Încheierea penală nr. 1045/2013. Prelungirea arestului preventiv
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.1045/R/2013
Ședința publică din 21 august 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | : I. | C. M. | - judecător |
JUDECĂTORI | : M. | Ș. | |
L. | H. | ||
GREFIER | : M. | B. |
Ministerul Public Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin procuror: SEBASTIAN DOBRESCU
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații L. C. Z. și C.
V. împotriva încheierii penale nr.82/C din 15 august 2013 a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect propunere de arestare.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata L. C. Z., în stare de arest, asistată de către apărător ales av.Chiciu A. F., din cadrul Baroului București, cu delegația la dosar și inculpatul C. V., în stare de arest, asistat de către apărătorul desemnat din oficiu av.Bara S. . din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că în cauză s-a formulat o cerere de abținere de către d-na judecător A. D. L., care a fost admisă în baza art.52 C.pr.pen., constatându-se incidența disp.art.48 al.1 lit.e C.pr.pen., completul de recurs fiind format din judecătorii M. I. C., M. Ș. și L. H. .
Întrebată fiind de către instanță, inculpata L. C. Z., arată că își menține recursul declarat.
La întrebarea instanței, inculpatul C. V., arată că își menține recursul formulat și este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursurilor.
Apărătorul ales al inculpatei L. C. Z. , apreciază hotărârea atacată ca fiind netemeinică și nelegală, arătând așa cum rezultă din actele de la dosar, inculpata a fost arestată inițial la data de_, prin încheierea penală nr.59/C/2013 a Tribunalului C., reținându-se ca și motiv al arestării art.148 lit.c, d, f C.pr.pen.
Împotriva acestei încheieri inculpata a declarat recurs, care a fost respins ca nefondat de către Curtea de Apel C. .
Prin încheierea penală nr.296 din data de_ a Tribunalului C., a fost respinsă ca nefondată cererea de liberare provizorie sub control judiciar, fiind analizate aceleași temeiuri, respectiv art.148 lit.c,d,f C.pr.pen.
Prin încheierea penală nr.70/2013 din data de_ a Tribunalului C., s-a dispus prelungirea duratei arestului preventiv reținându-se același temeiuri de arestare.
Prin încheierea nr.82 din 15 august 2013, instanța apreciază că în sarcina inculpatei s-ar reține și art.148 lit.b C.pr.pen., apreciindu-se că inculpata se află sub incidența acestuia.
Din acest punct de vedere, apreciază că încheierea este nelegală întrucât există o practică judiciară dată atât de deciziile tribunalelor cât și a curților de apel naționale, prin ceea se arată ce se înțelege prin temeiuri noi. Sigur legiuitorul face o distincție între cazuri și condiții de arestare. De asemenea, legiuitorul vorbește de motive atunci când spre exemplu la art.137/1 C.pr.pen., impune aducerea la cunoștință a motivelor de arestare dar și art.155 C.pr.pen., în care legiuitorul vorbește despre temeiuri care există, subzistă sau temeiuri noi.
Din acest punct de vedere, aprecierea apărării în consonanță cu decizia nr.1572/2009 a Curții de Apel C., este că prin temeiuri noi de fapt și de drept, s-ar înțelege acele împrejurări inexistente la momentul luării inițiale a măsurii preventive care ar face necesară arestarea inculpatului pe mai departe. In ceea ce privește situația inculpatei, aspectele inițiale reținute de instanța de fond nu puteau constitui temeiuri noi, acestea fiind cunoscute la vremea respectivă, fără a fi invocate de către reprezentanții parchetului pentru luarea acestei măsuri.
Invocă un punct de vedere recunoscut național, exprimat de către judecătorul C.
ileț în Revista Curierul Judiciar nr.9/202 (f.79-85), apreciind că instanța a reținut existența unor temeiuri noi în contradicție cu interpretarea dată acestei noțiuni de către practica și doctrina judiciară.
Pe de altă parte, art.5 al.3 din Convenția Europeană și art.137 al.1 C.pr.pen., definesc dreptul unui inculpat de a fi informat asupra motivelor arestării sale. Există o neconcordanță terminologică între motive, cazuri și condiții. Ori art.137/1 C.pr.pen., dacă ne referim la aceste motive ca și temeiuri de la art.148 C.pr.pen., impun obligația organului judiciar de a informa o persoană cu privire la motivele pentru care trebuie arestată.
Art.149/1 și art.150 C.pr.pen., arată că inculpatul trebuie ascultat cu privire la toate elementele ținând de fapt dar informat și de motivele pentru care s-ar justifica o măsură a arestului preventiv.
Inculpata nu a fost informată cu privire la motivul arestării preventive sau motivul nou care ar fi apărut în sarcina sa, respectiv art.148 lit.b C.pr.pen., iar, pe de altă parte, a cunoscut acest fapt odată cu încheierea atacată, la f.13 a încheierii atacate, instanța analizând acest temei nou.
Pe de altă parte, inculpata nu a avut timpul necesar pregătirii unei apărări și a răspunde acestui temei pentru a infirma, confirma sau clarifica elementele ținând de art.148 lit.b C.pr.pen.
Pentru aceste considerente, apreciază că încheierea este nelegală, astfel că solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, rejudecarea cauzei de către Tribunalul Cluj, în vederea informării inculpatei și cu privire la acest temei pe care instanța l-a reținut contra dispozițiilor legale.
Al doilea element vizează modalitatea deficitară de analiză a disp.art.148 lit.c, d, f C.pr.pen. Așa cum rezultă din conținutul încheierii criticate, la fila 13, instanța de fond a analizat pe patru paliere și a admis propunerea de prelungire. Primul se referă la gravitatea faptei, al doilea la calitatea deținută de inculpată, al treilea la faptul că inculpata nu ar fi recunoscut învinuirea și al patrulea element este faptul că mijloacele de probă este facil a fi distruse.
Cu privire la primul punct, arat că sunt două decizii de curte europeană care critică această modalitate de interpretare a unei propuneri de prelungire. Prima este cauza Lazăr/România din data de_ iar a doua cauza Jiga /România din martie 2013.
Judecătorii europeni susțin că simpla trimitere la gravitatea faptelor comise, la posibilitatea repetării acesteia și la perspectiva unei pedepse severe, nu poate acoperi deficitul de motivare al unei instanțe de fond pentru că ar genera mai multe întrebări decât răspunsuri cu privire la modul în care aceste elemente ar putea proba existența unui pericol concret pentru ordinea publică.
De asemenea, în cazul Jiga/România, se apreciază că prelungirea duratei arestului preventiv nu poate fi motivată doar prin trimitere la gravitatea faptei și la pedeapsa care s- ar impune prin condamnare definitivă a unei persoane față de care se ia această măsură.
