Decizia penală nr. 678/2013. Ucidere din culpă

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._

DECIZIA PENALA NR.678/R/2013

Ședința publică din data de 17 mai 2013 Instanța constituită din :

PREȘEDINTE: V.	C.
JUDECĂTORI: I.	C.	M.
: D.	P.
GREFIER: G.	I.	-B.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin

PROCUROR - V. G.

S-au luat spre examinare - în vederea pronunțării - recursurile declarat de către inculpatul O. G., A. F. DE PROTECȚIA V. S. și partea civilă M. G. împotriva sentinței penale nr. 15 din 30 ianuarie 2013 a Judecătoriei Ș. S., inculpatul O. G. fiind trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ș. S. dat în dosar nr.826/P/2010 pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art.178 al.1 și 2 Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză, lipsă părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, instanța constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 10 mai 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

C U R T E A

Prin sentința penală nr.15 din_ pronunțată de Judecătoria Șimleul Silvaniei în dosarul nr._, în baza art.178 alin. 1 și 2 Cod penal a fost condamnat inculpatul O. G. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii ucidere din culpă.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 4 ani care constituie termen de încercare pentru inculpat, stabilit în condițiile art.82 Cod penal.

pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.

În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.

În baza art. 14 C.p.p, art. 346 C.p.p. raportat la art. 998-999 C.civ. și art. 103 din Legea nr. 71/2011, a fost admisă acțiunea civilă și a fost obligată partea responsabilă civilmente F. de P. a V. S. la plata de despăgubiri materiale către S. orășenesc "Prof. dr. I. P. "; Ș. S., în cuantum de 84,96 lei, actualizată cu dobânda oficială a B.N.R. de la data_ până la data plății integrale, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru victima M. V. .

În baza art. 14 C.p.p, art. 346 C.p.p. raportat la art. 998-999 C.civ. și art. 103 din Legea nr. 71/2011, a fost admisă acțiunea civilă și obligată partea responsabilă civilmente F. de P. a V. S. la plata de despăgubiri materiale către S. de A. J. S., în cuantum de 384,60 lei, actualizată cu dobânda oficială a

B.N.R. de la data_ până la data plății integrale, reprezentând cheltuieli medicale și de transport pentru victima M. V. .

În baza art. 14 C.p.p, art. 346 C.p.p. raportat la art. 998-999 C.civ. și art. 103 din Legea nr. 71/2011, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de către părțile civile M. G., P. V., M. D. și R. L. și obligată partea responsabilă civilmente F. de P. a V. S. la plata de despăgubiri morale către aceștia în cuantum de 15000 lei (câte 3750 lei pentru fiecare parte civilă).

În baza art. 14 C.p.p, art. 346 C.p.p. raportat la art. 998-999 C.civ. și art. 103 din Legea nr. 71/2011, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă M. G. și obligată partea responsabilă civilmente F. de P. a

V. S. la plata de despăgubiri materiale către aceasta în cuantum de 7575 lei.

A fost respinsă cererea de acordare a onorariului din oficiu formulată de către av. Crihan Tudor.

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, instanța a obligat inculpatul la plata sumei de 1550 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că inculpatul O. G. deși nu este posesor de permis de conducere pentru autovehicule (f.50)în data de_, conducea tractorul marca DEUTZ cu nr. de înregistrare " H. -033, pe DN 1 H, din direcția Șinteu în direcția H., avându-l ca și pasager pe locul situat deasupra aripei stângi a tractorului, pe numitul M. V. . Ajuns la km.28+600, inculpatul a pierdut controlul volanului și a ieșit cu tractorul în afara părții carosabile, tractorul rotindu-se în sensul invers al acelor de ceasornic cu 900și trecând cu roata din spate peste numitul M. V. care căzuse în șanț, în momentul rotirii tractorului.

Numitul M. V. a fost transportat de la locul accidentului de nepotul său și apoi cu ambulanța, la S. orășenesc Ș. S. unde a decedat în scurt timp.

Din raportul de constatare medico-legală nr. 817/III/119 din_ emis de

S. J. de Medicină Legală Z. rezultă că moartea numitului M. V. a fost violentă și s-a datorat edemului bulbar ascendent cu fractură de coloană vertebrală, în cadrul unui politraumatism. Leziunile s-au putut produce prin lovire și compresiune între două planuri dure, în urma răsturnării tractorului iar decesul poate data din_ . Victima a avut o alcoolemie de 3,65 gr./l (f.42).

Inculpatului i-a fost recoltată o probă de sânge, rezultatul fiind zero, așa cum rezultă din buletinul de analiză alcoolemie nr.831/IX/a/335 din_ (f.48).

