Decizia penală nr. 802/2013. Evaziune fiscală
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR.802/R/2013
Ședința publică din 4 iunie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: ANA C., judecător JUDECĂTORI: M. Ș.
SS
GREFIER: M. B.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin PROCUROR - VIOLETA TRĂISTARU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul M. V. împotriva sentinței penale nr.99 din 8 martie 2013 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosar nr._, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de reținere și nevărsare, cu intenție, în termen de cel mult
30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, faptă prev. de art.6 din Legea nr.241/2005 cu aplic.art.41 al.2 C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 20 mai 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 99 din 8 martie 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Z., în baza prevederilor art.11 alin.2 lit. b) C.p.p raportat la prevederile art. 10 alin.1 lit. i1) C.p.p., și la prev. art. 13 și art. 741C.p. s-a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul M. V., fiul lui I. și M., născut la data de_ în loc. Bălan, jud. S., domiciliat în mun. Z., str. C.
C., nr. 125/C, jud. S., CNP 1. cetățean roman, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de reținere și nevărsare cu intenție în termen de cel mult 30 de zile de la scadență a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă în formă continuată prevăzută de art. 6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.
În baza art. 741alin.2 teza II Cod penal raportat la art. 91 lit. c) Cod penal a aplicat inculpatului M. V. sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 1000 lei, care s-a înregistrat în cazierul judiciar.
S-a constatat recuperat integral debitul principal datorat bugetului de stat, în sumă de 88.671 lei, reprezentând contribuții și impozite cu reținere la sursă.
În baza art.14 rap. la art.346 Cod procedură penală și art. 998 cod civil a obligat pe inculpatul M. V. la plata către partea civilă A. N. de A.
F., reprezentată prin D. G. a F. P. S., a sumei de 54 179 lei reprezentând accesorii (dobânzi și penalități de întârziere) aferente debitului principal de 88671 lei, calculate de la data scadenței până la data plății acestuia.
În temeiul art. 357 alin.2 lit. c Cod procedură penală raportat la art. 11 din Legea 241/2005 și art. 163 alin.1 și 2 Cod procedură penală s-a menținut măsura sechestrului asigurător aplicată prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău nr. 357/P/2010 din data de_ asupra bunului imobil
înscris în CF 56322 Z., proprietatea inculpatului, până la concurența sumei de 54 179 lei.
În baza art. 189 alin.1 Cod procedură penală s-a dispus avansarea din fondurile M. ui Justiției către Baroul Sălaj a sumei de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu av. Jeler Alexandru, pentru faza de judecată.
În baza art.192 alin.1 pct.2 lit.a) Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul din data de_ al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, din Dosar nr. 357/P/2010, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului M. V. pentru săvârșirea infracțiunii de reținere și nevărsare cu intenție, în termen de cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, în formă continuată, prev. de art. 6 din Legea 241/2005 rep. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Z. la data de_ sub nr._ .
În cuprinsul actului de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că învinuitul M. V. în calitate de administrator, respectiv reprezentant al administratorului SC Ratim SRl Z., a reținut scriptic și nu a vărsat în termen de 30 zile, în perioada_ -_, obligațiile cu reținere la sursă, cu consecința prejudicierii bugetului de stat consolidat cu suma de 88.671 lei, din care s-a achitat doar suma de 4.644 lei până la trimiterea sa în judecată.
Situația de fapt expusă în rechizitoriu a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: proces-verbal nr. 0030002 din data de_ întocmit de Garda Financiară Secția S. (f. 13-21), proces-verbal nr. 3745/_ întocmit de DGFP S. și anexele aferente acestuia - Activitatea de I. F. (f. 26-33), raport de constatare tehnico-științifică grafoscopică (f. 90-100 ), declarații învinuit (f. 219-226), declarații martori (f. 228-255), OP. Nr. 1/_ (f. 67), alte înscrisuri (f. 23-25, 34-66, 68-85, 101-215, 256-283, 284-482 )
S-a constituit parte civilă în cauză A. N. de A. F. - prin
D.G.F.P. S. cu suma de 84.027 lei obligații cu reținere la sursă la care să se adauge și majorările și penalitățile de întârziere (f. 11, vol. II). Prin precizarea acțiunii civile făcută prin adresa 4193/_ DGFP S. în numele ANAF arată că a fost achitat debitul principal și solicită obligarea inculpatului la plata sumei de 54.179 lei reprezentând accesorii aferente debitului în sumă de 84.027 lei achitat la data de_ și debitului în sumă de 4 644 lei achitat la data de _
, respectiv dobânzi și penalități calculate de la data scadenței și până la data achitării debitelor principale.
