Decizia penală nr. 87/2013. Omor

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _

DECIZIA PENALĂ NR. 87/A/2013

Ședința publică din 25 aprilie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE	: M.	R., judecător
JUDECĂTOR	: L.	H.
GREFIER	: L.	A. S.

Ministerul Public reprezentat prin AURELIA SLABU - procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj

S-au luat spre examinare apelurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ și de către inculpatul V. M. V. împotriva sentinței penale nr. 113/D din data de 28 martie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, inculpatul fiind trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj dat în dosar nr. 1494/P/2012, pentru săvârșirea infracțiunilor de omor prev. de art. 174 Cod penal, cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. d Cod penal și violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. d Cod penal ( două fapte ).

La apelul nominal efectuat în ședință publică se constată că se prezintă inculpatul V. M. V., în stare de deținere, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat Bojan M., din cadrul Baroului Cluj, cu delegație la dosar ( f. 23 ) și de apărător ales, avocat Ilea I. M., din cadrul Baroului Cluj, cu împuternicire avocațială la dosar ( f. 31 ).

Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care,

Apărătoarea din oficiu a inculpatului V. M. V. solicită instanței să ia act de încetarea delegației sale și să se dispună plata onorariului parțial din fondul M. ui Justiției.

Curtea constantă încetat mandatul apărătorului desemnat din oficiu și se va pronunța prin decizie asupra onorariului parțial solicitat în cauză.

Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea apelurilor.

Reprezentanta M. ui P. arată că Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj a declarat apel împotriva sentinței penale nr. 113 din 28 martie 2013 a Tribunalului Cluj privind pe inculpatul V. M. V. .

Susține că hotărârea instanței de judecată este criticată pentru netemeinicie raportat la cuantumul pedepsei și al daunelor morale la care a fost obligat inculpatul pentru fetița minoră a persoanei decedate.

Arată că în cauză s-a dovedit vinovăția inculpatului pentru un număr de 3 infracțiuni concurente, respectiv infracțiunea de omor, prev. de art. 174 din Codul penal, precum și două infracțiuni de violare de domiciliu în forma agravată prev. de art. 192 alin. 2 din Codul penal. Precizează că pentru fiecare din infracțiunile redate s-a reținut și circumstanța agravantă prev. de art. 75 lit. d

din Codul penal, aspect care semnifică motivele josnice la comiterea infracțiunilor.

Susține că în actul de sesizare a instanței se începe mai întâi cu fapta din data de 9 noiembrie 2012, când inculpatul a suprimat viața victimei, dar în rechizitoriu este și fapta de violare de domiciliu, din data de 14 octombrie 2011, respectiv anterioară celei de omor, când inculpatul a pătruns fără drept în locuința părții vătămate. Astfel, pătrunderea fără drept a avut loc pe timp de noapte, împrejurări în care s-a reținut și faptul că inculpatul a lovit partea vătămată, aspect confirmat și de certificatul medico-legal, partea vătămată suferind atunci leziuni vindecabile în 5-6 zile de îngrijiri medicale. De asemenea, s-a stabilit că inculpatul și partea vătămată au avut o relație, dar partea vătămată a decis finalizarea acesteia, intrând într-o relație cu un alt bărbat. În acest context, inculpatul a fost nemulțumit și rezultă din întreaga probațiune faptul că a continuat să o urmărească pe partea vătămată, să o caute la telefon, să o deranjeze în permanență și în locuință și, în final, actele de violență au dus la suprimarea vieții acesteia.

În data de 9 noiembrie 2012 s-a dovedit faptul că inculpatul a escaladat balconul de la locuința părții vătămate, a stat în balcon aproximativ o oră și jumătate, a ascultat discuția telefonică a părții vătămate cu un alt bărbat și, în momentul în care acesta a conștientizat că într-adevăr nu mai sunt șanse de reluare a relației, conform propriilor declarații, a intrat fără drept, în locuință, pe timp de noapte, la orele 01:30, și a strâns-o de gât până când partea vătămată nu a mai răsuflat. Ulterior, inculpatul a luat un cuțit cu care i-a aplicat mai multe lovituri.

Susține că starea de fapt anterior expusă a fost prezentată și de către inculpat și confirmată și de actul medico-legal existent la dosarul cauzei în care se arată faptul că victima a suferit numeroase leziuni corporale, respectiv mai multe plăgi înțepate/tăiate, la nivelul extremităților cefalice și cervicale, loviturile

fiind în zona feței, gât și ceafă. De asemenea, pentru evidențierea gradului de pericol social sporit al faptei arată că leziunile care s-au găsit pe corpul victimei ca urmare a loviturilor repetate cu cuțitul de bucătărie au fost aplicate în timpul stării de inconștiență a acesteia, constatându-se că s-a produs asfixia mecanică a victimei care a intrat în stare de inconștiență, iar moartea acesteia s-a datorat hemoragiei externe consecutivă multiplelor plăgi.

Astfel, cu ocazia cercetărilor la fața locului a fost identificat cadavrul victimei în dormitor, acolo unde s-a aflat discutând la telefonul cu partenerul de cuplu și s-au ridicat și numeroase urme papilare din locuință, iar conform raportului de constatare tehnico-științifică, toate urmele papilare aparțin inculpatului, inclusiv cele de pe corpul delict - cuțitul, găsit în hol.

