care au fost necesare 14-15 de zile de îngrijiri medicale.
Din declarațiile cei trei inculpați, respectiv Irimieș D., Hetea M. Iosif și Muza Emanuel M., coroborat cu declarațiile părților vătămate și concluziile certificatelor medico-legale (filele 8 și 12 dos. UP) reținem că inculpatul Irimieș D. ar fi agresat pe ambele părți vătămate, inculpatul Hetea doar pe partea vătămată B., iar inculpatul Muza pe partea vătămată P. . Totodată reținem că inculpații Irimieș D., Hetea M. Iosif și Muza Emanuel M. au fost trimiși în judecată ca și coautori la săvârșirea infracțiunilor de loviri sau alte violențe asupra părților vătămate.
În fața instanței de judecată inculpatul L. P. a declarat că recunoaște că la data de 12 martie 2008 s-a aflat împreună cu Irimieș D., Hetea M. Iosif și Muza Emanuel
M. la localul denumit Casa Zânelor din localitatea F. unde au consumat alcool. Între cei patru și cele două părți vătămate s-a iscat un conflict ca urmare a unor disensiuni anterioare, iar inculpatul L. a lovit cu o piatră în zona capului pe una dintre părțile vătămate, care a căzut la pământ. Inculpatul declară că nu a agresat pe altcineva. Împrejurarea că inculpatul L. a lovit-o cu piatra în zona capului pe partea vătămată B. Ș. este confirmată de către partea vătămată și de către Irimieș D., Hetea M. Iosif și Muza Emanuel M. .
În cursul urmăririi penale au fost audiați martorii Morar A. -A., care a arătat că în urma celor două părți vătămate au ieșit inculpatul L. și Irimieș D., Hetea M. Iosif și Muza Emanuel M., iar afară toți îi loveau cu pumnii și picioarele pe cei doi care au căzut jos, … iar inculpatul L. a aplicat unuia dintre cei doi militari o lovitură cu o piatră la nivelul capului și martorul C. G. M. care a declarat că de asemenea numitul L. P. a aruncat piatra cu care a fost lovită persoana despre care am aflat ulterior că se numește B. Ș. … și l-a lovit cu pumnii și picioarele și pe celălalt militar care am înțeles că se numește P. G. (filele 31-34). De altfel, în cursul urmării penale inculpatul L. a declarat că le-a aplicat celor doi mai multe lovituri cu pumnii și
picioarele … iar unul dintre tineri a fugit spre mașină, iar eu văzându-l am luat o piatră cu care i-am aplicat o lovitură în cap (filele 36-37).
Tot în cursul urmăririi penale martorul Hetea M. a declarat că … au mai sărit L.
P. …, martorul Irimieș D. a declarat că L., Muza, Hetea și cu mine am aplicat lovituri cu pumnii și picioarele militarului până a căzut, iar celuilalt (care se înarmase cu o bâtă) L. P. i-a aplicat o lovitură cu piatra (filele 45-46).
Coroborând probele administrate instanța a reținut dincolo de orice îndoială
rezonabilă că inculpatul L. P. a agresat amândouă părțile vătămate lovindu-le cu pumnii și picioarele, iar părții vătămate B. Ș. aplicându-i și o lovitură cu piatra în zona capului în momentul în care se îndepărta de locul agresiunii pentru a scăpa. Întrucât inculpatul L. nu a recunoscut săvârșirea actelor de violență asupra părții vătămate P.
G., cererea sa de judecare a cauzei în procedura simplificată prev. de art. 320^1 din
C.p.p. a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
În drept, faptele inculpatului L. P. care la data de 12 martie 2008 împreună cu minorii Irimieș D., Hetea M. Iosif și Muza Emanuel M. a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele părților vătămate B. Ș. V. și P. G. D., cauzându-le leziuni pentru care au fost necesare 25-28, respective 14-15 zile de îngrijiri medicale, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de loviri sau alte violențe prev. de art. 180 al. 1 și 2 C.p. și vătămare corporală prev. de art. 181 al. 1 C.p. cu aplic. art.33 lit. a
C.p. și art. 75 lit. a și c C.p.