La termenul de judecată din data de_ inculpatul a solicitat restituirea dosarului la Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău pentru continuarea și completarea cercetărilor asupra tuturor persoanelor vinovate de încălcarea art. 6 din Legea 124/2005, cerere respinsă de instanță prin încheierea din data de_ întrucât motivele invocate de petent nu se încadrează în nici unul din cazurile prev. de art. 332 C.p.p., completarea cercetării penale putând fi făcută în cursul cercetării judecătorești.
Prin înscrisul depus la fila 63 din dosar inculpatul arată că dorește să fie
judecat potrivit procedurii simplificate și dorește să achite prejudiciul produs. Inculpatul a solicitat acordarea unor termene de judecată pentru acoperirea prejudiciului produs, depunând la termenul de judecată din data de_ la dosarul cauzei chitanța 2920185 din data de_ privind plata sumei de
84.027 lei la Trezoreria Municipiului Z., reprezentând prejudiciu în dosar_ (f. 71 vol.II).
S-a depus la dosarul cauzei de asemenea referatul de evaluare al inculpatului întocmit de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj. (f. 16-17).
Analizând materialul probator administrat în cauză instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Inculpatul M. V. a avut calitatea de administrator al S.C. RATIM S.R.L.
Z. începând cu data de_, dată la care a fost înscrisă în evidențe și mențiunea privind dobândirea procentului integral din părțile sociale ale societății.
La data de_ s-a înscris în evidențele ORC S. mențiunea potrivit căreia inculpatul M. V. cesionează procentul de 100% deținut la S.C. RATIM
S.R.L. în favoarea soacrei sale, Rîza Parasca care este numită și administrator al societății, inculpatul retrăgându-se din funcția de administrator.
Faptic inculpatul M. V. a administrat S.C. RATIM S.R.L. Z. și după data de_ întrucât la data de_, printr-o procură specială autentificată la BNP C. D. A., Rîza Parasca îl împuternicea pe inculpatul M. V. să o reprezinte cu puteri depline în administrarea societății pe perioadă nedeterminată, fila 83. Această procură specială nu a mai fost comunicată la ORC S., neexistând nici o mențiune în istoricul societății în acest sens.
Faptul că inculpatul M. V. s-a ocupat personal de administrarea societății rezultă și din conținutul raportului de constatare tehnico-științifică grafoscopică, conform căruia semnăturile de la rubrica "administrator"; de pe statele de plată aferente lunilor august, noiembrie, decembrie 2009 și ianuarie, februarie 2010 au fost executate de către inculpatul M. V. - filele 90-100.
La data de_ a fost notată în evidențele ORC S. mențiunea privind deschiderea procedurii insolvenței, fiind numit ca administrator judiciar Rus Dumitru N. .
Așadar, în perioada martie 2009 - martie 2010, inculpatul M. V. a administrat societatea SC Ratim SRL, în perioada iulie 2009-martie 2011 a exercitat în fapt atribuțiile de administrator în calitate de împuternicit cu drepturi depline al administratorului Rîza Parasca.
În luna august 2010, S.C. RATIM S.R.L. Z., administrată de către inculpatul M. V., a făcut obiectul unei verificări efectuate de D. G. a
F. P. S. - Activitatea de I. F., rezultatele verificării fiind materializate în procesul-verbal nr. 3745/_ .
Potrivit constatărilor organelor de control, S.C. RATIM S.R.L. Z. datora la bugetul general consolidat al statului, suma totală de 88.671 lei reprezentând impozite și contribuții reținute prin stopaj la sursă și neachitate în termen de 30 de zile de la scadență, prejudiciul fiind defalcat astfel: impozit pe venituri din salarii în sumă de 37.316 lei, contribuții asigurări sociale asigurați în sumă de 32.620 lei, contribuții asigurări sociale sănătate asigurați în sumă de 17.136 lei, contribuții individuale la fondul de șomaj în sumă de 1599 lei, aceste obligații fiind constituite în perioada_ -_ .
Aceste sume au fost reținute scriptic pe statele de plată, însă faptic ele nu au mai fost virate către bugetul de stat, efectuându-se doar plata salariilor nete către angajați.