Deși inculpatul a recunoscut comiterea faptelor, respectiv a celor trei infracțiuni în concurs, aplicându-i-se procedura simplificată conform art. 320¹din Codul de procedură penală, consideră că acesta nu putea adopta o altă soluție decât cea de recunoaștere raportat la existența urmelor materiale și că nu se impune beneficierea de clemența manifestată, pedeapsa finală fiind una de 11 ani închisoare. În acest sens, arată că infracțiunea de omor se sancționează cu pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi, iar în cazul

infracțiunii de violare de domiciliu în forma agravată, limitele fiind de la 3 la 10 ani închisoare. De asemenea, susține că foarte grav în cauză este și faptul că inculpatul a adus atingere libertății de mișcare a părții vătămate, dar a și terorizat-o, pentru că martorii audiați în cauză au arătat faptul că victimei aproape că-i era teamă să mai locuiască în acea casă. Astfel, deși s-a reținut mobilul care a stat la baza crimei, respectiv art. 75 lit. d din Codul penal, motivul josnic în speță fiind gelozia, apreciază că acesta a fost doar teoretic pentru că se

regăsește în conținutul hotărârii, dar în concret nu se reflectă și în individualizarea pedepsei. Reiterează că în condițiile reținerii circumstanțelor agravante pedeapsa se aplică conform art. 78 din Codul penal, respectiv se poate aplica pedeapsa până la maximul special prevăzut de lege, în speță cu reducerea de o treime, care ar semnifica cuantumul de 13 ani și 4 luni pentru infracțiunea de omor. În concluzie, apreciază că pedeapsa poate fi aplicată spre maximul special și menționează că legiuitorul arată că în anumite condiții deosebite, dacă nici maximul special nu este justificat se poate ajunge și la un spor de pedeapsă.

Susține că art. 78 din Codul penal nu se regăsește practic în procesul de individualizare a pedepsei, fiind reținut art. 75 lit. d Cod penal doar teoretic.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de apel care vizează daunele morale care au fost acordate minorei în vârstă de 9 ani arată că suma este în cuantum de 25 000 de lei și consideră că aceasta este nejustificată raportat la trauma psihică care impune ca aceasta să crească singură, fără ocrotirea unui părinte. În mod cert, susține că minora a rămas traumatizată psihic, aspect evident în cazul pierderii unei ființe dragi, motiv pentru care apreciază că se impune existența unei compensări bănești a suferinței a victimei. În consecință, apreciază că daunele morale sunt într-un cuantum foarte mic.

În concluzie, solicită admiterea apelului Parchetului și modificarea hotărârii pentru motivele expuse.

Apărătorul ales al inculpatului V. M. V. susține apelul formulat de inculpat împotriva sentinței atacate și solicită, în baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, desființarea în parte a acesteia cu privire la cuantumul pedepsei aplicate de instanța de fond în sensul aplicării unei pedepse rezultante mai reduse sau, în subsidiar, înlăturarea sporurilor aplicate.

Confirmă că s-a reținut în sarcina inculpatului săvârșirea a trei infracțiuni în concurs, inculpatul primind sancțiunea de 10 ani închisoare pentru

infracțiunea de omor, cu aplicarea unui spor de un an. Susține că inculpatul s-a prevalat de dispozițiile art. 320¹Cod procedură penală și apreciază că acest aspect nu reprezintă o favoare pentru inculpat, acesta putând adopta și o altă poziție, dar opțiunea lui a avut consecința reducerii limitelor de pedeapsă cu o treime, respectiv pentru infracțiunea de omor, instanța aplicând astfel o pedeapsă între limitele reduse. În acest sens precizează că pedeapsa de 10 ani de zile se situează la mijlocul dintre cele două limite, nefiind orientată spre minimul special prevăzut de lege.

De asemenea, fără a diminua sau nega gravitatea faptei săvârșite, consideră că se impune a se avea în vedere și circumstanțele care au condus la gestul inculpatului, fără a susține că vreo circumstanță sau vreo trăire personală, sau un sentiment mai puternic al acestuia, ar fi putut să reprezinte o justificare. Apreciază că nu există justificare, dar raportat la condițiile în care s-a petrecut tragedia, faptul că exista o relație tumultoasă între cei doi, inculpatul având sentimente extrem de puternice față de aceasta, nefiind mulțumit de înlăturarea sa din relație și neînțelegând motivele pentru care aceasta nu a mai dorit continuarea relației, plecarea acesteia în Germania, identificarea unei alte persoane cu care aceasta a început o nouă relație, toate au fost trăite la valoare maximă de către inculpat. Astfel, în seara respectivă arată că acesta a fost suspicios în privința relației și consideră că motivul pentru care a apelat la escaladarea în balcon și ascultarea unei perioade lungi de timp a convorbirilor purtate de către victimă cu prietenul ei, a fost factorul declanșator al stării de furie oarbă, inculpatul neputând depăși inevitabilul ruperii relației cu victima, iar furia irațională a condus la săvârșirea faptei. Precizează că aspectele expuse nu reprezintă o justificare a faptelor, dar consideră că circumstanțele care nu s-au

mai regăsit anterior în comportamentul inculpatului au fost avute în vedere și de către instanța de fond la cuantificarea pedepsei.