Solicită a se observa că prima instanță se concentrează exclusiv pe presupusa gravitate a faptei și încalcă dispozițiile art.5 paragraful 3 din Convenția Europeană.
A doua chestiune vizează calitatea deținută de inculpată, aceea de expert contabil. Aceeași cauză, Lazăr/România, sancționează interpretarea unor chestiuni de fapt care ar putea fi analizate eventual la judecata pe fond a cauzei. Nu se poate analiza o măsură preventivă cu elemente ținând de fondul cauzei, în condițiile în care această abordare ar încălca disp.art.5 paragraf 3 din CEDO.
A prelungi o măsură a arestului preventiv expunând elemente de interpretare clară a unor probatorii, din punctul său de vedere excede cadrului și limitei pe care judecătorul fondului le-ar fi avut în judecarea unei astfel de cereri.
Al treilea element este reproșul pe care judecătorul fondului îl aduce inculpatei că nu a recunoscut învinuirea.
Deciziile CEDO sancționează autoritățile statului de a interpreta ca temei al arestării preventive poziția procesuală sau dreptul la neincriminarea unui inculpat. Susține că inculpata nu s-a prevalat de dreptul de a nu face nici o declarație ci, dimpotrivă, a explicat condițiile, conjunctura și relațiile pe care l-a avut cu fiecare raport comercial imputat.
Ultimul element se referă la împrejurarea că există mijloace de probă facil a fi distruse, judecătorul fondului trimițând la o serie de înscrisuri care ar putea fi distruse de către inculpată dacă ar fi pusă în libertate.
Cu privire la acest aspect, este surprinzătoare susținerea judecătorului în condițiile în care parchetul nu face o asemenea trimitere în referatul cu propunere de prelungire.
Susține că nu s-a invocat niciodată acest fapt, dimpotrivă procurorii așa cum rezultă din actele de la dosar au luat toate arhivele tuturor societăților deținute de inculpată și le- au trimis direcțiilor fiscale din județele respective, pentru a face evaluarea acestor documente. Judecătorul fondului adaugă în plus și interpretează într-o manieră lipsită de orice fundament probatoriu cu privire la acest aspect.
Referitor la art.148 lit.f C.pr.pen., solicită a se constata faptul că elementul ținând de influențarea martorului Tânțaș R. s-ar fi realizat la data de 21 iunie 2013. Cu alte cuvinte, cu peste 5 zile înainte de momentul la care inculpata a cunoscut învinuirea, cu peste 5 zile de a-i fi adusă la cunoștință existența unei cauze penale și cu foarte multe zile înainte ca inculpata să dobândească această calitate.
Ori, și din acest punct de vedere, este nelegal susținerea instanței că înainte de a se declanșa o cauză penală, inculpata ar fi încercat să influențeze martori care nu aveau calitatea la acel moment.
De asemenea, solicită a se observa situația familială a inculpatei, preocuparea acesteia de a se dedica unei alte activități, elemente concrete pe care le-a probat în fața instanței de fond ca temeiuri suficiente, clare și fără echivoc din care rezultă posibilitatea aplicării unei măsuri alternative.
În consecință, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului C. .
În subsidiar, solicită casarea încheierii atacate și reținerea cauzei spre rejudecare, cu consecința înlocuirii măsurii arestării preventive, respectiv măsura obligării de a nu părăsi țara.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul C. V. , solicită admiterea recursului declarat de către inculpat, cu consecința casării încheierii penale atacate.
În susținerea recursului, solicită a se avea în vedere faptul că încheierea atacată nu face o verificare a existenței temeiurilor care au stat la baza luării măsurii arestării preventive. Mai mult, instanța nu motivează în nici un fel de ce adaugă un temei nou al art.148 C.pr.pen.
Consideră că prin această încheiere au fost încălcate prerogativele unui proces penal echitabil, instanța neținând cont de prevederile convenției europene a drepturilor omului și de faptul că privarea de libertate este legitimă atunci când ordinea publică este efectiv amenințată, împrejurare care nu se regăsește în speță.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive, cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.
Reprezentantul M. ui P., solicită respingerea celor două recursuri ca nefondate și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.
În susținerea poziției procesuale arată că în speță urmărirea penală nu a putut fi finalizată datorită complexității cauzei iar, pe de altă parte, în mod just prima instanță a constatat că temeiurile care au justificat luarea măsurii arestului preventiv subzistă în continuare, având în vedere și amplitudinea activității infracționale, gravitatea acesteia cu implicații directe, consecințele și pagubele produse bugetului de stat dar și persoana inculpaților care nu sunt la prima abatere.
Pe de altă parte, contrar celor susținute de apărare, instanța s-a ocupat în parte de motivele care justifică menținerea acestei stări de arest și prelungirea acesteia, cu trimitere la dispozițiile legale și a analizat problemele ridicate de către apărare în fața instanței.
În consecință, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.
Inculpata L. C. Z., având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său. Solicită judecarea sa în stare de libertate, arătând că în acea perioadă firma avea un control încrucișat și i s-a dat o notă explicativă de la finanțe pentru a putea fi completată. În vederea completării acestei note explicative, a luat legătura cu martora care se ocupa de contabilitatea primară a firmei, înainte de a avea cunoștință că este învinuită de comiterea vreunei fapte penale.
Susține că va respecta toate obligațiile impuse în sarcina sa.
Inculpatul C. V. , având ultimul cuvânt, arată că lasă soluția la aprecierea instanței.
C U R T E A :
Prin încheierea penală nr. 82/C din_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._ s-a admis propunerea formulată de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. C. - și în consecință:
În baza art. 155 și urm. C.pr.pen., s-a dispus prelungirea duratei măsurii arestării preventive luată față de inculpații :
L. C. -Z. , fiica lui G. și Susana, născută la data de_ în Hunedoara, județul Hunedoara, domiciliată în Gherla, str. Dejului, nr. 38, județul C., CNP 2., posesoare a C.I. seria KX nr. 7. eliberată de SPCLEP Gherla;
C. V. , fiul lui Costică și Păuna, născut la data de 11 mai 1965 în comuna Pîrjol, județul Bacău, domiciliat în București, sector 6, Calea Crîngași, nr. 34, bloc 15 ICEM, sc 3, ap.81, CNP 1., posesor al C.I. seria RR nr. 2. eliberată la_, ambii în prezent deținuți în A. I.P.J. C. ,
pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de_ și până la data de _
.