Cu ocazia audierii inculpatului, acesta a declarat că în timpul conducerii tractorului din direcția Sinteu înspre localitatea H., numitul M. V. i-a reproșat în mod repetat că nu l-a lăsat să mai consume alcool în localitatea Sinteu, motiv pentru care el s-a enervat astfel că i s-a făcut rău și nu a apucat decât să vireze spre dreapta drumului, pentru a ieși în afara părții carosabile cu scopul de a opri și să scoată schimbătorul din viteză apoi l-a simțit pe M. V. aplecat peste el după care nu mai știe ce s-a întâmplat.

La scurt timp de la producerea accidentului, a ajuns la fața locului martorul Moisi Alin care a declarat că l-a găsit pe inculpat în picioare, în fața tractorului și l-a întrebat ce s-a întâmplat iar acesta nu i-a răspuns apoi l-a văzut în șanț, pe burtă, cu fața în jos pe M. V. (f.36,37).

În cauză s-a efectuat o expertiză tehnică auto judiciară din care rezultă următoarele: din analiza efectuată, pe baza materialului probator existent, nu există elemente pe baza cărora să se poată afirma că pierderea direcției de mers a tractorului s-ar fi datorat unei cauze de ordin tehnic, unei defecțiuni mecanice apărută la autovehicul în premomentele producerii accidentului, când el se afla încă pe carosabil (de exemplu: decomprimarea bruscă a unui pneu, blocarea unei roți, ruperea unui organ de la direcție sau de la puntea din față a unui pivot), deoarece în acest caz pe carosabil ar fi rămas urme specifice de frecare, zgâriere care ar fi fost constatate de organele de poliție și menționate în procesul verbal de cercetare la fața locului;tractorul a părăsit carosabilul în condiții de stabilitate longitudinală;tractorul nu a părăsit carosabilul ca urmare a unei pierderi de stabilitate, ci ca urmare a acționării în acest sens a mecanismului său de direcție, posibil în condițiile distragerii atenției conducătorului tractorului de către victima M.

V. ;din probele materiale, respectiv din analiza imaginilor prezentate în planșele fotografice rezultă că tractorul s-a oprit în șanțul și pe acostamentul din partea dreaptă a drumului, orientat cu fața perpendicular pe carosabil;ca urmare, rezultă că după părăsirea carosabilului, în timpul rulării pe spațiul verde tractorul s-a rotit cu cca. 900în sensul invers acelor de ceasornic, prin deraparea părții din spate spre dreapta sau cel mai posibil ca urmare a unei încercări de redresare a direcției de mers pentru a intra din nou pe carosabil;în timpul acestor manevre și având în vedere concluziile raportului de constatare medico-legală, rezultă că victima M.

V. s-a dezechilibrat căzând la pământ între roțile din partea stângă a tractorului, iar roata stânga spate a trecut peste acesta;din procesul-verbal de cercetare la fața locului întocmit de organele de poliție rutieră, rezultă că pe carosabil nu au fost identificate urme de frânare provenite de la tractorul implicat în accident. Ca urmare, spațiul pe care a fost acționat mecanismul de frânare, nu este cunoscut cu certitudine și în consecință viteza cu care circula tractorul înainte de apariția stării de pericol nu se poate determina prin calcul din lipsa elementelor necesare; accidentul de circulație putea fi evitat de către conducătorul tractorului O. G., dacă conducea cu atenție și nu pierdea controlul direcției tractorului;accidentul putea fi evitat și de către victima M. V., dacă acesta nu circula pe aripa stânga spate a tractorului, acesta aflându-se în stare avansată de ebrietate( alcoolemie de 3,65 gr./l.).

Tractorul condus de către inculpat este un tractor agricol, fiind astfel încadrat în categoria vehiculelor (f.43).

Situația de fapt astfel reținută s-a întemeiat pe următoarele mijloace de probă: proces verbal de cercetare la fața locului (f.5,6); raport de expertiză tehnică-auto (f. 21-29) raport de constatare medico-legală (f.42); declarație de martor (f.36, 37, 113, 115); declarații de inculpat (f. 38, 39, 100).

Având în vedere faptul că victima M. V. s-a aflat în stare avansată de ebrietate, instanța a reținut și culpa acestuia, astfel că proporția de vinovăție este de 50% pentru inculpat și 50 % pentru victimă.

În drept, fapta inculpatului O. G. care în data de_ a condus pe drumul public, un vehicul avându-l ca pasager pe locul din stânga situat deasupra aripii tractorului, pe numitul M. V., și de a pierde controlul volanului, fapt ce a cauzat rotirea bruscă a tractorului și căderea victimei pe jos, urmată de călcarea acesteia cu roata din spate a tractorului, accident în urma căruia victima a decedat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă faptă prev. de art.178 alin.1 și 2 C.pen.