Mai arată că referatul de evaluare întocmit în cauză este unul favorabil inculpatului, reliefându-se gelozia nemărginită simțită față de atitudinea victimei și față de conștientizarea de pierdere a relației și a persoanei dragi, dar apreciază că se impune a se avea în vedere și atitudinea inculpatului ulterior săvârșirii faptei. Astfel, acesta nu a încercat să se sustragă și nu a fugit, ci a telefonat pe telefonul victimei, sperând că-i va răspunde și s-a deplasat la spitalul din orașul

G. pentru a afla situația acesteia și apreciază că manifestările au evidențiat remușcările inculpatului precum și regretul și nesiguranța cu privire la faptele care au fost săvârșite.

Pentru considerentele expuse, raportat și la probele administrate, consideră că reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni sunt realizabile și prin executarea unei pedepse într-un cuantum mai redus sau prin înlăturarea sporului de un an de zile.

Apreciază că pedeapsa trebuie să corespundă atât gravității faptei cât și naturii ei, dar și periculozității inculpatului și pericolului potențial pe care acesta l-ar prezenta, cât și atitudinile lui de a se îndrepta sub influența pedepsei. În acest context, arată că referatul de evaluare este clar, nefiind vorba de o faptă de pregătire a acestei infracțiuni, raportat la modul de comitere și a probelor administrate.

Cu privire la solicitarea reținerii disp. art. 78 din Codul penal arată că aceasta este una facultativă pentru instanță, dar consideră că circumstanțele anterior redate și circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv lipsa antecedentelor penale, faptul că acesta a fost angajat în muncă, desfășurând activități o perioadă de 7 ani de zile în Italia, atitudinea acestuia față de societate și faptul că nu a mai avut asemenea ieșiri, nefiind sancționat anterior, au fost avute în vedere de către instanța de fond, care a aplicat o pedeapsă care nu este orientată spre minimul special prevăzut de lege. Astfel, apreciază că pentru acest din urmă considerent nu s-a făcut aplicarea disp. art. 78 Cod penal în ideea de a se majora cuantumul pedepsei.

Raportat la latura civilă a cauzei arată că inculpatul s-a declarat de acord cu despăgubirea părților civile, cu cuantumul solicitat de către mătușa minorei și având în vedere că exercitarea acțiunii civile s-a efectuat din oficiu, în baza prevederilor art. 17 Cod procedură penală, precum și cuantumul daunelor morale stabilit de către instanța de fond, apreciază că acesta nu este o sumă derizorie, ci o sumă raportat la suferința persoanei prejudiciate, pentru că pierderea suferită de către minoră este de neprețuit, neputând fi cuantificată. În consecință, raportat la circumstanțele cauzei apreciază că suma stabilită nu este una derizorie și, având în vedere și disponibilitatea inculpatului de a o achita, apreciază că latura civilă a cauzei a fost soluționată în mod just.

Pentru considerentele evidențiate solicită admiterea apelului formulat în sensul solicitărilor inculpatului și, corelativ, să se dispună respingerea apelului Parchetului referitor la majorarea cuantumului pedepsei.

Reprezentanta M. ui P. arată că și-a expus poziția în sensul că se impune majorarea pedepsei și, în consecință, solicită respingerea ca nefondat a apelului inculpatului.

De asemenea, arată că nu a susținut motivul de apel ce vizează o eventuală schimbare a încadrării raportat la faptul că în scris se arată că nu sunt întrunite toate elementele premeditării, fiind doar anumite aspecte din premeditare care se impune a fi avute în vedere la o individualizare a pedepsei.

Inculpatul V. M. V., având ultimul cuvânt, regretă comiterea faptei și se declară de acord cu achitarea despăgubirilor acordate de către instanța de fond.

C U R T E A

Prin sentința penală nr.113 din 28 martie 2013 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, a fost condamnat inculpatul V. M. V. , la pedepsele de: 10 (zece) ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. de art. 174 al.1 C.pen. rap. la art. 75 lit. d C.pen., cu art.320/1 C.p.pen.; 2 (doi ) ani și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 al. 2 C.pen. rap. la art. 75 lit. d C.pen. cu art. 320/1 C.p.pen. (comisă la data de 9/_ ) și 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 al. 2 C.pen. rap. la art. 75 lit. d C.pen. cu art. 320/1 C.p.pen. (comisă la data de_ )

În baza art. 33 lit. a C.pen. s-a constatat că prezentele infracțiuni au fost comise de inculpat în condițiile concursului de infracțiuni și în baza art. 34 lit. b și art. 35 C.pen. dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, la care adaugă un spor de 1 an închisoare, în final rezultând pedeapsa de: 11 (unsprezece) ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării executării pedepsei.

În baza art. 71 C.pen. s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a teza II C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 350 C.p.pen. a fost menținută starea de arest a inculpatului și în baza art. 88 C.pen. deduce din durata pedepsei aplicate acestuia timpul arestului preventiv din data de_ la zi.

