Decizia penală nr. 863/2013. Ucidere din culpă
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR. 863/R/2013
Ședința publică din 13 iunie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | : M. | B., judecător |
JUDECĂTORI | : A. | D. L. |
: M. | R. | |
GREFIER | : L. | A. S. |
Ministerul Public reprezentat prin AURELIA SLABU - procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA și de către partea civilă T. E. împotriva sentinței penale nr. 1506 din data de 20 decembrie 2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., privind pe inculpatul A. B.
C. trimis în judecata prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecatoria C.
-N., dat în dosar nr. 5984/P/2011, pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 1, 2 Cod penal și părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție prev. de art. 89 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, în condițiile art. 33 lit. a Cod penal.
La apelul nominal efectuat în ședință publică se constată că nu se prezintă niciuna dintre părți.
Derularea, finalizarea dezbaterilor și cuvântul pe fond al părților s-a consemnat în încheierea de ședință din data de 06 iunie 2013, când părțile prezente au pus concluzii în dezbaterea recursului declarat, conform încheierii de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea amânându-se din lipsă de timp pentru deliberare la acest termen de judecată.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 1506 din_ pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în dosar nr._ în baza art. 178 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 74 lit. a, c - art. 76 lit. d C.p. si art. 320 ind. 1 C.p.p. a fost condamnat inculpatul A.
C., fiul lui V. și V., născut la data de_ în C. -N., de cetățenie română, domiciliat în C. -N., str. Aurel S., nr. 8, ap. 1, jud. C., posesor al CI seria KX nr. 2., CNP 1., cetățean român, necăsătorit, studii medii, fără loc de muncă, fără antecedente penale, la 15 zile închisoare.
În baza art. 89 al. 1 C.p. din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 74 lit. a, c- art. 76 lit. d C.p. si art. 320 ind. 1 C.p.p. a fost condamnat inculpatul A. B.
la 1 luna închisoare.
În baza art. 33 lit. a - 34 lit. b C.p.p. s-au contopit pedepsele aplicate si s-a stabilit pedeapsa cea mai grea aceea de 1 lună închisoare, nesporită, pe care a
suspendat-o condiționat pe o durata de 2 ani si 1 lună, ce constituie termen de încercare.
S-au pus în vedere inculpatului prevederile art. 83 C.p.
In baza art. 14/346 C.p.p. s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civila T. E., domiciliată în C. -N., str. Gh. L., nr. 7, ap. 19, jud. C. și a fost obligat inculpatul, în solidar cu F. de P. a V. S., B. ești, sector 2, str. V. Lascăr, nr. 40-40 bis, et. 5, la plata către aceasta a sumei de 430,47 lei reprezentând despăgubiri pentru daune materiale si a sumei de 500 lei reprezentând despăgubiri pentru daune morale.
S-a admis în parte acțiunea civila exercitata de partea civila R. V., domiciliat în Turda, str. Narciselor, nr. 8, bl. H2, sc. A, et. 3, ap. 13 și a fost obligat inculpatul, în solidar cu F. de P. a V. S., la plata către acesta a sumei de 400 lei reprezentând despăgubiri pentru daune morale.
S-a luat act că partea vătămată S. M., domiciliată în C. -N., Aleea
, nr. 9, ap. 110, jud. C., nu s-a constituit parte civilă.
In baza art. 193 al. 2 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare efectuate de către partea civila T. E. - onorariu avocațial si la plata sumei de 115 lei cheltuieli judiciare efectuate de către partea civila R. V. - onorariu avocațial.
In baza art. 191 al. 1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 5984/P/2011 din data de_ Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului A. B. C. pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 178 alin. 1 și 2 din Codul penal și de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție prev. de art.
89 alin. 1 din OUG 195/2002, ambele cu aplic., art. 33 lit. 1 Cp, în fapt reținându-se ca în noaptea de 23/_, a condus autoturismul marca "Peugeot 307"; cu numărul de înmatriculare 566-RHF-75, pe DC 71 din com. Feleacu, jud.
, fără respectarea limitei legale de viteză instituite pe sectorul respectiv de drum și, datorită vitezei excesive, nu a fost în măsură să observe la timp prezența și să evite accidentarea victimei R. I., aflată în poziție de decubit dorsal pe carosabil, pe care a târât-o circa 20 de metri, cauzându-i, astfel, hemoragie internă și externă prin rupturi pluriviscerale și fracturi multiple în cadrul unui politraumatism, care au condus la decesul acesteia, după care a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție.