Inculpatul a săvârșit infracțiunea de ucidere din culpă în formă agravată, prevăzută și sancționată de art.178 alin.2 Cod penal. Potrivit alin.2, infracțiunea de ucidere din culpă este mai gravă dacă s-a produs ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anume activități. Inculpatul nu a respectat prevederile art. 35 din O.U.G. nr. 195/2002 potrivit cărora " participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private";, prin aceea că inculpatul nu a condus cu atenție și a pierdut controlul direcției tractorului.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii prevăzute de art.178 alin. 2 și Cod penal, s-a realizat prin acțiunea de ucidere a victimei M. V.

. Urmarea imediată constă în atingerea adusă vieții victimei, prin producerea decesului acesteia. Legătura de cauzalitate dintre faptă și urmarea imediată este evidentă și rezultă din însăși materialitatea faptei.

Din analiza materialului probator și coroborarea mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale și pe parcursul cercetării judecătorești cu privire la forma și gradul de vinovăție, instanța reține că inculpatul a acționat cu vinovăție, fapta fiind săvârșită din culpă, în conformitate cu art.19 alin.1 pct. 2 lit. a) Cod penal, deoarece inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, dar nu l-a acceptat, socotind fără temei că acesta nu se va produce.

Din analiza fișei de cazier judiciar a inculpatului, rezultă că acesta se află la prima confruntare cu legea penală și nu a suferit alte condamnări (f. 91).

Reținând vinovăția inculpatului O. G., instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art.178 alin.1 și 2 Cod penal.

La individualizarea sancțiunii și proporționalizarea acesteia, instanța s-a raportat la dispozițiile art. 72 alin. 1 și art. 52 Cod penal.

În conformitate cu dispozițiile art. 72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. Gradul de pericol social al faptei comise a fost apreciat în baza art.18¹alin. 2 Cod penal, și s-a avut în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă, precum și persoana și conduita inculpatului.

În ceea ce privește gradul de pericol social concret al faptei, determinat prin aplicarea criteriilor prevăzute de art.18¹alin.2 Cod penal, instanța a apreciat că fapta prezintă un pericol social sporit datorită modalității de comitere, respectiv prin nerespectarea dispozițiilor legale în materia conducerii autovehiculelor pe drumurile publice și raportat la urmarea produsă.

Totodată, instanța a avut în vedere circumstanțele personale privitoare la persoana și conduita inculpatului, reținând că inculpatul este în vârstă de 67 de ani, este pensionar, cu probleme de sănătate și nu este cunoscut cu antecedente penale. De asemenea, instanța a avut în vedere faptul că din fișa de cazier judiciar aflată la dosar rezultă că inculpatul nu prezintă antecedente penale, nemaifiind anterior condamnat pentru alte fapte penale și că pe parcursul urmăririi penale și în fața instanței de judecată, inculpatul a avut o atitudine sinceră, chiar dacă a înțeles să nu se prevaleze de prevederile art. 320^1 Cod procedură penală. Totuși instanța a apreciat că raportat la gravitatea faptei și urmările produse nu se impune reținerea unor circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului.

Față de aceste împrejurări, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse cu închisoarea de 2 ani va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

In baza art.71 Cod penal condamnările la pedeapsa închisorii atrag de drept pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art.64 al.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a reținut că, așa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza Sabou și Pîrcălab c. României și Hirst c. Marii Britanii), a cărei jurisprudență este obligatorie, aplicându- se cu preeminență față de dreptul intern, potrivit art.20 alin.2 din Constituție, exercițiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate.

Instanța a reținut că natura faptei săvârșite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și b). Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat a fost interzis inculpatului pe durata executării pedepsei.

În ceea ce privește dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând, astfel, o încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenție, instanța a apreciat că, în raport de natura infracțiunii săvârșite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu i s-a interzis exercițiul acestui drept.

Având în vedere faptul că infracțiunea comisă este absolut independentă de aspectele referitoare la exercitarea funcției și profesiei sau legate de exercitarea autorității părintești, instanța a apreciat că nu se impune interzicerea inculpatului a drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.c), d) și e) Cod penal. Instanța a reținut că deși inculpatul a săvârșit fapta ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale în materia conducerii pe drumurile publice, nu se impune interzicerea dreptului

prevăzut de art.64 alin.1 lit.c) Cod penal, inculpatul nefiind nedemn în exercitarea acestuia.

In ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei în raport de criteriile anterior menționate și apreciind că scopul pedepsei va putea fi atins fără privarea de libertate a inculpatului, instanța a dispus în temeiul art.81 Cod penal suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 4 ani, reprezentând termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.