În baza art. 192 al. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în
sarcina acestuia din care suma de 100 lei respectiv 200 lei reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu se vor avansa din fondul special al M. ui Justiției, d- nelor av. Torok Pali Erzsebet și av. Chilea M. I. .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sesizarea înregistrată sub numărul de mai sus, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. a solicitat instanței, în conformitate cu prev. art.155 și urm. C.pr.pen., să dispună prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpații L. C. -Z. , cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și a infracțiunii de spălare de bani, în formă continuată, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. respectiv a infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C.pen. cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. și art. 33 lit. a C.pen. și C. V., cercetat pentru săvârșirea a 2 infracțiuni de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art. 37 lit.b C.pen. și a 2 infracțiuni de spălare de bani, în formă continuată, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art. 37 lit.b C.pen., și complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art. 37 lit.b C.pen. și spălare de bani, în formă continuată, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art. 37 lit.b C.pen.( ambele în legătură cu activitatea SC Auto Gelmar SRL Gherla), art. 33 lit. a C.pen., cu o durată de 30 de zile, începând cu data de 24 august 2013, arătând în motivare, în esență, că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru prelungirea măsurii arestării preventive față de ambii inculpați, iar prelungirea măsurii este necesară pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal.
Analizând propunerea formulată, în raport cu actele dosarului de urmărire penală și cu dispozițiile legale în materie, instanța a reținut următoarele :
Prin Rezoluția cu nr. 71/P/2013 din data de_ a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. s-a dispus începerea urmăririi penale față de numiții L. C.
-Z. și C. V. sub aspectul infracțiunilor de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și a 2 infracțiuni de spălare de bani, în formă continuată, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 33 lit. a C.pen. respectiv complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art. 37 lit.b C.pen. și a 2 infracțiuni de spălare de bani, în formă continuată, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art. 37 lit.b C.pen. și art. 33 lit. a C.pen.
Ulterior, împotriva inculpaților a fost dispusă extinderea cercetărilor penale, respectiv începerea urmăririi penale, pentru infracțiunile menționate anterior, prin ordonanțele procurorului din_, după care a fost dispusă punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva acestora, prin ordonanțele procurorului din_ .
La data de_ inculpata L. C. -Z. a fost reținută pe o durată de 24 de ore (până la data de_, ora 01,30), ulterior fiind audiată de procuror (în prezența apărătorului ales) și fiind pusă în mișcare acțiunea penală împotriva acesteia, prin ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C., emisă în dosarul nr.71/P/2013, pentru săvârșirea a 3 infracțiuni de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și a 2 infracțiuni de spălare de bani, în formă continuată, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 33 lit. a C.pen.
Totodată, la data de_ inculpatul C. V. a fost reținut pe o durată de 24 de ore (până la data de_, ora 20,25), ulterior fiind audiat de procuror (în prezența apărătorului desemnat din oficiu) și fiind pusă în mișcare acțiunea penală împotriva acestuia, prin ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C., emisă în dosarul nr.71/P/2013, pentru săvârșirea a 2 infracțiuni de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art. 37 lit.b C.pen. și a 2 infracțiuni de spălare de bani, în formă continuată, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art. 37 lit.b C.pen. și art. 33 lit. a C.pen.
Ulterior, prin Încheierea penală nr.59/C/_ a Tribunalului C., s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de_ și până la data de_ inclusiv.
Prin Încheierea penală nr. 70/C/_ a Tribunalului C. pronunțată în dosarul cu nr._ al aceleiași instanțe s-a admis propunerea formulată de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. C. - și în consecință, în baza art. 155 și urm. C.pr.pen., s-a dispus prelungirea duratei măsurii arestării preventive luată față de inculpații L. C. -Z. și C. V., pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de_ și până la data de_ .
În fapt, s-au reținut următoarele :
Garda Financiară - Secția C., a întocmit sesizarea nr. 2932/CJ/_, privind
S.C. "Ralcom Link"; S.R.L., cu sediul în Gherla, str. E. Racoviță nr. 4, județul C., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
S-a constatat că, în perioada_ -_, în evidența contabilă a S.C. "Ralcom Link"; S.R.L., au fost înregistrate, în mod repetat, facturi fictive emise în numele S.C. "Casa Construcții Metalice"; S.R.L. București, privind pretinsa achiziționare a unor diferite cantități și sortimente de piese de schimb, pentru echipamente tehnologice și echipamente de protecția muncii.
Din valoarea totală a facturilor fictive, suma de 2.476.438 lei a rămas neplătită, suma de 18.600 lei a fost achitată prin circuit bancar, iar 50.000 de lei ar fi fost achitați în numerar, în baza unor chitanțe fiscale.
Din verificările efectuate au rezultat indicii temeinice conform cărora aceste facturi sunt fictive, stabilindu-se că S.C. "Casa Construcții Metalice"; S.R.L. București nu a depus declarațiile nr. 394 și deconturile de T.V.A. nr. 300, pe perioada iunie - august 2012, iar începând cu data de_, i-a fost anulat certificatul de înregistrare în scopuri de T.V.A.
Produsele care sunt înscrise în facturile fictive, au făcut ulterior obiectul unor pretinse livrări intracomunitare, efectuate în aceeași perioadă de către S.C. "Ralcom Link"
S.R.L. Gherla, către A.G. "Transportes y Comercio" S.L.U. din Spania.
S-a stabilit că, prin evidențierea în contabilitatea S.C. "Ralcom Link"; S.R.L. a operațiunilor fictive de aprovizionare cu piese de schimb, s-a cauzat prejudicierea bugetului de stat cu T.V.A. în cuantum de 492.588 lei și impozit pe profit de 328.392 lei, sustrase de la plată.
Garda Financiară - Secția C., a întocmit sesizarea nr. 3911/121504/CJ/_, privind S.C. "Ralcom Link"; S.R.L, cu sediul în Gherla, str. E. Racoviță nr. 4, județul C., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
S-a constatat că, în perioada_ -_, în evidența contabilă a S.C. "Ralcom Link"; S.R.L., au fost înregistrate, în mod repetat, facturi fictive emise în numele S.C.
"General Nova Construct"; S.R.L. București, privind pretinsa achiziționare a unor diferite cantități și sortimente de piese de schimb, pentru echipamente tehnologice și echipamente de protecția muncii.
Din valoarea totală a facturilor fictive, suma de 1.691.341,32 lei a rămas neplătită, suma de 50.000 lei a fost achitată prin circuit bancar, suma de 349.245,31 lei, prin compensare, iar 185.000 lei ar fi fost achitați în numerar, în baza unor chitanțe fiscale.
Din verificările efectuate au rezultat indicii temeinice conform cărora aceste facturi sunt fictive, stabilindu-se că S.C. "General Nova Construct"; S.R.L. București este o societate de tip fantomă ce nu funcționează la sediul social declarat.