În faza de urmărire penală, situația de fapt a fost probata prin:
proces-verbal de cercetare la fața locului, având atașat planșă foto (filele 10- 34);
proces-verbal de consemnare a demersurilor efectuate în vederea identificării autorului (fila 37);
procese-verbale de examinare a autoturismului marca "Peugeot 307"; cu numărul de înmatriculare 566-RHF-75, având atașate planșe foto (filele 39, 42, 43, 45-56);
proces-verbal de ridicare autoturismului marca "Peugeot 307"; cu numărul de înmatriculare 566-RHF-75 (fila 41);
adresa IPJ C., S. Criminalistic din care rezultă că urma papilară ridicată
de pe suprafața portierei portbagajului, colțul stânga jos, a fost creată de către învinuitul A. B. -C. (fila 44);
proces-verbal de deplasare la fața locului, având atașat planșă foto (filele 57- 59);
raportul de constatare medico-legală nr.4711/III/325/_ (filele 60-64);
fișa de urgență spitalicească întocmită pe numele victimei R. I. (filele 67-68);
buletin de analiză toxicologică alcoolemie (fila 66);
imaginile surprinse de camerele de supraveghere montate în incinta stației de
benzină aparținând SC ,,PETROM"; SA, situate pe Calea Turzii, nr. 257 (filele 76-77);
înscrisuri de proveniență a autoturismului marca "Peugeot 307"; cu numărul de înmatriculare 566-RHF-75 (filele 78-84);
raport de expertiză criminalistică nr. 113/_ (filele 94-106);
explicații suplimentare la raportul de expertiză criminalistică nr. 113/_ (filele 104-106);
adresa Consiliului Local al com. Feleacu din care rezultă restricția de viteză și tronsonul de pe DC 71 pe care aceasta este incidentă (fila 110);
Hotărârea nr. 55/2008 a Consiliului Local Feleacu, prin care se stabilește limita maximă de viteză pe DC 71 (filele 111-113);
declarațiile martorilor P. PAUL (fila 118), BLAJ M. - F. (filele 119-120),
S. DORIN (fila 123), SS - D. (fila 124), PASTOR A. (fila 125), CIOARĂ N. - A. (fila 126);
declarațiile părții civile T. E. (filele 127-128);
declarațiile învinuitului A. B. -C. (filele 133-134, 137-138, 140- 143);
proces-verbal de percheziție corporală (fila 139);
elemente ale grilajului radiatorului autoturismului marca "Peugeot 307"; cu numărul de înmatriculare 566-RHF-75 (ambalate în colete separat);
obiecte de îmbrăcăminte aparținând victimei (ambalate în colet separat).
In faza de judecată s-au readministrat în parte mijloacele de probă din cursul urmăririi penale, procedându-se la audierea inculpatului, acesta recunoscând săvârșirea faptelor si solicitând ca judecata să se desfășoare în baza probelor administrate în cursul UP, pe care nu le-a contestat. Cererea a fost încuviințată de către instanță, iar judecata s-a desfășurat potrivit procedurii simplificate prev de art. 320 ind.1 C.p.p.
Analizând întregul material probator instanța a reținut că în fapt la data de_, în jurul orei 23.00, învinuitul A. B. -C. s-a deplasat cu autoturismul marca "Peugeot 307"; cu numărul de înmatriculare 566-RHF-75, aparținând tatălui său, pe str. Anina din C. -N., unde s-a întâlnit cu martora BLAJ M. -F., pe care a transportat-o cu autoturismul până în P-ța Mărăști. La propunerea martorei, cei doi au convenit să se deplaseze cu autoturismul în com. Feleacu, jud. C., la observatorul astronomic.
Învinuitul a condus autoturismul pe Calea Turzii, oprind la punctul de lucru al SC "Petrom";, de unde cei doi au achiziționat o sticlă de 1 litru de băutură răcoritoare "Coca-Cola";, după care și-au continuat împreună deplasarea pe DN 1 E60, până în com. Feleacu, unde învinuitul a virat dreapta, intrând pe DC 71. Deși în dreptul imobilului cu nr. 7, pe partea stângă a sensului de mers, era instalat indicatorul de restricție de viteză la 30 km/h, învinuitul a rulat cu o viteză de circa 40 - 45 km/h. În dreptul imobilului cu nr. 24, după o curbă ușoară la stânga, învinuitul a observat pe carosabil un obstacol, la scurt timp realizând că este vorba despre o persoană. Într-adevăr, în poziție de decubit dorsal, cvasiparalelă cu axul longitudinal imaginar al drumului, se afla, datorită stării avansate de ebrietate (3,85 g/l alcool pur în sânge), victima R. I. . Datorită vitezei prea mari pentru sectorul de drum respectiv, învinuitul și-a dat seama că nu poate opri autoturismul înainte de locul în care se afla victima, astfel că a
încercat evitarea acesteia, efectuând rapid o manevră de schimbare ușoară a direcției de mers spre stânga, fără însă a reuși să o ocolească.