Analizând activitatea financiară a SC Ratim SRL prin prisma extraselor
de cont bancar a rezultat că pe toată perioada de referință se înregistrează încasări și plăți cu diverse destinații, veniturile societății sunt net superioare, sumelor datorate cu titlu de contribuții cu reținere la sursă, resursele financiare ale societății au fost direcționate către alte destinații, plăți către clienți sau restituire aport asociat. Edificator în acest sens este extrasul de cont detaliat de la Banca Comercială INTESA San Paolo România - filele 132-139, 141-144, 513- 522.
Așa cum acestea a rezultat din extrasul de cont, la data de_ s-a operat efectuarea unui virament către S.C. D. i Impex Com S.R.L. B., la data de_ se înregistrează restituirea sumei de 32.980 lei către asociatul M. V. cu titlu de "restituire aport";, la data de_ se înregistrează restituirea sumei de 27.490 lei cu același titlu. De asemenea, la data de_, s-a operat în contul bancar viramentul sumei de 42.409,60 lei către S.C. Dob Com S.R.L., iar la data de_ s-a inițiat o plată la ghișeu, în numerar, în cuantum de 8000 lei, precum și restituirea sumei de 181.906,50 lei către inculpatul M. V. cu titlu de "restituire aport";. La data de_ societatea virează către S.C. Miral
S.R.L. suma de 49.113,68 lei, iar la data de_ virează către aceeași societate suma de 30.000 lei. La data de_ se debitează contul societății cu suma de
30.000 lei reprezentând "restituire aport asociat M. V. ";, iar la data de_ se înregistrează o inițiere plată în numerar la ghișeu pentru suma de 10.000 lei. La data de_ s-a înregistrat o nouă debitare a contului pentru suma de
10.200 lei cu titlu de "restituire aport";, iar la data de_ s-a debitat din nou contul bancar, efectuându-se o operațiune similară, însă pentru suma de 44.470 lei.
La data de_, inculpatului M. V. i se plătește cu titlul "restituire aport asociat"; suma de 63.675 lei, la data de_ i se restituie suma de 71.465 lei, iar la data de_ se achită, din contul societății, suma de 44.470 lei cu aceeași destinație. La data de_ s-a efectuat o plată de 7050 lei la ghișeu, iar la data de_ și_ s-au înregistrat astfel de operațiuni pentru sumele de 2.660 lei, respectiv 2.834 lei. Operațiuni similare s-au derulat și în data de_ (14.389 lei) și_ (2.790 lei).
Și în perioada ianuarie-martie 2010 au existat rulaje în contul de disponibil al SC Ratim SRL existent la Banca Comercială Intesa San Paolo însă rulajele nu au fost atât de evidente ca cele înregistrate în cursul anului 2009. Totuși, și în această perioadă s-au înregistrat operațiuni de plăți în numerar după cum urmează: 2.783,30 lei la data de_, 2.789,26 lei la data de_ 40.755, 47 lei la data de_ și 2.656.06 lei la data de_ . La data de_, după efectuarea acestei ultime tranzacții bancare, soldul contului societății administrate de către inculpatul M. V. a rămas zero, fila 520.
Din prejudiciul cauzat bugetului de stat prin nevirarea obligațiilor cu reținere la sursă în sumă de 88.671 lei, lichidatorul judiciar a achitat cu OP nr. 1/_ suma de 4.644 lei, iar inculpatul a achitat cu chitanța 2920185/_ diferența de 84.027 lei.
Inițial în declarațiile date în faza de urmărire penală inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii susținând că nu a acționat cu rea credință, ci neplata obligațiilor către bugetul de stat se datorează lipsei resurselor financiare în contextul în care nu a încasat suma de 20920 lei de la diverși debitori. Probele administrate în cauză contrazic apărarea inculpatului, din conținutul extraselor de cont detaliate, rezultă - fără putere de tăgadă - împrejurarea că societatea a încasat în conturile bancare sume substanțiale, care însă au fost direcționate de către inculpat către alte destinații, plata obligațiilor către bugetul de stat fiind omisă în mod intenționat. Aceasta s-a făcut în contextul în care inculpatul a avut specimen de semnătură pentru contul deschis la Banca Comercială Intesa San
Paolo. Chiar dacă s-ar lua în considerare doar sumele încasate de către inculpat cu titlu de restituire aport asociat se observă că acestea depășesc în mod considerabil cuantumul prejudiciului cauzat. Aceste sume sunt net superioare sumelor neîncasate de societatea administrată de inculpat de la debitori. Or în contextul în care, deși societatea deține resurse financiare mai mult decât suficiente pentru plata obligațiilor către bugetul de stat, iar inculpatul a preferat să scoată din contul de disponibil al societății sume de bani considerabile pentru plata clienților și restituire aport asociat, nu se poate reține decât reaua credință a acestuia pentru nevirarea în 30 de zile a impozitelor și contribuțiilor cu reținere
la sursă.