În baza art. 14, 346 C.p.pen. și art. 1392 C.civ. a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă C. C. și obligat inculpatul să plătească acesteia despăgubiri civile în sumă de 3777 lei, reprezentând daune materiale.

În baza art. 14, 17 și 346 C.p.pen. și art. 1390 C.civ. a fost obligat inculpatul la plata în favoarea părții vătămate minore C. S. (născută la data de_ ) a sumei de 25000 lei, reprezentând daune morale și începând cu data de_ la plata unei prestații lunare în cuantum de o pătrime din salariul minim net pe economie, până la împlinirea de către minoră a vârstei de 18 ani.

În baza art. 118 lit. b C.pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a șurubelniței folosite la comiterea infracțiunii de violare de domiciliu.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art.191 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 5100 lei.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că în noaptea de 09/10.XI.2012, inculpatul V. M. - V. a pătruns prin escaladare și efracție în locuința numitei C. E. - M. (situată în G., pe strada Gîrlei, nr. 22, se. 1, et. 1, ap. 5, jud. Cluj) fără consimțământul acesteia și, surprinzând-o în dormitor, unde aceasta vorbea la telefon, în pat, s-a repezit la ea și a început s-o strângă de gât. După ce inculpatul a văzut că victima nu mai reacționa, opunându-se agresiunii, a lăsat-o, s-a dus în bucătăria locuinței, a luat un cuțit

și imediat s-a întors în dormitor și a lovit-o pe sus-numită de mai multe ori cu acel cuțit, în gât și ceafă.

După acest nou atac de violență susceptibilă de a produce moartea, inculpatul a lăsat victima pe pat, în dormitor, a ieșit din încăpere cu intenția de a părăsi apartamentul, a aruncat cuțitul-corp delict în bucătărie, după care aplecat. Inculpatul a ieșit din apartament pe ușa acestuia

În aceeași noapte, inculpatul a fost identificat de organele de poliție în fața Spitalului Municipal G. (după ce a fost oprit pe strada Horea, unde conducea un moped). A declarat, de îndată ce a fost întrebat ce caută în zonă, că a vrut să ajungă la spital să se intereseze de "starea de sănătate a prietenei sale, C. E.

M. " (f. 89). Cu acea ocazie asupra inculpatului (după percheziția corporală) s-au găsit o șurubelniță "cu cap stea și mâner negru, având rigla metalică în lungime de 4,5 centimetri",( f. 90) și un telefon mobil "Nokia, model N97 (f.90).
Examinarea medico-legală a victimei (autopsia cadavrului numitei C. E.
M. ) a permis formularea următoarelor concluzii: (1) moartea a fost violentă și s-a datorat "hemoragiei externe consecutivă unor multiple plăgi înțepate-tăiate la nivelul extremității cefalice (facial, mastoidian, occipital, pavilion auricular) și cervical, la o persoană posibil aflată în stare de inconștiență consecutivă asfixiei mecanice prin comprimarea căilor respiratorii"; (2) leziunile traumatice identificate la nivelul gâtului s-au putut produce "prin comprimare cu mâna și posibil cu laț"; (3) leziunile traumatice care au fost identificate pe corpul și gâtul victimei (descrise în raportul medico-legal la punctele 9, 10, 13, 14, 16-21, 23) au avut caracter tanato-generator și s-au putut produce "prin loviri active repetate cu corp înțepător-tăietor, cu o direcție de aplicare dinspre posterior spre anterior și dinspre cranial spre caudal cu victima aflată în decubit ventral"; (4) "moartea victimei poate data din 10.XI.2012".

Cercetările efectuate în cauză au stabilit că inculpatul și victima au trăit împreună, până când firea agresivă a inculpatului, lipsa lui de încredere în ea, au determinat-o să pună capăt relației. Inculpatul însă nu a acceptat despărțirea și a insistat că fosta lui prietenă să reia relația lor, C. E. - M. a refuzat, motiv pentru care inculpatul s-a răzbunat.

Concret, se reține că între orele 0600și 1900, ale zilei de 09.XI.2012, inculpatul a fost "la lucru" (exprimarea-i aparține) acasă la prietenul lui M. R., în Cluj- Napoca. Întors în G., acasă la el (în locuința unde stau și părinții lui), inculpatul a rămas acolo până la ora 23 sau 24 (precizarea lui), după care a ieșit din casă și s-a dus la un bar. După "o oră și ceva" de stat în local, inculpatul s-a dus direct la locuința victimei. Apartamentul în care locuia victima la data faptei este proprietatea numitului Cubleșan Grigore I., aflat în Germania la acea dată. A urcat pe o schelă care era montată la blocul de locuințe, respectiv până la balconul apartamentului victimei, a intrat în balcon printr-un geam deschis (precizarea inculpatului) și, din balcon, a pătruns în camera-sufragerie, după ce, cu o șurubelniță pe care o avea la el, a forțat (în trei puncte de contact) deschiderea ușii (găsită rabatată, precizează inculpatul) de intrare în camera respectivă.