Ca atare, victima a fost prinsă între roțile autoturismului condus de învinuit, fiind târâtă pe o distanță de peste 20 metri. Urmare a comprimării între componentele șasiului și sol și acțiunii de târâre, victimei i-au fost cauzate hemoragie internă și externă prin rupturi pluriviscerale și fracturi multiple în cadrul unui politraumatism, care au condus la deces.
Învinuitul a simțit impactul, pe care l-a descris ca o lovitură în partea din față a autoturismului, urmată de o trecere peste obstacol cu una dintre roțile spate. Realizând imediat faptul că accidentase o persoană, învinuitul s-a speriat, astfel că nu a oprit autoturismul, dându-i asigurări martorei, care întrebase ce se întâmplase, că nu este nicio problemă și că, cel mai probabil, autoturismul lovise un câine. Cu toate acestea, după alți câțiva zeci de metri, învinuitul a oprit autoturismul, manifestându-și verbal intenția de a renunța la deplasarea la observatorul astronomic. Fără a coborî pentru a observa eventualele avarii ale autoturismului în urma impactului, învinuitul s-a gândit să se întoarcă în locul unde avusese loc impactul, pentru a verifica ce se întâmplase. Ca atare, a întors autoturismul, pornind cu acesta în direcția de unde venise inițial. După ce a rulat câțiva metri, învinuitul a observat luminile unui alt autoturism, care era oprit la locul unde avusese loc impactul, astfel că a oprit autoturismul pe partea carosabilă. În continuare, învinuitul a efectuat manevra de mers înapoi, pentru a ajunge într-un refugiu adiacent părții carosabile, pe care îl observase după ce întorsese autoturismul. Învinuitul a oprit autoturismul în acest refugiu, oprind sistemul de iluminare al acestuia. Datorită stării de panică care îl cuprinsese, învinuitul nu se mai putea concentra asupra cuvintelor pe care martora i le adresa, însă a continuat să o asigure pe aceasta că nimic nu s-a întâmplat. Aflându-se pe refugiul amintit, învinuitul a observat un drum lăturalnic, pietruit, motiv pentru care a renunțat să se întoarcă la locul impactului, pentru a-și risipi temerile și a pornit autoturismul, deplasându-se pe drumul lăturalnic, până pe drumul european E 60 și, pe acesta, până în mun. C. -N. .
După ce a transportat martora la domiciliu, învinuitul s-a deplasat la domiciliul său de pe str. A. S. nr. 8. după ce a coborât din autoturism, învinuitul a inspectat autoturismul, la lumina provenită de la stâlpii de iluminare stradală. Cu această ocazie, a constatat că plăcuța cu numărul de înmatriculare era îndoită, iar din bara de protecție se desprinseseră unele părți. Învinuitul a desprins două elemente decorative cromate din partea de jos a barei de protecție, pe care le-a pus, apoi, în portbagaj. Ajuns la domiciliu, învinuitul a adormit greu, din cauza stării de puternică agitație. În jurul orei 07.00, învinuitul s-a trezit, primul lucru pe care l-a făcut fiind de a verifica pe internet existența unor eventuale știri despre evenimentul rutier în care fusese implicat. Fără niciun rezultat, însă. În continuare, învinuitul a inspectat din nou autoturismul, ocazie cu care, sub bara de protecție a observat urme ce păreau a fi de sânge. Nu a fost mirat de acest lucru, gândindu-se că exista o astfel de posibilitate în urma impactului cu o ființă vie. Cu toate că - așa cum a declarat ulterior - încă de la momentul deplasării pe drumul lăturalnic pietruit, învinuitul se gândise că era posibil să fi lovit o persoană, acesta nu a anunțat organele de poliție și nu s-a înapoiat la locul accidentului, plecând de la domiciliul său în mun. Bistrița, împreună cu mai mulți cunoscuți, într-un autoturism condus de martorul CIOARĂ N. -A., pentru a susține un concert de muzică.
În jurul orei 15.00 (_ ), învinuitul a ajuns la destinație. Observând mai multe apeluri pe telefonul său mobil și bănuind de ce este căutat, învinuitul a accesat din nou internetul, ocazie cu care a găsit o știre din care rezulta că o persoană fusese lovită de un autoturism, al cărui șofer fugise de la locul accidentului. Învinuitul și-a apelat tatăl și, ulterior, organele de poliție, care,
având în vedere faptul că, între timp, îl identificaseră ca autor al faptelor, i-au solicitat să se înapoieze în mun. C. -N. .