Instanța a apreciat că aplicarea pedepsei este un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social și reeducat și fără izolare în regim de detenție.

În baza art. 71 alin.1 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. ) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.

Referitor la latura civilă, instanța a reținut că S. de A. J. S. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 384,60 lei(f.53), iar S. orășenesc Ș.

S. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 84,96 lei (f.54). Aceste sume au fost acordate cu titlu de despăgubiri civile, având în vedere că s-a făcut dovada cheltuirii lor.

Fratele victimei, M. G. s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale, urmând a preciza în faza de judecată cuantumul sumei (f. 38-39). Își precizează pretențiile la suma de 20.000 lei (200.000.000,00 lei) despăgubiri materiale reprezentând cheltuielile de înmormântare, parastasele de 6 săptămâni, 6 luni și un an.

În faza de judecată, prin constituirea de parte civilă depusă la dosar la fila 87, ceilalți frați ai victimei, numiții P. V., M. D. și R. L., precum și fratele M. G., își menționează pretențiile, arătând că solicită suma de 20.000 lei (200.000.000,00 lei vechi) daune morale. La termenul la care s-a judecat cauza, frații victimei au înțeles să solicite sume de 30.000 lei daune materiale și suma de

30.000 lei daune morale, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată (f. 208). Fiind o constituire de parte civilă comună, instanța reține că suma solicitată individual reprezintă ¼ din suma de 30.000 lei - daune morale, suma de 30.000 lei reprezentând daune materiale fiind solicitată exclusiv de partea civilă M. G., cel care a suportat cheltuielile de înmormântare.

Instanța a reținut că potrivit principiului reparării integrale a prejudiciului suferit, trebuie înlăturate toate consecințele dăunătoare ale unui fapt ilicit și culpabil, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale, în scopul repunerii, pe cât posibil, în situația anterioară a victimei (principiul restitutio in integrum). Criteriul echității exprimă cerința ca indemnizația să reprezinte o justă și integrală dezdăunare a părții vătămate. În temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea civilă să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Altfel spus, cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit încât să aibă efecte compensatorii și in același timp să nu constituie venituri nejustificate pentru victimele daunelor morale.

Instanța a constatat că părțile civile au suferit un prejudiciu moral, constând în suferința psihică deosebită creată prin pierderea unei ființe dragi, fiind cunoscută legătura afectivă între membrii familiei, victima fiind fratele acestora.

Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că pretențiile părții civile sunt însă exagerate și depășesc cuantumul prejudiciului moral efectiv suferit și apreciat de către instanță prin prisma elementelor arătate mai sus, tinzându-se la obținerea unor beneficii necuvenite pe seama acestui accident.

Astfel, victima era celibatară și a avut în proprietate un imobil, care va reveni fraților săi, așa cum reiese din depoziția martorilor Codeuș M. și Moisi D. (f. 205-207). Martorul M. D. mai arată că victima a locuit la fratele M. G., pe care îl ajuta în gospodărie. Instanța reamintește că în situația morții din cauze naturale a victimei, tot același rude, care astăzi s-au constituit părți civile în cauză, ar fi fost cele care i-ar fi organizat înmormântarea. Acest ultim argument este arătat de instanță pentru a evidenția faptul că organizarea unei înmormântări costisitoare nu poate fi pusă în întregime în sarcina celui care a provocat decesul. Cheltuielile de înmormântare trebuie să fie potrivite cu obiceiul locului și cu poziția socială a celui decedat și a membrilor familiei sale.

Părțile civile au solicitat 30.000 lei daune morale, cum culpa reținută a fost de 50%, se va pune problema dacă se vor acorda daune morale cumulate de 15.000,00 lei (30.000: 2 = 15.000 lei). Fiind patru părți civile, fiecăreia i s-ar cuveni 3750 lei (15000: 4 = 3750 lei). Instanța va acorda această sumă cu titlu de daune morale, reprezentând o indemnizație compensatorie de natură să atenueze suferințele părților civile.

Referitor la daunele materiale, instanța reține că din probatoriul administrat în cauză (declarațiile martorilor Moisi D., Codeuș M., C. n Florica - f. 204, 205, 207) reiese că la masa dată cu ocazia înmormântării au participat 220 de persoane, că meniul de persoană a costat în jude de 25 lei, că ulterior, la parastasul de 6 săptămâni, au participat 80 de persoane, meniul de persoană constând 25 lei. Din facturile și chitanțele depuse la dosar la f. 189-202 reiese un total de 6850 lei. Onorarul avocatul ales al părților civile a fost de 800 lei (f. 98). Suma finală dovedită se ridică la 15150 lei. Cum a fost reținută o culpă de 50%, suma ce reprezintă despăgubiri materiale ce vor fi acordate părții civile M. G. este de 7575 lei.