Inculpatul arată că, încă din balcon a auzit-o pe victimă că vorbește la telefon, precum și, interesat fiind de ce spunea aceasta (a înțeles că vorbea cu un bărbat), a ascultat-o "o oră și jumătate" pe balcon și "20 de minute" în sufragerie, până când, pricepând că (ea) nu se va mai întoarce la el ("acel bărbat era noua ei relație", explică inculpatul), a hotărât să intre în camera unde era C. E. M. și să îi ia viața.

Șocată de prezența inculpatului, victima nu a mai apucat să reacționeze în apărarea ei altfel decât să strige în telefon că cineva a venit peste ea. În clipele următoare, inculpatul ataca deja și începea să o strângă de gât, eliminând astfel pericolul ca strigătele victimei să alerteze vecinii. A urmat apoi "imediat" (cum recunoaște inculpatul) lovirea repetată a ei cu cuțitul. Agresorul simțea că trebuia să-și spună ultimul cuvânt: ori cu el, ori cu nimeni altcineva.

Victima vorbea la telefon chiar cu numitul Cubleșan Grigore I., prietenul ei, care înțelegând gravitatea situației, l-a sunat la telefon pe prietenul lui, numitul Iuhos Iosif-A. (care locuiește tot în G. ) ca să îi spună ce s-a întâmplat în timp ce vorbea cu victima și să-i ceară ajutor să intervină la apartament să vadă ce s-a întâmplat. Acesta din urmă este persoana care a sesizat evenimentul la 112. Urmele papilare ale inculpatului au fost găsite pe suprafața geamului de intrare în balcon și a ușii de acces în camera sufragerie pe care acesta le-a deschis ca să intre în locuință (f. 147).

Constatarea tehnico-științifică efectuată de Institutul Național de Criminalistică a ajuns la concluzia că șurubelnița găsită asupra inculpatului este cea folosită la forțarea ușii pe care se intră din balcon în cameră (f. 157).

În telefonul victimei s-au identificat apeluri telefonice primite de la inculpat la data de 10.XI.2012. Inculpatul a recunoscut abia la prezentarea materialului de urmărire penală că a sunat-o pe victimă pe telefonul ei după comiterea faptelor.

În data de 14.X.2011, în jurul orelor 23,30 inculpatul V. M. V. a pătruns fără drept în locuința numitei C. E. M., fără consimțământul acesteia, și, cu aceeași pornire agresivă și vindicativă, a agresat-o fizic, provocându- i leziuni corporale pentru care au fost necesare 5-6 zile de îngrijiri medicale. La acea dată victima locuia în G. pe strada Apei, nr. 2, ap. 16, jud. Cluj.

In noaptea respectivă, în fața organului de poliție care a intervenit de urgență la fața locului, persoana vătămată C. E. M. a explicat, justificând gravitatea faptelor comise de inculpat, că a avut o relație cu inculpatul, care a apărut la ușa ei în acea noapte, forțând ușa de acces ca să intre și, pentru că nu a reușit, a escaladat din stradă balconul reușind să pătrundă în locuință și apoi a agresat-o fizic din răzbunare. C. E. M. a precizat că "nu și-a dat acceptul ca numitul V. M. V. să pătrundă în locuința ei" (f. 226), lipsa acestui consimțământ fiind recunoscută și de către inculpat, găsit la fața locului; audiat în cauză, acesta a precizat că, la data faptei, ei erau despărțiți (f. 227).

Având în vedere împrejurarea că inculpatul V. M. V. a recunoscut în fața judecătorului, în totalitate, săvârșirea faptelor astfel cum au fost descrise în actul de sesizare, judecata urmând a avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care inculpatul a declarat că și le însușește, instanța a admis cererea acestuia de a fi judecat conform dispozițiilor art. 320/1 C.p.pen, reținând că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că aceste fapte există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat.

În drept, faptele inculpatului V. M. V., care în noaptea de 9/_

în jurul orei 1,30 a pătruns prin efracție în balconul și apoi în locuința numitei

C. E. M. și luând-o prin surprindere pe aceasta a atacat-o, agresând-o fizic prin strangulare cu mâinile și aplicarea unor lovituri de cuțit în zona

posterioară a gâtului, acte de violența care au cauzat decesul acesteia, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de omor, prev. de art. 174 C. pen. și violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 C. pen., fiecare cu aplicarea art. 75 lit. d C.pen.

Fapta aceluiași inculpat care la data de_ în jurul orelor 23,30 a pătruns fără drept în locuința aceleiași victime, fără consimțământul acesteia întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 C.pen., cu aplicarea art. 75 lit. d C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce a fost aplicată inculpatului, instanța a luat în considerare limitele de pedeapsă stabilite în partea specială a Codului Penal, limite reduse cu o treime, potrivit art. 320/1 al. 7 C.p.pen., gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, din perspectiva împrejurărilor în care acestea s-au comis, pe fondul unei stări de frustrare, cauzată de refuzul victimei de a se împăca și de faptul că aceasta intrase deja într-o nouă relație, inculpatul acționând cu deosebită violență asupra fostei concubine, curmându-i în acest fel viața la o vârstă foarte tânără, dar și persoana infractorului care a recunoscut fapta comisă și nu este cunoscut cu antecedente penale.