Învinuitul a revenit în C. -N. în jurul orei 19.00, trecând inițial pe la cabinetul avocatului său ales, cu care luase legătura telefonic, numărul fiindu-i furnizat de părintele său și împreună cu care, s-a prezentat, apoi, în fața organelor de poliție.
Fiind audiat în cursul urmăririi penale, învinuitul a declarat faptul că, rulând cu autoturismul pe DC 71, după o curbă la dreapta de aproximativ 60-70 de grade, a observat, brusc, "o arătare";, pe care nu a putut-o identifica, situată ușor în stânga axului drumului. "Arătarea";, care avea circa 30 cm înălțime și circa 1 metru lungime, nu se mișca. Realizând că nu are timp să o evite, învinuitul a încercat, fără succes, să o ocolească, simțind că a lovit-o cu autoturismul. Cu toate acestea, nu a coborât să verifice starea autoturismului, răzgândindu-se imediat în privința deplasării împreună cu martora la observatorul astronomic. Învinuitul precizează că era speriat și că a vrut inițial să se întoarcă la locul impactului, dar a renunțat imediat ce a văzut un alt autoturism oprit acolo. Mai mult, învinuitul a manevrat autoturismul înspre înapoi, după care l-a oprit într-un refugiu, oprind sistemul de iluminare, după care s-a întors în C. -N. pe un drum lăturalnic. Pe drum, s-a gândit că era posibil să fi lovit un om, dar nu a acceptat acest fapt. La domiciliul său, a adormit greu din cauza agitației și, la prima oră în dimineața următoare a verificat pe internet existența vreunei știri legate de accidentul în care fusese implicat.
Deși a încercat, astfel, să inoculeze ideea că nu și-a dat seama de faptul că lovise o persoană, învinuitul nu a putut explica de ce a oprit sistemul de
iluminare al autovehiculului și nici starea intensă de panică ce l-a cuprins imediat după impact și s-a menținut pe tot parcursul nopții, determinându-l să ia anumite decizii. Apărările învinuitului nu pot fi avute în vedere, pentru următoarele considerente:
În primul rând, așa cum rezultă din procesul-verbal încheiat cu ocazia deplasării ulterioare la fața locului, distanța dintre punctul cel mai îndepărtat, situat pe axul imaginar al drumului, din care era vizibil locul în care victima se afla pe carosabil și acest din urmă loc este de 95 metri, în linie dreaptă. La o distanță mai mare, vizibilitatea este estompată datorită unei ușoare curbe la stânga în direcția de mers spre observatorul astronomic. Cu alte cuvinte,
"arătarea"; nu a apărut subit, în fața autoturismului condus de către învinuit, după o curbă de 60-70 grade la dreapta, ci la o distanță de 95 metri în fața autoturismului, după o ușoară curbă la stânga (20-30 grade).
În al doilea rând, din comportamentul învinuitului atât în momentul imediat anterior impactului (a încercat evitarea obstacolului, a realizat că nu poate opri autoturismul, astfel că a efectuat un ușor viraj spre stânga), cât și imediat ulterior impactului (și-a manifestat spaima, a renunțat la deplasarea către observatorul astronomic, nu a coborât din autoturism pentru a observa eventualele avarii ale acestuia, a oprit imediat autoturismul în momentul în care observat luminile unui alt autoturism, a efectuat manevra de mers înapoi, pentru a ajunge într-un refugiu adiacent părții carosabile a oprit autoturismul în acest refugiu, oprind sistemul de iluminare al acestuia, a plecat în viteză de la locul
faptei - după cum declară martora BLAJ M. -F., deplasându-se pe drumul lăturalnic, până pe drumul european E 60, i-a dat asigurări repetate martorei că nu s-a întâmplat nimic) rezultă cât se poate de clar că învinuitul a observat nu doar "arătarea";, dar și natura umană a acesteia.
În sprijinul acestei concluzii, în raportul de expertiză criminalistică
întocmit în cauză, s-a evidențiat faptul că victima aflată în poziție de decubit,
având îmbrăcăminte de culoare neagră, poate fi observată, pe timp de noapte, ca obstacol, de la o distanță de 25 de metri, iar natura umană a acesteia poate fi reperată de la o distanță de 21 de metri. De altfel, martorul P. PAUL, care a ajuns la fața locului la scurt timp, a observat victima, oprind autoturismul la o distanță de circa 10 metri față de aceasta.