În drept, fapta inculpatului M. V. de a reține scriptic și a nu vărsa în termen de 30 zile, în mod repetat și în baza aceleași rezoluții infracționale, în perioada aprilie 2009- martie 2010 obligațiile cu reținere la sursă aferente drepturilor salariale ale angajaților SC Ratim SRL Z., în condițiile în care în perioada respectivă societatea a avut disponibil bănesc suficient pentru a acoperi aceste obligații, cu consecința cauzării unui prejudiciu bugetului consolidat al statului în sumă de 88.671 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de reținere și nevărsare cu intenție în termen de cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, în formă continuată faptă prev. de art. 6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p.
Sub aspectul laturii obiective infracțiunea a fost săvârșită prin omisiunea de a vira la bugetul de stat sumele reținute scriptic așa cum rezultă din statele de plată. Având în vedere modul de acțiune al inculpatului, care a acționat în aceeași calitate, în mod în similar prin orientarea resurselor financiare către alți beneficiari, și în mai multe luni consecutiv, instanța apreciază că infracțiunea a fost săvârșită în formă continuată, actele materiale ale infracțiunii de evaziune fiscală fiind săvârșite în baza unei singure rezoluții infracționale.
Având în vedere că inculpatul a cunoscut faptul că societatea are datorii la bugetul de stat în ce privește obligațiile cu reținere la sursă, iar în această perioadă a avut în cadrul societății la dispoziție resursele bănești, care erau suficiente pentru a achita contravaloarea obligațiilor cu reținere la sursă, iar inculpatul, a folosit sumele respective de bani în alte scopuri, toate aceste aspecte probează intenția infracțională a inculpatului care a prevăzut că prin fapta sa prejudiciază bugetul de stat și chiar dacă nu a urmărit în mod expres acest lucru, cel puțin a acceptat producerea acestui rezultat.
Așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei (f 64,vl.I, 71 vl.II) prejudiciul cauzat prin fapta inculpatului, în sumă totală de 88. 671 lei a fost achitat integral și anume în data de_ suma de 4.644 lei și în data de_ inculpatul a achitat suma de 84.027 lei.
Așa cum rezultă din adresa DGFP S. în calitate de reprezentant al ANAF (f.76) a fost achitat integral debitul principal de 88 671 lei dar nu și accesoriile (dobânzi și penalități de întârziere) acestui debit, pentru care partea civilă își menține constituirea de parte civilă în cauză. Din punct de vedere al laturii penale a cauzei suma de 88 671 reprezintă prejudiciul produs prin fapta inculpatului, aceasta fiind urmarea directă, ca element al laturii obiective a
infracțiunii prevăzute de art. 6 din Legea 241/2005. În vederea soluționării laturii penale, a încadrării juridice a faptei, instanța trebuie să aibă în vedere prejudicial creat prin comiterea infracțiunii, dobânzile și penalitățile de întârziere fiind accesorii acestuia și privesc doar latura civilă a cauzei.
După data săvârșirii infracțiunii ce face obiectul prezentului dosar, prin Legea 202 din 2010 (MO din_ ) prevederile Codului penal au fost completate cu art. 741prin care se prevede că în cazul săvârșirii de infracțiuni economice
prevăzute în legi speciale ( cum sunt și cele prev. de Legea 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale), dacă în cursul urmăririi penale sau a judecății, până la soluționarea în primă instanță, inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat iar prejudiciul este de până la 50 000 Euro, se aplică o sancțiune administrativă care se trece în cazierul judiciar. Prin decizia 7573/2011 publicată în MO 363/_ Curtea Constituțională a constat că dispozițiile art 741C.p. sunt neconstituționale, dar dispozițiile acestei decizii deși obligatorii nu produc efecte decât pentru viitor (art. 147 alin. 4 Constituție).