Instanța a constatat că partea civilă nu au solicitat dobânzi aferente acestor despăgubiri materiale și pe cale de consecință nu va acorda asemenea dobânzi.

Conform Deciziei RIL nr. 3/2010 în interpretarea si aplicarea unitara a dispozițiilor art. 25^1 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 24 din Codul de procedura penala, s-a stabilește că "în procesul penal,

de protecție a victimelor străzii are calitatea de parte responsabila civilmente si poate fi obligat singur, iar nu in solidar cu inculpatul, la plata despăgubirilor civile către persoanele păgubite prin accidente de vehicule neasigurate";.
Referitor la solicitarea avocatului din oficiu, dl. Crihan Tudor, de acordarea a onorariului din oficiu în cuantum de 200 lei (f. 88), instanța reține că a fost acordat onorariu parțial acestui avocat, în cuantum de 100 lei prin Încheierea din data de_ (f. 101). Avocatului din oficiu nu i se cuvine întregul onorariu deoarece nu a fost prezent la termenul la care face referire în cerere, iar din Registrul de studiu a dosarelor pe anii 2012-2013 nu reiese că ar fi solicitat la studiu dosarul. În concluzie, cererea a fost respinsă.
În consecință, în baza art. 14 C.p.p, art. 346 C.p.p. raportat la art. 998-999 C.civ. și art. 103 din Legea nr. 71/2011, a admis acțiunea civilă și obligat partea responsabilă civilmente F. de P. a V. S. la plata de despăgubiri materiale către S. orășenesc "Prof. dr. I. P. "; Ș. S., în cuantum de 84,96 lei, actualizată cu dobânda oficială a B.N.R. de la data_ până la data plății integrale, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru victima M. V. .
În baza art. 14 C.p.p, art. 346 C.p.p. raportat la art. 998-999 C.civ. și art. 103 din Legea nr. 71/2011, a fost admisă acțiunea civilă și obligată partea responsabilă civilmente F. de P. a V. S. la plata de despăgubiri materiale către S. de A. J. S., în cuantum de 384,60 lei, actualizată cu dobânda oficială a
B.N.R. de la data_ până la data plății integrale, reprezentând cheltuieli medicale și de transport pentru victima M. V. .
În baza art. 14 C.p.p, art. 346 C.p.p. raportat la art. 998-999 C.civ. și art. 103 din Legea nr. 71/2011, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de către părțile civile M. G., P. V., M. D. și R. L. și obligă partea responsabilă civilmente F. de P. a V. S. la plata de despăgubiri morale către aceștia în cuantum de 15000 lei (câte 3750 lei pentru fiecare parte civilă).
În baza art. 14 C.p.p, art. 346 C.p.p. raportat la art. 998-999 C.civ. și art. 103 din Legea nr. 71/2011, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă M. G. și obligată partea responsabilă civilmente F. de P. a
V. S. la plata de despăgubiri materiale către aceasta în cuantum de 7575 lei.
A fost respinsă cererea de acordare a onorariului din oficiu formulată de către av. Crihan Tudor.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, instanța a obligat inculpatul la plata sumei de 1550 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termenul legal inculpatul O.
, A. F. DE PROTECȚIA V. S. și parțile civile M. G., P. V.

, M. D. și R. L. .

În motivarea recursului inculpatului se arată că instanța de fond a reținut o stare parțial conformă cu realitatea stabilind un procent de culpă de 50% deși evenimentul rutier s-a produs din culpa exclusivă a victimei M. V. care avea o alcoolemie de 3,65 gr.%.0 și care a căzut peste inculpat în momentele premergătoare producerii accidentului astfel că pierderea controlului volanului s-a datorat victimei.

Ca atare se solicită admiterea recursului, casare sentinței penale atacate și în urma rejudecării reducerea cuantumului pedepsei aplicate ca urmare a reevaluării culpei precum și reducerea cuantumului despăgubirilor civile la care a fost obligat inculpatul .

În motivarea recursul ASOCIAȚIEI F. UI DE PROTECȚIA V. S. (FPVS) se arată că hotărârea instanței de fond este criticabilă deoarece prin prisma disp. art.5 alin.4 din Normele puse în aplicare prin Ordinul Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr.1/2008 conform cărora nicio entitate care a compensat în orice fel persoanele păgubite sau a oferit acestora servicii în legătură cu prejudiciile suferite nu are dreptul să solicite de la fond recuperarea cheltuielilor efectuate astfel că instanța de fond în mod eronat a obligat FPVS la plata cheltuielilor ocazionate de spitalizarea părții prejudiciate deoarece unitatea spitalicească nu are calitatea de victimă a accidentului rutier iar în plus această

unitate dispune și de facilitățile necesare pentru a recupera direct de la inculpat despăgubirile aferente acestor cheltuieli.