Mai mult, chiar comportamentul învinuitului în orele care au urmat accidentului demonstrează faptul că învinuitul era sigur de natura umană a
"arătării"; lovite cu autoturismul, siguranță pe care doar observarea acestui aspect i-o putea conferi. Astfel, învinuitul a adormit cu greu datorită stării de agitație, a dormit puțin, a verificat în mod repetat autoturismul pentru a observa urmele prezente pe acesta, a verificat, la prima oră a dimineții, existența unor știri pe internet referitoare la accidentul său.
Or, dacă învinuitul nu ar fi observat natura umană a "arătării";, acesta ar fi oprit autoturismul și ar fi coborât pentru a verifica starea acestuia, s-ar fi întors la locul impactului, nu ar fi fost atât de speriat (aspect pe care nu îl poate explica), nu ar fi oprit autoturismul la vederea unui alt autoturism care apăruse în zonă, nu s-ar fi deplasat în refugiul de pe marginea drumului, nu ar fi oprit sistemul de iluminare al autoturismului (aspect pe care, de asemenea, nu îl poate explica), nu ar fi plecat în grabă pe un drum lăturalnic, nu ar fi avut probleme să doarmă și nu ar fi avut motive să verifice, pe internet, existența vreunei știri legate de accidentul în care fusese implicat, căci lovirea unui animal nu este o știre cu privire la care cineva să se poată aștepta nu doar să apară, dar să apară la câteva ore de la accident.
Sunt tot atâtea argumente care conduc la concluzia că învinuitul, în încercarea sa de a se disculpa, nu este sincer. Explicația pentru varianta oferită de învinuit (că nu și-adat seama de natura umană a "arătării";) rezidă, credem noi, în împrejurarea că, anterior audierii, învinuitul a avut circa 20 de ore de gândire și a luat legătura cu apărătorul ales, pregătindu-și apărarea. Desigur că învinuitul are acest drept, dar aceasta nu înseamnă că declarațiile sale sunt sincere și pot servi la aflarea adevărului.
În realitate, comportamentul învinuitului din momentul imediat următor comiterii faptei se explică prin dorința sa de a scăpa de răspundere penală pentru uciderea victimei R. I. . Astfel, învinuitul a realizat că, datorită întunericului (drumul public nefiind iluminat), avea șanse ridicate de a nu fi identificat și de a nu fi, astfel, niciodată tras la răspundere penală pentru uciderea unei persoane. Identificarea învinuitului ca autor al accidentului rutier soldat cu decesul victimei R. I. s-a făcut în urma vizionării imaginilor surprinse de camerele de supraveghere montate în incinta stației peco în care învinuitul a oprit autoturismul anterior deplasării în com. Feleacu.
S-a mai reținut că inculpatul A. B. -C. a realizat că moartea victimei R. I. s-a datorat culpei sale (chiar dacă nu exclusivă), atâta timp cât nu a respectat limita maximă de viteză instituită pe sectorul de drum respectiv și care i-ar fi permis să ia măsuri de evitare a impactului într-un spațiu de 18 metri (față de cel de 21 metri, de la care a putut identifica natura umană a obstacolului), potrivit aceluiași raport de expertiză criminalistică întocmit în cauză. Cu alte cuvinte, dacă învinuitul ar fi circulat cu viteza maximă admisă (30 km/h), ar fi putut opri autoturismul într-o distanță de 18 metri, inferioară celei de 21 de metri, de la care a identificat natura umană a obstacolului aflat pe carosabil și evita, astfel, accidentarea victimei. Or, circulând cu viteza de 45 km/k, depășind, așadar, viteza maximă admisă pe sectorul de drum respectiv,
instituită tocmai pentru a conferi posibilitatea evitării pericolelor care ar putea apărea pe sectorul de drum respectiv, învinuitul și-a înlăturat orice posibilitate de evitare a accidentării mortale a victimei aflate pe carosabil, rezultat cu privire
la care a sperat în mod ușuratic că nu se va produce. Chiar dacă viteza de 45 km/h nu este, în general, una ridicată, observăm că, în speță, aceasta era cu 50% superioară celei maxime admise pe sectorul de drum în cauză.
Faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 178 alin. 1 și 2 din Codul penal și de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție prev. de art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002, în condițiile art. 33 lit. a C.p.
Inculpatul a încălcat dispozițiile art. 48 din OUG nr. 195/2002, potrivit cărora conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță. În interpretarea și aplicarea acestor dispoziții legale, în practica judiciară s-a arătat că "în tot timpul circulației pe drumurile publice, conducătorul de autovehicul trebuie să adapteze viteza la condițiile de trafic, inclusiv de vizibilitate"; (CSJ, dec. nr. 2088/1995).