În aceste condiții instanța a constatat că de la data săvârșirii infracțiunii de către inculpat și înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive în cauză, au intervenit și au fost în vigoare pentru o perioadă de timp prevederile art. 741C.p. care raportat la infracțiunea săvârșită de inculpat prevăd o cauză de nepedepsire (neangajare a răspunderii penale) și reprezintă astfel lege penală mai favorabilă, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 13 C.p. privind aplicarea legii penale mai favorabile. Prin prisma prevederilor art. 13 alin.1 Cod penal, instanța a constatat ca fiind incidente în cauză prevederile art. 741 alin.1 și 2 teza II Cod penal.
Analizând dispozițiile art. 345 alin. 3 C.p.p., ale art. 74 1C.p. prin prisma art. 13 C.p., în baza celor mai sus expuse, față de faptul că prejudiciul (debitul principal) a fost acoperit în integralitate și raportat la cazierul judiciar al inculpatului (f. 217 vl. I) instanța în baza prevederilor art.11 alin.2 lit. b) C.p.p raportat la prevederile art. 10 alin.1 lit. i1) C.p.p. și la prevederile art. 13 alin.1
C.p. și art. 741C.p., a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul M.
V., iar în temeiul art. 741alin.2 teza II Cod penal raportat la art. 91 lit. c) Cod penal a aplicat acestuia sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 1000 lei. Pentru stabilirea cuantumului amenzii ce urmează a fi aplicată inculpatului instanța a avut în vedere împrejurările concrete ale săvârșirii faptei, atitudinea inculpatului de pe parcursul procesului penal, valoarea foarte ridicată a prejudiciului și perseverența în actul infracțional; pornind de la aceste considerente instanța a apreciat că doar o amendă în cuantum de 1000 lei va fi îndestulătoare pentru corijarea inculpatului.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a constatat că D. G. a F. P. S., în numele Agenției Naționale de A. F. (în baza mandatului 86365/_ - f. 12) s-a constituit parte civilă în cauză inițial cu suma de 84.027 lei plus majorări și penalități de întârziere aferente, ulterior precizând că întrucât a fost achitat integral debitul principal își menține constituirea de parte civilă la nivelul sumei de 54 179 lei reprezentând accesorii ale debitului în sumă de 84.027 lei achitat la data de_ și debitului de 4.644 lei achitat la data de_, accesorii constând în dobânzi și penalități de întârziere calculate de la data scadenței -_ și până la data achitării debitelor, respectiv data de_ și_ . Partea civilă a depus la dosarul cauzei situația privind calculul majorărilor și penalităților de întârziere.
În condițiile în care instanța a constatat că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni, a fost săvârșită cu vinovăție și a produs un prejudiciu, existența unei cauze de neangajare a răspunderii penale a
inculpatului nu are relevanță asupra angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului, în acest spirit sunt și prev. art. 346 C.p.p. (chiar dacă nu fac referire expresă la situația existenței unei cauze de nepedepsire prev. de art. 10 alin.1 lit. i1C.p.p.) potrivit căruia doar în situația în care fapta nu există sau nu este săvârșită de către inculpat acesta nu poate fi obligat la plata de despăgubiri civile ( alin.4 al art. 346 C.p.p. ).
În cazul răspunderii civile delictuale acționează principiul reparării integrale a prejudiciului, iar potrivit art.14 din C.p.p. repararea pagubei se face
potrivit legii civile, atât în ce privește paguba efectiv produsă cât și beneficiul nerealizat.