Pe de altă parte intervenția FPVS are un caracter subsidiar care este prevăzut în Directivele Europene, iar prin decizia 3/_ a Înaltei Curți de C. și Justiție s-a statuat printr-o interpretare obligatorie a art.25/1 din Legea nr.32/2000 că FPVS are în procesul penal calitatea de partea responsabilă civilmente în sensul art.24 alin.3 C.p.p., ca persoană chemată să răspundă potrivit legii pentru pagubele provocate prin fapta ilicită a inculpatului autor al accidentului în ipoteza în care vehiculul nu este asigurat RCA, această răspundere fiind complementară.

Ca atare se solicită admiterea recursului, casarea hotărârii, și în urma rejudecării înlăturarea obligării FPVS de la plata cheltuielilor de spitalizare și către

S. de A., înlăturarea FPVS de la plata cheltuielilor de judecată în favoarea părții civile Puzdrea Steluța, obligarea inculpatului și a FPVS in solidum la plata despăgubirilor către părțile civile precum și menținerea cuantumurilor daunelor morale și materiale acordate părților civile.

În motivarea recursului părților civile M. G., P. V., M. D. și

L. se arată că la instanța de fond s-a solicitat ca inculpatul să fie obligat în solidar cu FPVS la plata despăgubirilor civile și a cheltuielilor de judecată însă instanța de fond nu s-a pronunțat în modalitate solicitată de partea civilă.
Ca atare se solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și în urma rejudecării obligarea inculpatului și a FPVS în solidar la plata despăgubirilor către părțile civile precum și a cheltuielilor de judecată astfel cum au fost dovedite la instanța de fond.
Examinând actele dosarului Curtea va constata că recursul inculpatului este nefondat iar recursurile declarate de către celelalte părți în cauză sunt fondate.
Instanța de fond ca urmare a administrării unor probe, utile, pertinente și concludente respectiv proces verbal de cercetare la fața locului, declarațiile părților civile, declarațiile inculpatului, declarațiile martorilor, planșe fotografice, raport de expertiză tehnică-auto, raportul de constatare medico-legală, buletin de analiză toxicologică a alcoolemiei, a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, iar fapta se circumscrie elementelor constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prev. și ped. de art.178 alin.1 și 2 C.p.
Astfel în esență s-a reținut că inculpatul O. G. deși nu este posesor de permis de conducere pentru autovehicule (f.50)în data de_, conducea tractorul marca DEUTZ cu nr. de înregistrare " H. -033, pe DN 1 H, din direcția Șinteu în direcția H., avându-l ca și pasager pe locul situat deasupra aripei stângi a tractorului, pe numitul M. V. . Ajuns la km.28+600, inculpatul a pierdut controlul volanului și a ieșit cu tractorul în afara părții carosabile, tractorul rotindu-se în sensul invers al acelor de ceasornic cu 900 și trecând cu roata din spate peste numitul M. V. care căzuse în șanț, în momentul rotirii tractorului.
Numitul M. V. a fost transportat de la locul accidentului de nepotul său și apoi cu ambulanța, la S. orășenesc Ș. S. unde a decedat în scurt timp.
Din raportul de constatare medico-legală nr. 817/III/119 din_ emis de
J. de Medicină Legală Z. rezultă că moartea numitului M. V. a fost violentă și s-a datorat edemului bulbar ascendent cu fractură de coloană vertebrală, în cadrul unui politraumatism. Leziunile s-au putut produce prin lovire și compresiune între două planuri dure, în urma răsturnării tractorului iar decesul poate data din_ . Victima a avut o alcoolemie de 3,65 gr./l (f.42).

Inculpatului i-a fost recoltată o probă de sânge, rezultatul fiind zero, așa cum rezultă din buletinul de analiză alcoolemie nr.831/IX/a/335 din_ (f.48).

Tractorul condus de către inculpat este un tractor agricol, fiind astfel încadrat în categoria vehiculelor (f.43).

Având în vedere faptul că victima M. V. s-a aflat în stare avansată de ebrietate, instanța de fond în mod corect a reținut și culpa acesteia, astfel că proporția de vinovăție este de 50% pentru inculpat și 50 % pentru victimă.