Or, în cazul de față, inculpatul A. B. -C. a circulat cu o viteză mai mare cu 50% decât cea maxim admisă pe sectorul de drum respectiv, deși drumul public era îngust și neiluminat. În acestea condiții, acesta a prevăzut posibilitatea accidentării mortale a unei persoane, rezultat cu privire la care a sperat în mod ușuratic că nu se va produce, probabil datorită orei târzii din noapte, care făcea improbabilă, dar nu imposibilă prezența unei persoane pe carosabil. Datorită acestei viteze neadaptate la condițiile de trafic, inculpatul nu a observat în timp util prezența victimei pe carosabil, iar în momentul în care a observat-o, nu a mai avut timpul necesar să ia măsurile de evitare a accidentării mortale a acesteia. În schimb, dacă ar fi respectat limita legală de viteză, acesta ar fi observat victima în timp util și ar fi avut timpul necesar luării măsurilor de evitare a producerii rezultatului.
Sub un alt aspect, s-a reținut că fără îndoială, victima are o culpă proprie în producerea accidentului, prezența sa pe carosabil nefiind justificată. Împrejurarea că victima se afla în decubit dorsal (culcată) pe carosabil este una care frizează cazul fortuit (se poate afirma că prin conduita sa partea vătămată care se afla într-o stare avansată de ebrietate - având o alcoolemie de 3,86 gr%0 și dormind pe carosabil - după lăsarea întunericului - a "provocat"; accidentul) împrejurare în raport de care instanța a reținut că procentele de culpă în sarcina victimei sunt de 95%, iar restul de 5% sunt în sarcina inculpatului.
La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatului în raport de infr. prev. de art. 178 al.1, 2 C.p., instanța a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art.72 C.p., art. 320 indice 1 C.p.p. si în acest context de sinceritatea inculpatului, de conduita corespunzătoare înainte de comiterea infracțiunii (ce rezultă din înscrisurile în circumstanțiere), de lipsa antecedentelor penale ale acestuia-ultimele trei împrejurări urmând a fi reținute și ca circumstanțe atenuante, de rezultatul ireparabil produs prin decesul victimei R. I., de procentul de culpă de 5% reținut în sarcina inculpatului.
Fata de aceste considerente instanța a condamnat inculpatul la pedeapsa de 15 zile închisoare.
La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatului în raport de infr. prev. de art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002, instanța a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art.72 C.p., art. 320 indice 1
C.p.p. si în acest context de sinceritatea inculpatului, de conduita corespunzătoare înainte de comiterea infracțiunii (ce rezultă din înscrisurile în circumstanțiere), de lipsa antecedentelor penale ale acestuia-ultimele trei împrejurări urmând a fi reținute și ca circumstanțe atenuante, de rezultatul
ireparabil produs prin decesul victimei R. I., de procentul de culpă de 5% reținut în sarcina inculpatului pentru producerea accidentului.
Instanța de fond a reținut că procentul de culpă de 95% stabilit în sarcina victimei atenuează nu doar răspunderea penală a inculpatului în raport de infracțiunea de ucidere din culpă ci și în raport de infracțiunea de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție. Aceasta deoarece compasiunea pentru victimă și asumarea responsabilității pentru accident (care constituie premise ale incriminării infr. prev. de art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002) este necesar a fi evaluate în raport de gradul de vinovăție al autorului. Altfel spus, cu cât culpa în producerea accidentului revine într-o măsură mai mare conducătorului auto, cu atât este mai gravă în concret părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție.
Fata de aceste considerente instanța a condamnat inculpatul la pedeapsa de o lună închisoare.
În urma contopirii pentru pedepsele a fi aplicate pentru cele două infracțiuni concurente instanța a stabilit pedeapsa cea mai grea aceea de 1 luna închisoare, nesporita, pe care a suspendat-o condiționat pe o durata de 2 ani si 1 lună, termen de încercare.
A pus în vedere inculpatului prevederile art. 83 C.p. referitoare la revocarea suspendării în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.
Sub aspectul laturii civile, în baza art. 14/346 C.p.p., a admis în parte acțiunea civila exercitata de partea civila T. E., sora victimei decedate si a obligat inculpatul, în solidar cu F. de P. a V. S., la plata către aceasta a sumei de 430,47 lei reprezentând despăgubiri pentru daune materiale si a sumei de 500 lei reprezentând despăgubiri pentru daune morale.