La individualizarea pedepselor instanța a ținut seama de disp. art. 72 din C.pen. și limitele de pedeapsă stabilite în condițiile textelor de incriminare, de gravitatea sporită a faptelor având în vedere urmările produse și agresivitatea excesivă de care a dat dovadă inculpatul, inclusiv prin aceea că a agresat pe partea vătămată B. Ș. cu o piatră în condițiile în care partea vătămată nu a reușit să opună o rezistență efectivă și încerca să fugă de la locul unde a fost agresată, dar și de vârsta inculpatului, perioada lungă de timp de la data săvârșirii faptelor, precum și împrejurarea că urmările se datorează și faptelor altor persoane.
În baza art. 181 al. 1 din C.pen. cu aplicarea art. 75 lit. a și c C.pen. a fost condamnat inculpatul L. P. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală.
În baza art. 180 al. 2 din C.pen. cu aplicarea art. 75 lit. a și c C.pen. a fost condamnat inculpatul L. P. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de loviri și alte violențe.
În baza art. 36 al. 1 rap. la art. 33 lit. a din C.pen. s-a constatat că infracțiunile care au făcut obiectul cauzei de față au fost săvârșită în condițiile concursului real de infracțiuni atât între ele cât și cu infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare prin sentința penală nr. 682/15 octombrie 2009 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la data de 3 noiembrie 2009.
În baza art. 36 al. 1 din C.pen. rap. la art. 34 al. 1 lit. b din C.pen. au fost contopite pedepsele de 2 ani închisoare, 1 an și 6 luni închisoare și 6 luni închisoare, s-a stabilit pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare pe care a sporit-o cu 3 luni închisoare având în vedere numărul și gravitatea faptelor săvârșite și a aplicat inculpatului L. P. pedeapsa de 2 ani și 3 luni închisoare.
În baza art. 71 al. 2 din C.pen. i-au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a și b C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.pen., ținând seama de gravitatea faptei care creează o incompatibilitate morală și juridică cu calitatea de alegător și de a fi ales în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice, precum și cu
cea a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.
Cu privire la latura civilă, instanța de fond a reținut că fapta inculpatului se circumscrie ilicitului civil și a provocat în mod nemijlocit o pagubă în patrimoniul părții vătămate P. G. D., reprezentând suferințele fizice la care a fost supus ca urmare a agresiunilor, precum și umilința încercată de partea vătămată care a fost agresată în public fără nici un motiv bine conturat. În fața instanței de judecată partea vătămată P. a arătat că a comunicat pretențiile sale către inculpatul Hetea, respectiv de 3.500 de lei, însă a reținut că acesta nu a participat la săvârșirea faptei împotriva sa. Totodată, partea vătămată a declarat că și-a retras plângerea împotriva inculpatului Muza. Pe lângă faptul că o astfel de împrejurare nu atrage incidența art. 10 lit. h terza I din C.p.p. în condițiile art. 131 al. 4 din C.pen., totuși are semnificația renunțării de către partea vătămată P. la solidaritatea dintre inculpații Irimieș și Muza și renunțarea la pretenții față de inculpatul Muza. În temeiul art. 14 și la art. 346 din C.p.p rap. la art. 998-999 C.civ. în vigoare înainte de data de 1 octombrie 2011 prima instanță a admis în parte acțiunea civilă formulată de către partea civil P. G. D. și a obligat pe inculpatul L. P. la plata sumei de 1.500 lei, reprezentând daune morale, ținând seama și de împrejurarea că prin sentința penală nr. 160/7 februarie 2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin nerecurare, inculpatul IRIMIEȘ D. a fost obligat să plătească părții civile suma de suma de 2.000 lei reprezentând daune morale.
S-a luat act că partea vătămată B. Ș. V. nu s-a constituit parte civilă.
În baza art. 191 al. 1 din C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielile de judecată avansate de stat, iar onorariile avocaților desemnați din oficiu au fost avansate din fondurile FMJ.
Împotriva acestei sentințe penale a formulat recurs inculpatul L. P. care a solicitat achitarea sa ]n temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c C.pr.pen. în ceea ce privește infracțiunea de loviri sau alte violențe a cărei victimă a fost partea vătămată P.
G. întrucât nu a agresat această persoană, iar în ceea ce privește infracțiunea de vătămare corporală a solicitat suspendarea condiționată sau sub supraveghere a executării pedepsei, invocând și faptul că este bolnav și are un handicap psihic.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul constată că recursul este nefondat, prima instanță pronunțând o hotărâre temeinică și legală sub toate aspectele.