În speță constatând îndeplinite condițiile prev. de art. 998 Cod civil, instanța a apreciat că inculpatul M. V. este răspunzător față de partea civilă ANAF prin DGFP S. pentru acoperirea întregului prejudiciu produs format atât din debitul principal cât și accesoriile acestuia datorate potrivit legislației fiscale. Constatând ca recuperat doar o parte din prejudiciul cauzat, respectiv debitul principal, pe considerentele de mai sus, instanța a obligat inculpatul la plata accesoriilor datorate bugetului de stat, calculate potrivit OUG 92/2003. Analizând calculul dobânzilor și penalităților de întârziere efectuat de către partea civilă (f. 79-82), instanța a constatat că în mod corect s-a stabilit cuantumul accesoriilor aferente debitului principal, cu respectarea prev. art. 119, 120 și 1201din OUG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, prin raportate în mod corect la data scadenței debitului principal -_, la cuantumul acestuia și la data plății efective a acestuia -_ și_ . Inculpatul a susținut că societatea SC Ratim SRL fiind în procedura insolvenței și ulterior a falimentului, potrivit legii 85/2006 nu au putut fi calculate accesorii la obligațiile fiscale începând cu data deschiderii procedurii insolvenței și în consecință nu datorează accesoriile calculate și solicitate de către partea civilă. Această apărare a inculpatului nu a putut fi reținută de către instanță, prevederile legii 85/2006 privitoare la faptul că nu curg penalități și majorări de întârziere de la data deschiderii procedurii insolvenței este o măsură de protejare a persoanei juridice aflată într-o situație specială, sunt aplicabile doar în ce privește persoana juridică în insolvență și numai în cadrul procedurii insolvenței/falimentului, nu poate profita inculpatului atâta timp cât debitul în cauză este rezultatul faptei inculpatului, săvârșite cu vinovăție, răspunderea acestuia fiind de natură delictuală.
În consecință, în baza art.14 rap. la art.346 Cod procedură penală și art. 998 Cod civil a fost obligat pe inculpatul M. V. la plata către partea civilă A.
N. de A. F., reprezentată prin D. G. a F. P. S., a sumei de 54 179 lei reprezentând accesorii (dobânzi și penalități de întârziere) aferente debitului principal de 88671 lei, calculate de la data scadenței până la data plății acestuia.
Prin ordonanța nr. 357/P/2010 din data de_ a fost instituită de către procuror în faza de urmărire penală sechestrul asigurator asupra bunurilor inculpatului M. V. până la concurența sumei de 88.671 lei, în baza acestei ordonanțe fiind notat sechestru asigurator asupra bunului imobil înscris în CF 56322 Z., proprietatea inculpatului. Având în vedere că nu a fost reparată integral paguba produsă părții civile, în temeiul art. 357 alin.2 lit. c Cod procedură penală raportat la art. 11 din Legea 241/2005 și art. 163 alin.1 și 2 Cod procedură penală s-a menținut măsura sechestrului asigurător aplicată prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău nr. 357/P/2010 din data de_ asupra bunului imobil înscris în CF 56322 Z., proprietatea inculpatului, până la concurența sumei de 54 179 lei.
În faza de judecată, deși în cauză asistența juridică nu era obligatorie, având în vedere faptul că din motive medicale inculpatul nu s-a putut prezenta la mai multe termene de judecată, iar din cererile depuse la dosarul cauzei de către inculpat rezulta că acesta nu deține cunoștințe suficiente de drept pentru a se putea apăra singur, instanța a dispus desemnarea unui apărător din oficiu, asistența juridică a inculpatului fiind asigurată de către av. Jeler Alexandru cu delegație la fila 50 vol. II din dosar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termenul legal inculpatul M. V. solicitând instanței de control judiciar admiterea căii de
atac promovate, casarea în parte a sentinței și rejudecând a dispune înlăturarea obligării sale la plata accesoriilor în cuantum de 54179 lei și ridicarea sechestrului asigurător aplicat prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău în data de 4 octombrie 2010 deoarece instanța fondului a constatat că prejudiciul pentru care a fost trimis în judecată a fost recuperat, iar acest prejudiciu nu include penalitățile, dobânzile sau alte accesorii.
S-a apreciat că nu se datorează aceste accesorii având în vedere că față de SC RATIM SRL s-a deschis procedura insolvenței.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a dispozițiilor art 3856alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
Instanța fondului, în urma coroborării judicioase a unui vast material probator administrat în faza de urmărire penală și având în vedere și declarația inculpatului, care a recunoscut comiterea infracțiunii reținută în sarcina sa prin actul de sesizare al instanței, a stabilit că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art 41 alin 2 Cod penal.
Instanța fondului a făcut o amplă prezentare a probatoriului administrat în cauză și a activității infracționale desfășurate de către inculpat, aspecte care nu sunt contestate de nicio parte din dosar, motiv pentru care nu vom mai reveni asupra lor.
De asemenea, instanța fondului, raportat la momentul comiterii infracțiunii aprilie 2009- martie 2010 a aplicat în mod corespunzător dispozițiile art 13 și art 741Cod penal și constatând că inculpatul a achitat în întregime prejudiciul, i-a aplicat acestuia sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 1.000 lei.