Cuantumul daunelor materiale a fost stabilit prin aplicarea procentului de culpă a inculpatului, de 5%, la suma de 8.609,55 lei care reprezintă suma dovedită a daunelor materiale - contravaloarea cheltuielilor cu accesorii funerare și sicriu - 1.600 lei, o factură Metro de 670,41 lei și două facturi emise de SC D. iana SRL în valoare de 4.570, 78 lei respectiv 1.768,36 lei, toate acestea din totalul de 8.792 lei solicitat. Cuantumul daunelor morale a fost stabilit prin aplicarea aceluiași procent de 5% la suma de 10.000 lei daune morale considerată de către instanță drept îndestulătoare din totalul de 210.800 lei solicitați cu acest titlu prin constituirea de parte civilă de la f. 23, 24 dos. inst.
A admis în parte acțiunea civila exercitata de partea civila R. V., fratele victimei decedate si a obligat inculpatul, în solidar cu F. de P. a V. S.
, la plata către acesta a sumei de 400 lei reprezentând despăgubiri pentru daune morale. Cuantumul daunelor morale a fost stabilit prin aplicarea aceluiași procent de 5% la suma de 8.000 lei daune morale considerată de către instanță drept îndestulătoare din totalul de 50.000 lei solicitați cu acest titlu prin constituirea de parte civilă de la f. 15, 16 dos. inst.
A luat act ca partea vătămata S. M., o altă soră a victimei decedate, nu s-a constituit parte civilă.
In baza art. 193 al. 2 C.pr.pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare efectuate de către partea civila T. E. - onorariu avocațial si la plata sumei de 115 lei cheltuieli judiciare efectuate de către partea civila R. V.
- onorariu avocațial. Cuantumul cheltuielilor judiciare acordate a fost stabilit prin aplicarea procentului de culpă a inculpatului (5%) la totalul cheltuielilor judiciare efectuate și solicitate de către părțile civile T. E. (1000 lei) și R. V. (2300 lei).
In baza art. 191 al. 1 C.pr.pen. a obligat inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA și partea civilă T. E. .
În recursul declarat de parchet s-a criticat sentința primei instanțe sub aspecte de netemeinicie și nelegalitate, în esență susținându-se că procentul de culpă în producerea accidentului care trebuia reținut în sarcina inculpatului ar fi de circa 50% având în vedere că acesta a depășit limita de viteză de 30 km/h pe sectorul respectiv de drum. Pe cale de consecință s-a solicitat majorarea pedepselor aplicate inculpatului, corelativ reevaluarea sumelor acordate cu titlu de despăgubiri părții civile recurente și deducerea din pedeapsa aplicată inculpatului a perioadei reținerii de 24 de ore.
M. ivele de recurs ale părții civile (sora victimei) au fost relativ similare, apreciindu-se că pedeapsa aplicată inculpatului, mai ales pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, este una derizorie iar despăgubirile civile acordate insignifiante.
Analizând recursurile declarate în cauză, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea pe baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale, inculpatul uzând în instanță de dispozițiile art. 320/1 C.pr.pen. Din această perspectivă, starea de fapt nu va fi reevaluată, susținerile din recurs ale apărătorului inculpatului în sensul că indicatorul de limitare de viteză ar fi fost defectuos amplasat, la bifurcația a două drumuri, fiind, în acest stadiu procesual superflue.
Având în vedere condițiile concrete de comitere a accidentului și contribuția decisivă a victimei (aflată, în stare de ebrietate, culcat practic în mijlocul șoselei), Curtea apreciază că prima instanță în mod corect a reținut în sarcina inculpatului o culpă de doar 5% iar în sarcina victimei o culpă de 95%.
Practic, culpa inculpatului a constat în depășirea limitei de viteză legală pe respectiv sector de drum, acesta circulând cu o viteză de 45 km/h, condiții în care nu a reușit să evite impactul. În afară de această culpă a inculpatului, fapta acestuia de ucidere din culpă friza cazul fortuit, neputându-se accepta că este o împrejurare absolut previzibilă ca în mijlocul drumului să stea culcată, în stare de inconștiență, o persoană.
Cu toate acestea însă, vinovăția sa în comiterea infracțiunii de părăsire a locului accidentului este evidentă și sub acest aspect, precum și sub aspectul consecințelor faptelor inculpatului (a rezultat decesul unei persoane), recursurile declarate în cauză sunt fondate sub aspectul netemeiniciei pedepselor aplicate de prima instanță, care sunt într-adevăr derizorii și inapte de a asigura scopul educativ al procesului penal.
Chiar dacă în mod justificat în favoarea inculpatului au fost reținute circumstanțe atenuante, instanța de fond le-a acordat o eficiență mult prea mare aplicând pedepse orientate sau egale cu limita minimă generală prevăzută de lege, respectiv 15 zile închisoare.