În același context, s-a reținut din cuprinsul referatului de evaluare psiho socială întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj că factorii care au concurat la comiterea infracțiunii, respectiv, trăirile la nivel afectiv ale acestuia față de victimă, stările de frustrare resimțite de acesta, dorința lui de a stabili cauza despărțirii și de a stabili dacă există un alt bărbat, gelozia, atitudinea posesivă și furia oarbă pe care le-a resimțit, (aceasta din urmă constituind cea mai puternică stare emoțională negativă din scala emoțiilor descrisă în literatura de specialitate), fond pe care inculpatul nu s-a mai gândit la acțiunile sale, constituie factori de risc pentru acesta însă nu pot influența negativ comportamentul său viitor, deoarece aceștia au fost determinați de trăirile acestuia raportat la victima infracțiunii, anterior acesta neavând manifestări similare la adresa altor persoane. Au fost apreciate ca pozitive asumarea și regretul săvârșirii faptelor, dorința de despăgubire a moștenitorilor defunctei, experiența negativă a detenției și sprijinul necondiționat al familiei, coroborate cu buna integrare socială anterior comiterii faptei și implicarea sa de timpuriu în muncă.

S-a apreciat că este corectă reținerea circumstanței agravante a comiterii faptelor din motive josnice în condițiile art. 75 lit. d C.pen., având în vedere că inculpatul a acționat de maniera descrisă mai sus din răzbunare, împrejurare care intră în conținutul noțiunii de motive josnice.

Având în vedere solicitarea inculpatului de a fi judecat în procedura simplificată, prevăzută de art. 320/1C.p.pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege vor fi reduse cu o treime conform art. 320/1 al.7 C.p.pen., context în care reținând și aspectele pozitive la care ne-am referit mai sus, instanța a aplicat acestuia următoarele pedepse: 10 (zece) ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. de art. 174 al.1 C.pen. rap. la art. 75 lit. d C.pen., cu art.320/1 C.p.pen.; 2 (doi ) ani și 6 (șase)

luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii

de violare de domiciliu, prev. de art. 192 al. 2 C.pen. rap. la art. 75 lit. d C.pen. cu art. 320/1 C.p.pen. (comisă la data de 9/_ ) și 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 al. 2 C.pen. rap. la art. 75 lit. d C.pen. cu art. 320/1 C.p.pen. (comisă la data de _

)

În baza art. 33 lit. a C.pen. tribunalul a constatat că prezentele infracțiuni au fost comise de inculpat în condițiile concursului real de infracțiuni și în baza

art. 34 lit. b și art. 35 C.pen. a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, la care s-a adăugat un spor de 1 an închisoare, în total, rezultând pedeapsa de: 11 (unsprezece) ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării executării pedepsei.

În baza art. 350 C.p.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art. 88 C.pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate acestuia timpul reținerii și al arestului preventiv, începând cu data de_ la zi.

Cu privire la latura civilă a cauzei instanța a reținut că partea vătămată

C. C., sora victimei, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 3777 lei reprezentând daune materiale, constând în cheltuielile ocazionate de înmormântarea victimei (f. 38), fiind depuse la dosar o serie de înscrisuri în dovedirea acestor pretenții.

Având în vedere că la termenul de judecată din data de_ inculpatul în mod expres, a declarat că achiesează la despăgubirile pretinse de partea civilă, tribunalul în baza art. 14, 346 C.p.pen. și art. 1392 C.civ. a obligat pe inculpat să plătească acesteia despăgubiri civile în sumă de 3777 lei reprezentând daune materiale.

Totodată, s-a reținut că victima C. E. M. avea un copil minor C.

S. (născută la_ ) care îi era încredințat spre creștere și educare în urma divorțului de tatăl copilului, C. M. - C., însă acesta din urmă în calitate de reprezentant legal al minorei, deși legal citat, nu s-a prezentat în fața instanței de judecată, pentru a-și preciza pretențiile civile în numele acesteia.

Având în vedere însă prevederile art. 17 C.p.pen. referitoare la exercitarea din oficiu a acțiunii civile când cel vătămat este o persoană lipsită de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, chiar în lipsa unei constituiri de parte civilă, instanța consideră că minora a fost prejudiciată atât din punct de vedere material, prin aceea că pe viitor va fi lipsită de sprijinul material al mamei sale dar și moral, afectiv, aceasta fiind obligată să crească fără a se bucura de ocrotirea mamei sale de la o vârstă fragedă, acest eveniment nefericit din viața sa fiind fără îndoială unul dramatic care o va marca profund, dispariția celei mai importante ființe din viața sa, având implicații deosebite asupra dezvoltării sale ulterioare sub aspect psihic și emoțional.

În acest context instanța a apreciat că se impune repararea prin acordarea unei compensații bănești atât a prejudiciului moral, nepatrimonial cauzat minorei dar și prin acordarea unei sume lunare care să compenseze oarecum lipsa sprijinului material de care beneficia minora până la decesul mamei sale, aceasta din urmă stabilită la o pătrime din salariul minim net pe economie, în condițiile în care victima nu avea un venit fix la momentul decesului, ci desfășura activități independente la domiciliu, fiind coafeză, neputând fi stabilit venitul lunar realizat de aceasta.