Instanța fondului a soluționat însă în mod greșit latura civilă a cauzei, dispunând obligarea inculpatului la plata sumei de 54.179 lei reprezentând accesorii aferente debitului principal de 88.671 lei, calculate de la data scadenței până la data plății acestuia, ignorând scriptele depuse de către inculpat în fața sa.
Astfel, instanța fondului nu a ținut cont de împrejurarea că inculpatul a fost internat într-o clinică din Italia în perioada martie-aprilie 2010, că, potrivit încheierii nr. 3520 din_ dată de judecătorul delegat la Registrul Comerțului
, s-a retras din funcția sa de administrator al SC RATIM SRL, și că prin sentința civilă nr. 126 din_ pronunțată în dosarul nr._ a T. ui S. a fost admisă cererea formulată de debitorul SC RATIN SRL Z. și s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței.
Instanța fondului a interpretat de o manieră cel puțin interesantă dispozițiile art 41 din Legea nr. 85/2006 care stipulează în mod expres
Nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii.
În sarcina inculpatului prin rechizitoriul întocmit în dosarul nr. 357/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău s-a reținut că în perioada_ -_ a reținut scriptic și nu a vărsat în termen de 30 de zile obligațiile cu reținere la sursă cu consecința prejudicierii bugetului de stat consolidat cu suma de 88.671 lei, or, vom observa că în perioada infracțională reținută în sarcina inculpatului, singura la care instanța se poate raporta, având în vedre dispozițiile art 317 Cod procedură penală, inculpatul a avut calitatea de administrator doar 3 luni, iar din ianuarie 2010, firma a intrat în insolvență.
Pentru aceste considerente, apreciem că nu sunt datorate bugetului statului accesorii aferente debitului principal, și ca atare inculpatul nu poate fi obligat la plata acestora.
Mai trebuie observat și faptul că instanța fondului se contrazice în raționamente. Pe de o parte constată ca fiind recuperat integral prejudiciul cauzat de către inculpat prin fapta sa ilicită și dispune în consecință incetarea procesului penal, iar pe de altă parte dispune obligarea sa la plata unei sume de bani reprezentând accesorii ale debitului principal. Or este de necontestat că atât în sensul legii generale, a legii speciale a principiilor de drept, prejudiciul constă nu doar în suma însușită pe nedrept ci și în dobânzile, aceesoriile și penalitățiile aferente.
Pe cale de consecință, în baza dispozițiilor art 38515pct. 2 lit.d Cod procedură penală a fost admis recursul declarat de către inculpat, a fost înlăturată obligarea sa la plata sumei de 54.179 lei reprezentând accesorii aferentele debitului principal, și constatând ca fiind recuperat în întregime prejudiciul cauzat părții civile, s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător dispus prin ordonanța din 4 octombrie 2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Z. asupra imobilului înscris în CF 56322 Z. .
Constatând că nu există alte motive de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii recurate, au fost menținute restul dispozițiilor sentinței recurate, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
În conformitate cu prevederile art.38515 pct.2 lit d Cpp admite recursul declarat de către inculpatul M. V., domiciliat în Z., str. C. C. nr. 129 C împotriva s.p.99/_ a Judecătoriei Z. pe care o casează în parte doar sub aspectul laturii civile și a măsurii asigurătorii și rejudecând în aceste limite.:
Înlătură obligarea inculpatului M. V. la plata către A. N. de A.
F. prin. DGFP Z., sediul în Z., P-ța. I. M. nr. 15 a sumei de 54.179 Iei reprezentând accesorii aferente debitului principal de 88.671 lei calculați:; ce ia data scadenței și până la data plății.
Ridică măsura sechestrului asigurător luată prin ordonanța din data de_ a Parchetului de ps lângă Judecătoria Zalău în dos.357/P/2010 asupra imobilului, proprietatea inculpatului, înscris în CF 56322 Z. .
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu ce se va avansa din FMJLC pentru av.P. G. M. .
Cheltuielile judiciare avansate de stat cu prezenta cale de atac rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 4 iunie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | |||
ANA C. | M. | Ș. | , | SS |
GREFIER
M. B.
plecat în C.O. semnează
Prim grefier
M. T.
Red.M.Ș./M.N.
2 ex./_
Jud.fond.- D. E. M.
| ← Sentința penală nr. 15/2013. Evaziune fiscală | Decizia penală nr. 167/2013. Evaziune fiscală → |
|---|