De asemenea, instanța de fond a omis a face aplicarea prevederilor art. 71 alin. ultim, obligatorii în cazul aplicării dispozițiilor art. 81 Cod penal.
Din aceste considerente, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen. Curtea va admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și partea civilă T. E. împotriva sentinței penale nr.1506/_ a Judecătoriei C. -N. pe care o va casa în parte sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate inculpatului A. B., a omisiunii aplicării prevederilor art. 71 alin. ultim Cod penal și a duratei termenului de încercare.
Rejudecând, în aceste limite, va dispune majorarea pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea de ucidere din culpă prev, de art. 178 alin. 1 ș 2 Cod penal, cu aplic. art. 74 lit. a și c și art. 76 lit. d Cod penal și art. 320/1 C.pr.pen. de la 15 zile închisoare la 3 luni închisoare.
De asemenea, Curtea va majora pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor de
poliție, prev. de art. 89 alin.1 din OUG 195/2002,cu aplic. art. 74 lit. a și c și art.
76 lit. d Cod penal și art. 320/1 C.pr.pen. de la o lună închisoare la 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal va contopi pedepsele sus menționate și va aplica inculpatului pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art. 81 Cod penal se va dispune suspendarea condiționată a executării acesteia pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni, urmând a se face aplicarea art. 71 alin.5, 64 lit. a teza a II-a b Cod penal.
Potrivit art. 88 Cod penal va deduce din pedeapsă perioada reținerii de 24 de ore din data de 24 iunie 2011.
Reținând în continuare culpa de 5% a inculpatului în producerea accidentului, Curtea va constata că din această perspectivă prima instanță a stabilit în mod corect daunele materiale și morale acordate părții civile T. E., sub acest aspect recursurile nefiind întemeiate.
Se vor menține, pe cale de consecință, restul dispozițiilor hotărârii atacate.
Potrivit art. 193 C.pr.pen. inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată în favoarea părții civile T. E. în sumă de 500 lei cu titlu de onorariu avocațial parțial (având în vedere că recursul acesteia a fost fondat doar în latura penală a cauzei - f.42).
În baza art. 189 C.pr.pen. se va stabili onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu (av. Valea R. ) în sumă de 100 lei, care se va avansa din FMJ Baroului de avocați C. .
Văzând și prevederile art. 192 alin. 3 C.pr.pen.,
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În baza art. 385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen. admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și partea civilă T. E. împotriva sentinței penale nr.1506/_ a Judecătoriei C. -N. pe care o casează în parte sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate inculpatului A.
B. C. (fiul lui V. și V., născut la data de_ în C. -N., de cetățenie română, domiciliat în C. -N., str. Aurel S., nr. 8, ap. 1, jud. C., posesor al CI seria KX nr. 2., CNP 1., cetățean român, necăsătorit, studii medii, fără loc de muncă, fără antecedente penale), a omisiunii aplicării prevederilor art. 71 alin. ultim Cod penal și a duratei termenului de încercare.
Rejudecând, în aceste limite, majorează pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea de ucidere din culpă prev, de art. 178 alin. 1 ș 2 Cod penal, cu aplic. art. 74 lit. a și c și art. 76 lit. d Cod penal și art. 320/1 C.pr.pen. de la 15 zile închisoare la 3 luni închisoare.
Majorează pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, prev. de art. 89 alin.1 din OUG 195/2002,cu aplic. art. 74 lit. a și c și art. 76 lit. d Cod penal și art. 320/1 C.pr.pen. de la o lună închisoare la 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal contopește pedepsele sus menționate și aplică inculpatului pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art. 81 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării acesteia pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni.
Face aplicarea art. 71 alin.5, 64 lit. a teza a II-a b Cod penal.
Deduce din pedeapsă perioada reținerii de 24 de ore din data de 24 iunie
2011.
Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.
Obligă inculpatul la plata cheltuielilor de judecată în favoarea părții civile T.
E. în sumă de 500 lei cu titlu de onorariu avocațial parțial.
În baza art. 189 C.pr.pen. stabilește onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu (av. Valea R. ) în sumă de 100 lei, care se avansează din FMJ Baroului de avocați C. .
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia. Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 13 iunie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | |||
M. B. | A. | D. | L. | M. R. |
GREFIER,
L. A. S.
C.O. - semnează Grefier șef
Red.A.D.L./dact.L.C.C.
3 ex./_ Jud.fond: L. B.
| ← Decizia penală nr. 9/2013. Ucidere din culpă | Decizia penală nr. 953/2013. Ucidere din culpă → |
|---|