Este superfluă susținerea inculpatului că culpa victimei ar fi mult mai mare sau chiar exclusivă din moment ce probele relevă în mod clar că inculpatul nu avea permis de conducere și că a eludat disp. art.35 din OUG nr.195/2002 precum și disp. art.148 pct.3 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței care îi impunea o obligație de a nu permite vreunei persoane aflate nu numai în stare de ebrietate, dar oricărei persoane să se urce pe tractor fără ca acel tractor să fie prevăzut cu loc anume pentru transportul persoanelor și ca atare instanța de fond în mod corect a reținut culpa inculpatului în producerea evenimentului rutier în proporție de 50%.

Cu ocazia individualizării pedepsei aplicate inculpatului au fost avute în vedere criteriile prev de disp. art.72 C.p. adică gradul de pericol social al faptei, modul concret de comitere a acesteia, urmarea produsă, precum și persoana inculpatului care nu are antecedente penale, că pe parcursul urmăririi penale și la instanța de fond a avut o atitudine sinceră chiar dacă a înțeles să nu se prevaleze de disp. art.320/1 C.p.p., precum și culpa concurentă a acestuia cu a victimei astfel că pedeapsa aplicată a fost just dozată și nu se impune a fi redusă.

Reintegrarea socială a inculpatului poate fi realizată și fără privare de libertate așa cum a apreciat și instanța de fond astfel că fiind îndeplinite condițiile prev. de art.81 C.p. suspendarea condiționată a executării pedepsei este oportună.

Hotărârea instanței de fond este deficitară însă sub aspectul soluționării laturii civile precum și a omisiunii acordării cheltuielilor judiciare avansate de către părțile civile M. G., P. V., M. D. și R. L. reprezentând onorariul apărătorului ales la instanța de fond.

Prin decizia 3/_ a Înaltei Curți de C. și Justiție s-a statuat printr-o interpretare obligatorie a art.25/1 din Legea nr.32/2000 că FPVS are în procesul penal calitatea de partea responsabilă civilmente în sensul art.24 alin.3 C.p.p., ca persoană chemată să răspundă potrivit legii pentru pagubele provocate prin fapta ilicită a inculpatului autor al accidentului în ipoteza în care vehiculul nu este asigurat RCA.

Potrivit art.25/1 din Legea nr.32/2000 pct.19 modul de constituire, de utilizare și de plasament al sumelor bănești la dispoziția fondului precum și persoanele îndreptățite a fi despăgubite se stabilesc prin norme emise în aplicarea prezentei legi de către Comisia de Supraveghere a asigurărilor și ca atare raportat la aceste dispoziții legale cheltuielile de spitalizare reprezintă o categorie de prejudicii care trebuie exclusă din garanția de despăgubire a FPVS raportat și la faptul că tratamentul administrat unei părți vătămate pe perioada spitalizării este suportat de sistemul asigurărilor sociale de sănătate în baza contribuțiilor sociale obligatorii încasate care intră sub incidența prevederilor art.5 alin.4 din Normele puse în aplicare prin Ordinul Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr.1/2008 conform cărora nicio entitate care a compensat în orice fel persoanele păgubite sau a oferit acestora servicii în legătură cu prejudiciile suferite nu are dreptul să solicite de la fond recuperarea cheltuielilor efectuate.

Pe de altă parte intervenția FPVS are un caracter subsidiar care este prevăzut în directivele europene în care își are originea instituția fondului, astfel că instanța de fond în mod eronat a obligat FPVS la plata cheltuielilor ocazionate de spitalizarea părții prejudiciate deoarece unitatea spitalicească nu are calitatea de victimă a accidentului rutier iar în plus această unitate dispune și de facilitățile necesare

pentru a recupera direct de la inculpat despăgubirile aferente acestor cheltuieli, recursul FPVS în acest sens fiind fondat, aceste cheltuieli urmând să fie suportate în proporție de 50% numai de către inculpat.

De asemenea este fondat și recursul părților civile M. G., P. V., M.

D. și R. L. având în vedere că instanța de fond a omis să acorde cheltuielile judiciare în sumă de 800 lei ce reprezintă onorariul apărătorului ales av. C. I. (fila 97 dosar instanță fond).

Referitor la solicitarea părților civile de a fi obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente FPVS la plata despăgubirilor morale și materiale către părțile civile Curtea - va constata că partea responsabilă FPVS după plata despăgubirilor către părțile civile în modalitatea în care a fost obligată de către instanța de fond și având în vedere că atâta aceasta cât și părțile civile au fost de acord cu cuantumul stabilit de către instanța de fond urmând să facă plata aferentă, după plata despăgubirilor FPVS va fi subrogată în drepturile părților civile împotriva inculpatului, și raportat și la Decizia nr.3/2010 prin care FPVS are calitatea de parte responsabilă civilmente și poate fi obligat singur, iar nu în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor civile, - și nu va da curs acestei solicitări.