Totodată, în perioada_ -_, S.C. "Ralcom Link"; S.R.L. Gherla a înregistrat, în mod repetat, în evidența contabilă, facturi fiscale emise în numele S.C.
"Intermet Construct"; S.R.L. Tecuci, județul Galați.
Valoarea totală a acestor facturi ar fi fost de 1.584.700 lei, fără T.V.A., din care 589.728 lei ar fi fost achitați în numerar, în baza unor chitanțe fiscale, suma de 25.300 lei ar fi fost achitată prin circuit bancar, iar suma de 1.350.000 lei ar fi fost achitată prin compensare.
Există indicii temeinice conform cărora și aceste facturi fiscale sunt fictive, întrucât
S.C. "Intermet Construct"; S.R.L. are un comportament specific societăților comerciale de tip "fantomă", deoarece nu a declarat în declarația nr. 394 toate livrările efectuate, iar achizițiile declarate provin de la furnizori care au activitatea suspendată, nu sunt plătitori de T.V.A sau nu au desfășurat niciodată relații comerciale cu S.C. "Intermet Construct"; S.R.L.
În același sens, în perioada_ -_, S.C. "Ralcom Link"; S.R.L. a înregistrat, în mod repetat, în evidența contabilă, facturi fiscale emise în numele S.C. "Metal Comprest Invest"; S.R.L. București, vizând achiziționarea de piese de schimb pentru echipamente tehnologice, creioane diamantate și piese de schimb pentru camioane Man și Iveco, în valoare totală de 3.816.284 lei, fără T.V.A. (valoare care figurează a fi fost achitată în numerar și prin compensare).
Există indicii că și aceste facturi fiscale sunt fictive, S.C. "Metal Comprest Invest";
S.R.L. nefuncționând la sediul social declarat.
Produsele care sunt înscrise în facturile fictive, au făcut ulterior obiectul unor pretinse livrări intracomunitare, efectuate în aceeași perioadă de către S.C. "Ralcom Link";
S.R.L. Gherla, către A.G. "Transportes y Comercio"; S.L.U. din Spania și S.C.
"Agromaxtrade"; K.F.T. din Ungaria.
S-a stabilit că, prin evidențierea în contabilitatea S.C. "Ralcom Link"; S.R.L. a operațiunilor fictive de aprovizionare, de la pretinșii furnizori S.C. "General Nova
Construct"; S.R.L. București, S.C. "Intermet Construct"; S.R.L. Tecuci și S.C. "Metal Comprest Invest"; S.R.L. București, s-a cauzat prejudicierea bugetului de stat cu T.V.A. în cuantum total de 1.739.962,98 lei și impozit pe profit total de 1.159.975,33 lei, sustrase de la plată.
Cuantumul sumelor sustrase de la plată, prin acțiuni repetate de evaziune fiscală, săvârșite la S.C. RALCOM LINK S.R.L., se ridică, până în prezent, la suma totală de 3.720.918,31 lei, din care 2.232.550,98 lei T.V.A și 1.488.367,33 lei impozit pe profit.
Acest prejudiciu a fost cauzat în activitatea S.C. "Ralcom Link" S.R.L. Gherla, numai în perioada mai - iulie 2012.
Din probele de la dosar rezultă că întreaga activitate infracțională a fost concepută de către inculpata L. C. Z., expert contabil, care a atras în acțiunile ilicite mai multe alte persoane.
L. C. Z. și-a desfășurat acțiunile repetate de evaziune fiscală, prin intermediul mai multor societăți comerciale.
L. C. Z. a condus efectiv activitatea S.C. "Ralcom Link" S.R.L. Gherla, realizând în cursul anului 2012 numeroase achiziții intracomunitare, cumpărând de la firme din Ungaria diverse produse (porci pentru sacrificat și cereale).
Aceste produse au fost livrate ulterior către societăți comerciale înregistrate în România, iar în momentul revânzării pe teritoriul României a produselor importate, S.C.
"Ralcom Link" S.R.L. ar fi avut obligația de a colecta T.V.A.-ul aferent.
Pentru a se sustrage de la plata acestui T.V.A., S.C. "Ralcom Link" S.R.L. a înregistrat în evidența contabilă numeroase operațiuni fictive, printre care sunt și pretinsele aprovizionări cu mărfuri, de la S.C. "Casa Construcții Metalice" S.R.L., S.C. "General Nova Construct" S.R.L., S.C. "Intermet Construct" S.R.L. și S.C. "Metal Comprest Invest" S.R.L.
Toți acești pretinși furnizori sunt societăți comerciale cu comportament fiscal neadecvat, de tip "fantomă", dirijate de persoane care se îndeletnicesc cu întocmirea de facturi fictive și perceperea unui comision din valoarea acestor facturi.
Există indicii că valoarea livrărilor intracomunitare efectuate până în luna august 2012, de S.C. "Ralcom Link" S.R.L., către "Transportes y Comercio" din Spania și
"Agromaxtrade" din Ungaria ar depăși 2 milioane de euro, însă niciuna dintre cele două firme nu funcționează la sediile sociale declarate din Spania, respectiv Ungaria.
Activitatea ilicită desfășurată în numele S.C. "Casa Construcții Metalice" S.R.L. și
S.C. "General Nova Construct" S.R.L. a fost organizată de inculpatul C. V., care a întocmit facturile fictive emise în numele acestor două societăți comerciale și Ie-a înmânat inculpatei, pentru a o ajuta să săvârșească, în mod repetat, acțiuni de evaziune fiscală.
După demararea controalelor fiscale vizând activitatea S.C. "Ralcom Link" S.R.L., pentru a nu fi descoperită, L. C. Z. a continuat să realizeze achiziții, în perioada octombrie - noiembrie 2012, în numele altor societăți comerciale, pe care le administrează în fapt, cum ar fi S.C. "Auto Viomar" S.R.L. Gherla, S.C. "Analina" S.R.L. Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava și S.C. "Alimzet" S.R.L. Săcele, județul Brașov.
Garda Financiară - Secția C. a întocmit sesizarea penală nr. 4850/CJ/_, privind S.C. AUTO VIOMAR S.R.L. Gherla, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.
În actul de sesizare se arată că, în perioada iulie 2012 - februarie 2013, S.C. "Auto Viomar" S.R.L. Gherla a înregistrat în evidența contabilă numeroase facturi fiscale fictive, pretinse a fi fost emise de S.C. "General Nova Construct" S.R.L. București, S.C. "Intermet Construct S.R.L. Tecuci, jud. Galați și S.C. "Metal Comprest Invest" S.R.L. București, fiind cauzat bugetului general al statului un prejudiciu total de 2.795.656 lei, compus din TVA
sustras de la plată, în cuantum de 1.677.394 lei, respectiv impozit pe profit sustras de la plată, în cuantum de 1.118.262 lei.