Astfel, inculpatul a recunoscut că a lovit cu o piatră în zona capului pe partea vătămată B. Ș. care a suferit îngrijiri medicale ce au necesitat pentru vindecare 25-28 zile de îngrijiri medicale, provocând părții vătămate o fractură frontală cu interesarea tavanului orbitei și o contuzie a ochiului drept. În mod evident consecințele acestei agresiuni sunt serioase, iar cicatricea rămasă în urma vindecării va fi vizibilă pentru restul vieții părții vătămate.
Deși în cursul judecății inculpatul nu a mai recunoscut că a lovit și pe partea vătămată P. G., în cursul urmăririi penale martorul Morar A. M., care nu a mai fost reaudiat de către instanță deoarece este plecat din țară dar a cărui declarație din faza anterioară a fost luată în considerare conform art. 327 alin. 3 C.pr.pen., a declarat că în urma celor două părți vătămate din localul Casa Zânelor din loc. F. au ieșit inculpatul L. și inculpații Irimieș D., Hetea M. Iosif și Muza Emanuel M., iar afară toți îi loveau cu pumnii și picioarele pe cei doi care au căzut jos. Tot în cursul urmăririi penale a fost audiat și martorul C. G. M., în privința căruia de asemenea s-a făcut aplicarea art. 327 alin. 3 C.pr.pen., care a declarat că numitul L. P. a aruncat piatra cu care a fost lovită persoana despre care a aflat ulterior că se numește B. Ș. și că l-a lovit cu pumnii și picioarele și pe celălalt militar care a înțeles că se numește P.
G. (filele 31-34). De altfel, în cursul urmării penale inculpatul L. a declarat că le-a aplicat celor doi mai multe lovituri cu pumnii și picioarele (filele 36-37).
În același sens au dat declarații în faza de urmărire penală și coinculpații Hetea M. și Irimieș D. (filele 45-46).
Față de declarațiile elocvente și concludente ale persoanelor amintite este evident că nu se impune achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de lovire, el împreună cu ceilalți inculpați provocând părții vătămate P. G. leziuni care au necesitat pentru vindecare 14-15 zile de îngrijiri medicale.
În ceea ce privește solicitarea de suspendare condiționată sau sub supraveghere a executării pedepsei rezultante, instanța de recurs constată că inculpatul a mai fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și violare de domiciliu - sentința penală nr. 682/_ a Judecătoriei C. -N.
, executând în întregime pedeapsa în detenție începând cu data de_ și până la data de_ . Acest din urmă aspect are relevanță în ceea ce privește potențialul criminogen al inculpatului, respectiv în ce privește posibilitățile scăzute de a atinge scopul pedepsei, acela de a preveni săvârșirea de alte infracțiuni. Se știe că există instituția liberării condiționate la momentul la care un condamnat execută 2/3 din pedeapsa aplicată dacă aceasta este mai mică de 10 ani închisoare. Ori faptul că inculpatul nu a fost liberat condiționat din executarea pedepsei anterioare relevă faptul că comportamentul său în detenție a fost unul total necorespunzător.
Prin urmare, chiar dacă toate infracțiunile pe care le-a comis până în prezent inculpatul (cele menționate în copia cazierului judiciar avut la dispoziție de instanță) sunt concurente, față de numărul lor și varietatea acestora nu se impune suspendarea condiționată a executării pedepsei cu atât mai mult cu cât inculpatul a executat parte din pedepsele concurente în regim de detenție, neavând relevanță nici faptul că acesta ar suferi de un anumit handicap.
Constatând că și sporul de pedeapsă este unul adecvat raportat la numărul și cuantumul pedepselor contopite, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b C.pr.pen. se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr. 1203/_ a Judecătoriei C. -N., inculpatul urmând a fi obligat și la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
În baza art. 38515pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul L. P., domiciliat în comuna F., str. C. N., nr. 3A, jud. C. împotriva sentinței penale nr. 1203/_ a Judecătoriei C. -N., pe care o menține în întregime.
În baza art. 189 din Codul de procedură penală stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu (av. G. D. ) ce se va avansa din fondul M. ului Justiției.
În baza art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală obligă inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă ce include și onorariul apărătorului din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
S. T. A. Ț. M. L.
GREFIER
DP O.
Red. S.T./C.B.
3 ex./_
Jud. fond: M. n Mihăiță-L.
| ← Decizia penală nr. 83/2013. Vătămare corporală | Decizia penală nr. 221/2013. Vătămare corporală → |
|---|