În contextul celor expuse mai sus, Curtea în baza art.385/15 pct.2 lit.d C.p.p. va admite recursurile declarate împotriva sentinței penale nr. 15/_ a Judecătoriei Ș. S. de către părțile civile M. G., P. V., M. D., și R. L., precum și de către partea responsabilă civilmente F. de P. a V.

S. pe care o va casa sub aspectul laturii civile și a omisiunii acordării cheltuielilor judiciare avansate de părți și, rejudecând va dispune înlăturarea obligării părții responsabile civilmente la plata despăgubirilor către părțile civile S. orășenesc "Prof. dr. I. P. "; Ș. S. și S. de A. J. S. .

De asemenea va obliga inculpatul O. G. la plata sumei de 84,96 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru victima M. V., către partea civilă

S. orășenesc "Prof. dr. I. P. "; Ș. S., actualizată cu dobânda oficială a

B.N.R. de la data_ până la data plății integrale și la plata sumei de 384,60 lei, reprezentând cheltuieli medicale și de transport pentru victima M. V., către partea civilă S. de A. J. S., actualizată cu dobânda oficială a B.N.R. de la data_ până la data plății integrale.

Se va menține obligarea părții responsabile civilmente F. de P. a V.

S. la plata de despăgubiri morale și materiale către părțile civile M. G., P.

V., M. D. și R. L. și va constata că partea responsabilă civilmente F. de P. a V. S. după plata despăgubirilor va fi subrogată în drepturile părților civile menționate împotriva inculpatului.

În baza art.193 C.p.p. va obliga inculpatul la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către părțile civile M. G., P. V., M. D. și R. L., reprezentând onorariul apărătorului ales de la fond.

Se vor menține restul dispozițiilor sentinței atacate.

În baza rt.385/15 pct.1 lit.b C.p.p., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat împotriva aceleiași sentințe de către inculpatul O. G., domiciliat în H.

, nr. 33.

În baza art.189 C.p.p. se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C. -Napoca suma de 200 lei onorariu pentru apărătorul din oficiu, ce se va avansa din F. M. ui Justiției.

În baza art.192 alin.2 C.p.p. va obliga inculpatul recurent la plata sumei de 700 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile declarate împotriva sentinței penale nr. 15/_ a Judecătoriei Ș. S. de către părțile civile M. G., domiciliat în Hamășd nr. 122/A, jud. S., P. V., domiciliată în Hamășd nr. 41, M. D., domiciliat în Hamășd nr. 50 și R. L., domiciliată în H. nr. 378, precum și de către partea responsabilă civilmente F. de P. a V. S., cu sediul în B.

, str. V. L. nr. 40-40 bis, sector 2, casează sentința sub aspectul laturii civile și a omisiunii acordării cheltuielilor judiciare avansate de părți și, rejudecând:

Înlătură obligarea părții responsabile civilmente la plata despăgubirilor către părțile civile S. orășenesc "Prof. dr. I. P. "; Ș. S. și S. de A. J.

S. .

Obligă inculpatul O. G. la plata sumei de 84,96 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru victima M. V., către partea civilă S. orășenesc "Prof. dr. I. P. "; Ș. S., actualizată cu dobânda oficială a B.N.R. de la data_ până la data plății integrale și la plata sumei de 384,60 lei, reprezentând cheltuieli medicale și de transport pentru victima M. V., către partea civilă S. de A. J. S., actualizată cu dobânda oficială a B.N.R. de la data_ până la data plății integrale.

Menține obligarea părții responsabile civilmente F. de P. a V. S. la plata de despăgubiri morale și materiale către părțile civile M. G., P. V. ,

M. D. și R. L. .

Constată că partea responsabilă civilmente F. de P. a V. S. după plata despăgubirilor este subrogată în drepturile părților civile menționate împotriva inculpatului.

Obligă inculpatul la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către părțile civile M. G., P. V., M. D. și R. L., reprezentând onorariul apărătorului ales de la fond.

Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.

Respinge ca nefondat recursul declarat împotriva aceleiași sentințe de către inculpatul O. G., domiciliat în H., nr. 33.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C. -Napoca suma de 200 lei onorariu pentru apărătorul din oficiu, ce se va avansa din F. M. ui Justiției.

Obligă inculpatul recurent la plata sumei de 700 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 17 mai 2013 .

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

V. C. I. C. M. DP

GREFIER

G. I. -B.

Red.I.C.M./S.M.D.

4 ex./_ Jud.fond.LS

#Uciderea din Culpa. Jurisprudenta

← Decizia penală nr. 1370/2013. Ucidere din culpă		Decizia penală nr. 141/2013. Ucidere din culpă →

Decizia penală nr. 678/2013. Ucidere din culpă

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 678/2013. Ucidere din culpă