În facturile fictive sunt înscriși ca delegați numiții C. V., Ichim V. și Bulgaru I.
.
Produsele înscrise în facturi sunt electrozi inox, piese de schimb auto,
întrerupătoare automate, piese de schimb pentru echipamente tehnologice și discuri diamantate, toate aceste produse figurând ulterior ca fiind exportate către societăți comerciale din Ungaria (Krihu Kereskedelmi KFT, Agromax Trade KFT și TCS Star Trans KFT).
Toate aceste operațiuni de aprovizionare și export sunt fictive, iar înregistrarea actelor fictive în contabilitate a avut ca drept scop neplata obligațiilor pe care S.C. "Auto Viomar" S.R.L. le avea față de bugetul de stat, urmare a unor operațiuni intracomunitare de import de carne de porc, care a fost revândută către diferite societăți comerciale de profil, din România.
Mai mult, în activitatea S.C. "Auto Viomar" S.R.L. au fost săvârșite în mod repetat acțiuni infracționale de spălare de bani. Astfel suma de 30.150,41 lei a fost achitată către
S.C. "General Nova Construct" S.R.L., prin instrumente bancare, ca plată a unor facturi fictive. Cu același titlu, au fost achitate, prin bancă, sumele totale de 148.550 lei către S.C.
"Intermet Construct" S.R.L., respectiv 285.600 lei către S.C. "Metal Comprest Invest"
S.R.L. Totodată, au fost întocmite numeroase chitanțe de plată fictive, pentru suma totală de 595.175 lei, care să justifice pretinsele plăți în numerar care ar fi fost făcute către furnizorii fictivi.
Numiții Maftei V. Gelu, CNP 1. și Maftei Gelu A., CNP 1., au calitatea de asociați la S.C. "Auto Viomar" S.R.L., administrator fiind numitul Maftei V. Gelu.
În realitate activitatea concretă a acestei societăți comerciale, pe toată perioada vizată, a fost condusă efectiv de către inculpata L. C. Z. .
D.G.F.P. C. a efectuat o inspecție fiscală generală la S.C. "NSD Technology" S.R.L., având sediul în Gherla, str. Dejului nr. 38, finalizată prin procesul verbal din_, înregistrat sub nr. 42011/_ .
Inspecția fiscală a vizat perioada martie 2004 - iunie 2009. Echipa de control a constatat că S.C. "NSD Technology" S.R.L. a avut înregistrate relații comerciale cu S.C.
"Agromeridian" S.R.L Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava, S.C. "Arcomat" S.R.L. comuna Fundu Moldovei, sat Botuș, jud. Suceava, S.C. "Nuțu & Alex" S.R.L. Lunca Ilvei, jud. Bistrița Năsăud, S.C. "Feher Gold Team" S.R.L. Hunedoara, jud. Hunedoara, S.C.
"Tabita" S.R.L. Deva, jud. Hunedoara și S.C. "Onix Construct" S.R.L. Borșa, jud. Maramureș.
Cu privire la aceste relații comerciale, s-a stabilit că acestea sunt fictive, stabilindu- se, totodată, că numita L. C. Z. a avut încheiate contracte de prestări servicii de contabilitate cu toate cele 6 firme menționate, pretinse furnizoare de mărfuri pentru S.C.
"NSD Technology" S.R.L.
S-a stabilit că S.C. "NSD Technology" S.R.L. s-a sustras, prin înregistrarea unor achiziții fictive, de la plata unui impozit pe profit în sumă de 613.012 lei. în total, s-a stabilit că S.C. "NSD Technology" S.R.L. datorează bugetului de stat un impozit pe profit stabilit suplimentar, în valoare de 665.525 lei, la care se adaugă dobânzile 282.494 lei.
În ceea ce privește T.V.A., S.C. "NSD Technology" S.R.L. s-a sustras de la plata
T.V.A. în cuantum de 727.946 lei, prin achiziții fictive.
În total, S.C. "NSD Technology" S.R.L. datorează suplimentar bugetului de stat
T.V.A. în cuantum de 741.375 lei și dobânzi de 316.705 lei.
Echipa de control a apreciat că ar fi fost încălcate prevederile art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, persoana vinovată fiind L. Camen Z., cu mențiunea că administratorul statutar - Adămuță S. G., nu ar fi avut cunoștință de modul în care s- ar fi derulat activitatea economică.
Mai mult, L. C. Z. și Cîmici V. au participat la activitatea infracțională a
S.C. "Auto Gelmar" S.R.L Gherla, prin care a fost cauzat bugetului general consolidat al statului un prejudiciu total de 5.263.138 lei, TVA sustras de la plată, la care se adaugă dobânzi de 641.636 lei și penalități de 789.471 lei, așa cum rezultă din raportul de inspecție fiscală nr. F- CJ 391 din_, întocmit de către D.G.F.P. C. . Activitățile infracționale au fost săvârșite în perioada august 2011- august 2012, în contabilitate fiind introduse facturi fictive, pretins a fi fost emise de furnizorii S.C. Auto Saison S.R.L. Brașov,
S.C. General Nova Construct S.R.L. București, S.C. Kamtik 2002 S.R.L. Tecuci, S.C. Intermet Construct S.R.L. Tecuci, S.C. Casa Construcții Metalice S.R.L. București și S.C. Dimitrie S.R.L. Câmpulung Moldovenesc.
C. Z. a condus contabilitatea S.C. Auto Gelmar S.R.L., iar din precizările administratorului Maftei M., rezultă că, în realitate, L. C. Z. a condus întreaga activitate a firmei.
În fapt, au fost falsificate unui număr de 301 facturi fiscale, pe care inculpata Ie-a contabilizat, atestând în mod fictiv aprovizionarea cu mărfuri a S.C. "Auto Gelmar" S.R.L. și exportarea acestor mărfuri.
Au fost săvârșite în mod repetat acțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani, fiind cauzate prejudicii însemnate bugetului de stat.
O parte din contravaloarea facturilor false a fost "achitată" prin viramente bancare, fiind organizat un circuit bancar fictiv, pentru a ascunde adevărata proveniență a sumelor de bani vehiculate prin conturi. Sumele de bani au fost în realitate virate ca "plată" pentru furnizarea de acte fiscale și contabile false. în perioada februarie-decembrie 2012, S.C.