Drept urmare, în baza art. 14, 17 și 346 C.p.pen. și art. 1390 C.civ. instanța a obligat pe inculpat la plata în favoarea părții vătămate minore C. S. (născută la data de_ ) a sumei de 25000 lei, reprezentând daune morale și începând cu data de_ la plata unei prestații lunare în cuantum de o pătrime din salariul minim net pe economie, până la împlinirea de către minoră a vârstei de 18 ani.

În baza art. 118 lit. b C.pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a șurubelniței folosite la comiterea infracțiunii de violare de domiciliu.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art.191 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 5100 lei.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel în termen legal, atât inculpatul cât și Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, criticând soluția primei instanțe ca nefiind temeinică și legală.

În motivarea apelului său, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj a învederat faptul că față de natura și gravitatea deosebită a faptei comise, de faptul că inculpatul din gelozie a pătruns fără drept în locuința victimei și i-a suprimat acesteia viața se impune majorarea cuantumului pedepsei aplicate iar sub aspectul laturii civile, majorarea cuantumului daunelor morale în favoarea fiicei minore a victimei, despăgubiri ce se justifică raportat la greaua și ireversibila pierdere suferită de către aceasta.

În motivarea apelului său, inculpatul a arătat că se impune reducerea cuantumului pedepsei aplicate acestuia, raportat la conduita sa procesuală corectă, la faptul că recunoaște și regretă sincer săvârșirea faptei și dorește despăgubirea părții civile. Apoi, inculpatul nu a încercat să se sustragă, să fugă și a colaborat cu organele de cercetare penală.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor leale în materie, curtea reține următoarele:

În urma administrării unui vast probatoriu și a analizării atente și detaliate a acestuia, instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă conformă cu realitatea.

Astfel, se constată pe deplin dovedită vinovăția inculpatului, de altfel recunoscută de către acesta conform art.320 ind.1 C.p.p., inculpat care în noaptea de 09/10.XI.2012, a pătruns prin escaladare și efracție în locuința numitei C. E. - M. (situată în G., pe strada Gîrlei, nr. 22, se. 1, et. 1, ap. 5, jud. Cluj) fără consimțământul acesteia și, surprinzând-o în dormitor, unde aceasta vorbea la telefon, în pat, s-a repezit la ea și a început s-o strângă de gât. După ce inculpatul a văzut că victima nu mai reacționa, opunându-se agresiunii, a lăsat-o, s-a dus în bucătăria locuinței, a luat un cuțit și imediat s-a întors în dormitor și a lovit-o pe sus-numită de mai multe ori cu acel cuțit, în gât și ceafă.

Examinarea medico-legală a victimei (autopsia cadavrului numitei C. E.

- M. ) a permis formularea următoarelor concluzii: (1) moartea a fost violentă și s-a datorat "hemoragiei externe consecutivă unor multiple plăgi înțepate-tăiate la nivelul extremității cefalice (facial, mastoidian, occipital, pavilion auricular) și cervical, la o persoană posibil aflată în stare de inconștiență consecutivă asfixiei mecanice prin comprimarea căilor respiratorii"; (2) leziunile traumatice identificate la nivelul gâtului s-au putut produce "prin comprimare cu mâna și posibil cu laț"; (3) leziunile traumatice care au fost identificate pe corpul și gâtul victimei (descrise în raportul medico-legal la punctele 9, 10, 13, 14, 16-21, 23) au avut caracter tanato-generator și s-au putut produce "prin loviri active repetate cu corp înțepător-tăietor, cu o direcție de aplicare dinspre posterior spre anterior

și dinspre cranial spre caudal cu victima aflată în decubit ventral"; (4) "moartea victimei poate data din 10.XI.2012".

Față de starea de fapt expusă mai sus, de circumstanțele concrete în care s-au comis faptele, de împrejurarea că inculpatul a părăsit domiciliul victimei fără a anunța serviciile de ambulanță, fiind depistat de organele de poliție, conducând un moped, apoi faptul că la o dată anterioară și anume_, pătrunsese de asemenea fără drept în locuința părții vătămate și o agresase pe aceasta cauzându-i leziuni ce au necesitat spre vindecare între 5-6 zile de îngrijiri medicale, curtea apreciază că se impune o reindividualizare judiciară a pedepsei.

Astfel, în baza art.379 pct.2 lit.a C.p.p. va admite apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ împotriva sentinței penale nr.113/D/2013 a Tribunalului Cluj, pe care o va desființa cu privire la cuantumul pedepselor aplicate inculpatului, a cuantumului sporului aplicat ca urmare a efectuării contopirii și cu privire la cuantumul daunelor morale acordate.

Pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite, va majora cuantumul pedepsei aplicate inculpatului pentru comiterea infracțiunii de omor de la 10 ani închisoare la 13 ani închisoare și a pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea de violare de domiciliu de la 2 ani și 6 luni la 4 ani și de la 2 ani la 3 ani și 6 luni închisoare. Pentru a conchide astfel curtea a ținut seamă de criteriile de individualizare prev. de art.72 C.p., de gradul de pericol deosebit de ridicat al faptei comise, de persoana inculpatului, care a acționat pe fondul unei stări de frustrare cauzat de refuzul victimei de a se împăca cu acesta, de vârsta tânără a victimei, de modul și mijloacele de comitere a faptelor, precum și de persoana

inculpatului, care se află la prima confruntare cu legea penală și care a avut o conduită sinceră în cursul procesului penal.

Astfel, se impune în vederea realizării scopului revăzut de art.52 C.p. orientarea cuantumului pedepsei spre maximul special prevăzut de textul incriminator și redus conform art.320 ind.1 alin.7 C.p.p.

În baza art.33 lit.a și 34 lit.b C.p. constată concursul de infracțiuni, contopește pedepsele aplicate, inculpatul executând în final pedeapsa cea mai grea la care se adaugă un spor de 3 ani închisoare( spor justificat de numărul infracțiunilor comise și de gravitatea deosebită a acestora), pedeapsa finală fiind de 16 ani închisoare, cu menținerea pedepsei complementare dispusă de prima instanță.

Va menține starea de arest a inculpatului, întrucât temeiurile care au stat la baza acesteia subzistă în continuare și va deduce din pedeapsa stabilită timpul detenției preventive începând cu data de_ la zi.

În ceea ce privește stabilirea unui cuantum al daunelor morale care să asigure repararea prejudiciului moral suferit de minoră, afectată în mod deosebit și ireversibil de decesul victimei( mama acesteia) ne însușim opinia formulată în literatura de specialitate potrivit căreia, scopul pentru care legiuitorul a permis cuantificarea prejudiciului moral este compensarea suferinței persoanei prejudiciate și nu a pierderii efectiv cauzate, care nu se poate echivala în bani.

Considerăm, de asemenea că la cuantificarea acestor daune instanța trebuie să se raporteze și la practica judiciară în materie, fiind absolut necesară o echivalare a acestora, în vederea respectării principiului egalității în fața legii.

Raportat la aceste aspecte, în vederea protejării intereselor minorei, va obliga inculpatul la plata în favoarea părții civile minore C. S. a sumei de

25.000 Euro daune morale, apreciind că această sumă va fi în măsură să contribuie la repararea prejudiciului moral cauzat.

În baza art.379 pct.1 lit.b C.p.p. pentru motivele invocate mai sus va respinge ca nefondat apelul inculpatului declarat împotriva aceleiași hotărâri.

Va menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.

Va stabili onorariu apărător din oficiu în sumă de 200 lei ce se va avansa din FMJ în favoarea apărătorilor din oficiu.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în apelul Parchetului vor rămâne în sarcina acestuia.

Va obliga inculpatul la plata în favoarea statului a sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare din care 200 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

În baza art.379 pct.2 lit.a admite apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ împotriva sentinței penale nr.113/D/2013 a Tribunalului Cluj, pe care o desființează cu privire la cuantumul pedepselor aplicate inculpatului V. M. V. (fiul lui C. și V., născut la data de_ în G., jud. Cluj, cetățean român, studii medii, necăsătorit, dom. în G.

, Car. Hășdate nr. 39, jud. Cluj, fără antecedente penale, CNP 1. ), a cuantumului sporului aplicat ca urmare a efectuării contopirii și cu privire la cuantumul daunelor morale acordate.

Pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite, majorează cuantumul pedepsei aplicate inculpatului pentru comiterea infracțiunii de omor de la 10 ani închisoare la 13 ani închisoare și a pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea de violare de domiciliu de la 2 ani și 6 luni la 4 ani și de la 2 ani la 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza art.33 lit.a și 34 lit.b C.p. constată concursul de infracțiuni, contopește pedepsele aplicate, inculpatul executând în final pedeapsa cea mai grea la care se adaugă un spor de 3 ani închisoare, pedeapsa finală fiind de 16 ani închisoare, cu menținerea pedepsei complementare dispusă de prima instanță.

Menține starea de arest a inculpatului și deduce din pedeapsa stabilită timpul detenției preventive începând cu data de_ la zi.

Obligă inculpatul la plata în favoarea părții civile minore C. S. a sumei de 25.000 Euro daune morale.

În baza art.379 pct.1 lit.b C.p.p. respinge ca nefondat apelul inculpatului

V. M. V. declarat împotriva aceleiași hotărâri. Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.

Stabilește onorariu apărător din oficiu în sumă de 200 lei ce se va avansa din FMJ în favoarea apărătorilor din oficiu.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în apelul Parchetului rămân în sarcina acestuia.

Obligă inculpatul la plata în favoarea statului a sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare din care 200 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu.

Cu recurs în 10 zile de la pronunțare cu inculpatul și de la comunicare cu restul părților.

Pronunțată în ședința publică din data de_ .

PREȘEDINTE		JUDECĂTOR			GREFIER
M. R. L.	H.	L.	A.	S.

Red.M.R./S.M.D.

3 ex./_ Jud.fond. A. Ț.

← Decizia penală nr. 47/2013. Omor		Decizia penală nr. 115/2013. Omor →

Decizia penală nr. 87/2013. Omor

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 87/2013. Omor