"Auto Gelmar" S.R.L. a virat suma totală de 300.234 lei, în conturile S.C. Dimitrie S.R.L. Câmpulung Moldovenesc- 30.100 lei, S.C. Auto Saison S.R.L. Brașov- 253.764 lei, respectiv S.C. Kamtik 2002 S.R.L. Tecuci- 16.370 lei, pentru restul sumelor fiind întocmite chitanțe fiscale și acte de compensare false. Inculpatul C. V. a condus și organizat activitatea infracțională de la S.C. Auto Saison S.R.L. Brașov și S.C. General Nova Construct S.R.L. București, punând la dispoziția inculpatei numeroase documente false.
Prin rezoluția procurorului din_, s-a dispus conexarea nr. 57/P/2013 la dosarul de bază nr. 71/P/2013.
Potrivit art. 149 C. pr. pen durata arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale nu poate depăși 30 de zile afară de cazul când aceasta este prelungită în condițiile legii. Potrivit art. 155 C.pr.pen. arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită motivat, în cursul urmăririi penale, dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Potrivit art.143 C.pr.pen. coroborat cu art.148 al.1 C.pr.pen., măsura arestării preventive poate fi luată dacă sunt probe sau indicii temeinice că învinuita a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
Potrivit art.68 ind. 1 C.pr.pen., sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte de urmărire penală a săvârșit fapta.
Or, în cauza de față, față de actele de urmărire penală efectuate până la această data, respectiv actele de control fiscal întocmite de Garda Financiară - Secția C. și D.G.F.P. C., la rapoartele de analiză preliminară întocmite de Unitatea Teritorială de
Analiză a Informațiilor din cadrul I.P.J. C., la declarațiile martorilor audiați în cauză, la înscrisurile aflate la dosar (contracte de vânzare-cumpărare, acte constitutive ale societăților comerciale, facturi, chitanțe, ordine de plată etc), la procesul-verbal de percheziție domiciliară, la procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpați, la declarațiile învinuitului Nica C., coroborate cu declarațiile date de cei doi inculpați, în raport de dispozițiile art. 143 al. 1 C.pr.pen., s-a constatat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu s-au modificat, având in vedere că din materialul probator administrat până în prezent rezultă suficiente indicii care justifică presupunerea, cel puțin până în acest moment procesual, că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, constând sub aspectul stării de fapt, în cele mai sus arătate.
De reținut că temeiurile care au stat la baza arestării preventive au fost verificate și confirmate de către instanța de control judiciar cu ocazia soluționării recursului privind luarea arestării preventive, aspecte care între timp nu au suferit modificări.
În ceea ce privește temeiurile de arestare prev de art.148 lit.c, d și f C.pr.pen respectiv și de art.148 lit.b C.pr.pen. în cazul inculpatei, instanța a apreciat că acestea se mențin în continuare și justifică starea de arest preventiv a inculpaților.
În ceea ce privește temeiul de arestare prev de art.148 lit.c C.pr.pen.( " există date că inculpatul pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni"; ) instanța de judecată a reținut că acest temei de arestare este pe deplin aplicabil în cauză raportat la interceptările telefonice depuse în cauză, interceptate autorizat, din cuprinsul cărora rezultă că activitatea ilegală se afla la momentul demarării procedurilor legale, în plină desfășurare, inculpații plănuind și intenționând să o dezvolte, prin atragerea și a altor societăți comerciale respectiv prin extinderea ariei teritoriale de acțiune. În acest sens, relevante sunt discuțiile telefonice interceptate autorizat și transcrise la dosarul cauzei, din datele de_ ora 09:10,_ ora 10:46,_ ora 17:37,_ orele 12:29, 12:31 și 20:58,
_ orele 11:15,11:47,14:00 și 14:54,_ ora 11:10 etc.
Potrivit art.148 lit.d C.pr.pen., măsura arestării preventive poate fi luată dacă există date că inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune. În raport de aceste dispoziții legale, instanța a reținut, față de actele de la dosarul cauzei, respectiv împrejurarea că inculpata L. C. Z. a fost trimisă în judecată anterior, în două dosare penale, în primul dintre acestea, D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial C., a dispus, la data de_, în dosarul nr. 97/P/2010, punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatei, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1, 3 din Legea nr. 39/2003 și altele iar în cel de-al doilea, la data de_, Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla a dispus trimiterea în judecată a inculpatei, în dosarul nr. 1057/P/2009, pentru săvârșirea unei infracțiuni de evaziune fiscală, că acest temei de arestare preventivă este incident.
Același temei de arestare preventivă este incident și față de inculpatul C. V. în condițiile în care acesta a fost trimis în judecată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, la data de_, în dosarul nr. 2164/P/2006, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, dosar aflat în calea de atac a recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție, termenul de judecată fiind stabilit pentru data de _
.
În condițiile în care cauzele sus indicate se află pe rolul instanțelor de judecată, nefiind pronunțată o hotărâre definitivă față de inculpați, instanța de judecată a apreciat că acest temei de arestare - prev. de art. 148 lit. d C.pr.pen., este perfect aplicabil, acesta putând fi invocat ca și temei de arestare preventivă ori de câte ori există suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune (ce stă la baza propunerii
de arestare preventivă), după ce anterior fusese începută urmărirea penală împotriva sa pentru săvârșirea unei alte infracțiuni, față de scopul urmărit de legiuitor prin prevederea acestui temei de arestare preventivă - posibilitatea privării de libertate în cazul perseverenței infracționale - nefiind necesar ca pentru infracțiunea pentru care anterior a fost începută urmărirea penală să fi fost pusă în mișcare acțiunea penală și, cu atât mai mult, pronunțată vreo hotărâre de condamnare.
În ceea ce privește temeiurile de arestare prev de art.148 lit. b C.pr.pen., reținut în plus față de inculpata L. C. Z. ( " există date că inculpatul încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea unei părți, a unui martor sau expert ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă";) instanța a apreciat ca fiind relevantă discuția telefonică interceptată între inculpata L. C. Z. și învinuita Tânțaș R. D. din data de_ dar și altele purtate la aceeași dată sau în jurul aceleiași date, din cuprinsul cărora rezultă intenția de distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă, în special în contextul demarării verificărilor fiscale în cadrul societăților comerciale utilizate în activitatea ilegală.
În ceea ce privește temeiul de arestare prev de art.148 lit.f C.pr.pen ("inculpatul a comis o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică";), instanța constată că acesta se menține în continuare, având în vedere că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul este mai mare de 4 ani iar lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică .
Cât privește cea de-a doua cerință a aceluiași articol referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpaților, acesta rezultă din însăși gravitatea deosebită a faptelor reținute în sarcina acestora, caracterul continuat și intervalul îndelungat de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională, modalitatea laborioasă de organizare și comitere a faptelor, atragerea în câmpul infracțional și a altor persoane respectiv societăți comerciale, existența scopului de obținere de mijloace materiale însemnate cu prejudicierea corelativă a bugetului de stat, precum și prejudiciul însemnat cauzat în cauză. În ceea ce privește persoana inculpaților, instanța de judecată a reținut că L. C. Z. este expert contabil, calitate care însă nu a împiedicat-o să se implice în acte grave din domeniul financiar contabil ci dimpotrivă, și-a folosit cunoștințele conferite de această specialitate pentru eludarea dispozițiilor legale în vederea fraudării bugetului de stat iar coinculpatul nu este la prima confruntare cu legea penală, fiind condamnat în trecut pentru comiterea altor infracțiuni, fiind în prezent recidivist.
De asemenea, practica CEDO a statuat că gravitatea unei infracțiuni este în măsură să susțină o anumită perioadă de timp arestarea preventivă, abia ulterior fiind necesară furnizarea și a altor motive care să justifice menținerea măsurii preventive. Coroborând aceste aspecte și cu împrejurarea că inculpatul, la acest moment procesual nu a recunoscut învinuirea adusă de organele de urmărire penală, contrar mijloacelor de proba administrate până la acest moment procesual, instanța a apreciat că măsura arestării preventive se justifică și prin raportare la dispozițiile art. 136 C.pr.pen.
În ceea ce privește împrejurarea invocată în apărare, în sensul că în cauză nu s-a făcut dovada necesității menținerii în arest a inculpaților, instanța de judecată a apreciat că aceasta nu poate fi reținută, o asemenea necesitate decurgând, pe de o parte, din faptul că procedurile legale demarate se află într-un stadiu relativ incipient, fără a se fi stabilit până la acest moment amploarea exactă a activităților antisociale desfășurate coroborat,
pe de altă parte, cu complexitatea cauzei, cu implicații la nivel național și nu numai, precum și cu probațiunea în special cu înscrisuri ce urmează a se administra, mijloace de probă facil a fi distruse, mai ales în contextul reținerii temeiului de arestare preventivă prev. de art. 148 alin. 1 lit. b C.pr.pen. față de inculpata L. . În contextul în care activitatea infracțională pretins săvârșită cel puțin de către inculpată are ca specific înregistrarea în contabilitate a unor operațiuni comerciale fictive, inculpata având și cunoștințele profesionale necesare pentru a disimula realitatea faptică prin prisma calității de expert contabil, menținerea măsurii preventive apare la acest moment pe deplin justificată.
În speță, nu poate fi negată anvergura activității infracționale, numărul mare de acte materiale și de părți vătămate, cu consecința necesității administrării unui amplu material probator, care este îngreunată de atitudinea procesuală a inculpaților, arestați preventiv pentru temeiurile prev. de art. 148 alin. 1 lit. c,d și f C.pr.pen., față de inculpata L. subzistând și un temei nou, prev. de art. 148 alin. 1 lit. b C.pr.pen..
În aceste condiții, din motive obiective și neimputabile autorităților, urmărirea penală nu a putut fi finalizată, fiind necesară punerea la dispoziția organelor de control fiscal a documentelor contabile identificate cu ocazia perchezițiilor domiciliare, în vederea efectuării verificărilor necesare și la celelalte societăți comerciale utilizate de inculpați în activitatea infracțională, comunicarea răspunsurilor la solicitările întocmite către Oficiu Național pentru Combaterea Spălării Banilor București, verificări ale conturilor bancare utilizate de inculpați, audierea mai multor martori. De asemenea, se impune identificarea și audierea altor martori, care au fost înscriși ca delegați pe facturile fiscale fictive sau sunt deținătorii unor mijloace de transport auto pe care inculpații pretind că le-ar fi folosit la transportarea unor mărfuri.
Pentru toate aceste motive, instanța a apreciat că sesizarea este întemeiată, astfel că în conformitate cu art.155 și art.159 al.7 Cod Procedură Penală a fost prelungită durata arestării preventive a inculpaților cu 30 de zile, începând cu_ și până la data de _
.
Potrivit art.192 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive vor rămâne în sarcina statului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații L. C. -Z. și C. V., ambii criticând solutia instantei de fond ca fiind netemeinică si nelegală si au solicitat casarea acesteia si pronuntarea unei încheieri prin care să se dispună respingerea solicitării de prelungire a arestului preventiv, cu consecinta punerii lo în libertate ori luarea unei măsuri preventive neprivative de libertate.
Inculpata L. C. -Z. a arătat că temeiul prev. de art. 148 lit. b C.proc.pen. nu îndeplineste cerintele legale pentru a fi considerat un caz nou deoarece a fost cunoscut la momentul arestării preventive si nu a fost invocat cu acea ocazie, că nu a fost audiată si nici informată cu privire la incidenta acestui temei sil că nu a avut timpul necesar pregătirii apărării. A mai invocat motivarea insuficientă a subzistentei temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv si a căror existenta nu este probata si justificată.
De asemenea, solicită a se observa situația sa familială, preocuparea sa de a se dedica unei alte activități, elemente concrete pe care le-a probat în fața instanței de fond ca temeiuri suficiente, clare și fără echivoc din care rezultă posibilitatea aplicării unei măsuri alternative.
Inculpatul C. V. , a invocat faptul că încheierea atacată nu face o verificare a existenței temeiurilor care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, că au fost încălcate prerogativele unui proces penal echitabil, instanța neținând cont de prevederile convenției europene a drepturilor omului și de faptul că privarea de libertate este legitimă
atunci când ordinea publică este efectiv amenințată, împrejurare care nu se regăsește în speță.
Procedand la solutionarea recursurilor prin prisma motivelor invocate si pe baza actelor si lucrarilor dosarului, Curtea constata urmatorele:
Potrivit art.155 C.proc.pen., arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea initială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, atât la luarea, cât și la prelungirea măsurii arestării preventive, este suficient să existe indicii (și nu exclusiv probe indubitabile din care să rezulte vinovăția inculpatului) că inculpatul a săvârșit infracțiunea. În hotărârile Brogan c. Marii Britanii și Murray c. Marii Britanii, Curtea a arătat că art. 5 paragraf. 1 lit. c nu presupune ca autoritățile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzații încă din momentul arestării. Rolul acestei măsuri trebuie să fie acela de a permite clarificarea sau, dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor. Faptele care suscită bănuieli nu au același nivel de certitudine cu cele care permit inculparea și, cu atât mai puțin, cu cele care permit condamnarea. În acelasi sens este si art. 68 indice 1 C.p.p. care se referă la existența unor date din care să rezulte presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează cercetări a săvârșit fapta.
Din analiza și coroborarea probelor administrate, Curtea se va rezuma la a reține că, sub aspectul cerințelor art. 143 Cod procedură penală, subzistă în continuare indicii din care rezultă presupunerea rezonabilă în sensul că inculpații ar putea fi autorii faptelor sesizate. Fără a reitera la acest moment ansamblul probelor administrate în faza de urmărire penală (din care se evidențiază cu preponderență înscrisurile si facturile ridicate, precum si actele întocmite de organele financiare), ne vom limita la a evidenția faptul că temeinicia probelor administrate în apărare și în susținerea acuzării vor fi analizate cu ocazia soluționării fondului, probele contradictorii urmând a fi avute în vedere, sau după caz, înlăturate în mod motivat, prin coroborarea întregului material probator. Cert este că probele administrate până în acest moment nu au fost combătute în mod corespunzător, acestea furnizând în sine indicii suficiente în prezenta cauză.
De asemenea sunt întrunite în continuare condițiile prevăzute de art.148 lit.c, d și f C.pr.pen. fată de ambii inculpati, precum si cerinta prevăzută în art.148 lit.b C.pr.pen. în cazul inculpatei, Curtea retinând că acestea se mențin în continuare și justifică starea de arest preventiv a inculpaților.
Referitor la cazul prevăzut în dispozițiile art. 148 al.1 lit.b C.proc.pen. retinut fată de inculpată se impune a fi precizat, în primul rând, că incidenta acestui caz a fost stabilită prin încheierea penală nr. 70/C din data de 19 iulie 2013, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului C., definitivă prin încheierea penală nr. 993/R/_ a Curtii de Apel C. astfel că nu se mai poate proceda la un examen al procedurii retinerii acestui temei.
În al doilea rând, Curtea constată că s-a retinut corect că dispozițiile art. 148 al.1 lit.b C.proc.pen. sunt incidente în cauză raportat la împrejurarea că inculpata, stiind că toate societătile comerciale fac obiectul unor verificări ample si încrucisate din partea organelor fiscale, fiind iminentă descoperirea actelor comise, a purtat mai multe discutii cu numita Tânțaș R. D. în data de_, precum și altele în jurul aceleiași date, interceptate în cauza si din cuprinsul cărora rezultă că inculpata îi dădea indicatii cu privire la modul în care să procedeze pentru a nu fi identificate mijloacele materiale de probă, scopul evident fiind cel al împiedecării aflării adevărului.
Curtea consideră că nu prezintă relevantă faptul că fată de inculpată s-a început urmărirea penală ulterior datei arătate deoarece textul de lege nu conditionează existenta
acestui caz de demararea urmăririi penale; ceea ce prezintă relevanta este conduita adoptata de persoana supusa unei proceduri si scopul urmărit prin aceasta, în spetă împiedecarea aflării adevarului.
Este corectă concluzia instantei de fond potrivit căreia subzistă si temeiul de arestare prev de art.148 lit.c C.pr.pen.( " există date că inculpatul pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni"; ) deoarece din cuprinsul interceptărilor telefonice autorizate si transcrise rezultă ca cei doi inculpati plănuiau cooptarea în activitatea lor si a altor societati comerciale, situate pe raza mai multor judete, relevante fiind discuțiile telefonice din datele de_ ora 09:10,_ ora 10:46,_ ora 17:37,_ orele 12:29, 12:31 și
20:58,_ orele 11:15,11:47,14:00 și 14:54,_ ora 11:10 etc.
Referitor la cazul prevăzut de art.148 lit.d C.proc.pen., incidenta acestuia a fost obiectiv stabilită având în vedere că ambii inculpati au fost anterior trimisi în judecată, pentru comiterea unor fapte identice (inculpata a fost trimisă în judecată la data de_ în dosarul nr. 97/P/2010 a D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial C., si la data de_ în dosarul nr. 1057/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla, iar inculpatul la data de_ în dosarul nr. 2164/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov).
În ceea ce priveste cazul prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală, Curtea constată ca teza I a acestui text de lege este îndeplinită deoarece infractiunile de a căror comitere sunt suspicionati inculpatii sunt sanctionate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
Totodată, există probe certe din care rezultă că lăsarea inculpatilor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Starea de pericol pentru ordinea publică presupune o rezonanță socială a unor fapte grave, atât în rândul comunității asupra căreia și-a exercitat influența negativă, dar și la nivelul întregii ordini sociale și rezultă, în egală măsură, atât din gravitatea faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, cât și din activitatea infracțională desfășurată de acesta.
În acest sens Curtea are în vedere: natura infracțiunilor pentru care sunt cercetati inculpatii, de o gravitate deosebit de ridicată din perspectiva afectării semnificative a bugetului statului, precum si a corectitudinii care trebuie sa caracterizeze mediul de afaceri; împrejurările concrete de săvârșire faptelor, care se desprind până la acest moment al cercetărilor, din care reiese amploarea activitătii infractionale, modul elaborat si coordonat al comiterii; persoana inculpatilor care, deși nu sunt cunoscuti cu antecedente penale, sunt trimisi in judecată pentru comiterea de fapte similare, dovedind astfel un potențial infracțional ridicat.
În acest context, sentimentul de revoltă în rândul societății este remarcat de amploarea unor asemenea fapte, ceea ce impune o reacție fermă a autorităților judiciare competente, ca o necesitate stringentă.
Așadar, condiția pericolului public solicitată de lege există si este conturat fără dubiu, iar rezonanța faptelor de genul celor presupus a fi comise de inculpati este actuală și suscită interes cel putin sub aspectul modului de actiune a organelor statului.
Situația recurenților se încadrează în rândul cauzelor complexe datorită numărului mare de persoane implicate, a numărului actelor materiale de a căror comitere sunt bănuiți inculpații, dar și a volumului de acte procedurale efectuate ori urmează a fi efectuate și a căror necesitate este justificată de aflarea adevărului în cauză, la acestea concurând și numărul însemnat de probe care urmează a fi administrate, natura infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații, severitatea sancțiunilor aplicabile acestor tipuri de infracțiuni toate constituind motive suficiente și pertinente care să determine considerarea că luarea față de inculpați a unei măsuri preventive mai puțin severe nu satisface interesul bunei derulări a procesului penal.
În ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpatilor, este adevărat că detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală - și ea nefiind admis să se prelungească dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul că ea se va computa sau nu din pedeapsă, însă în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură "există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate";. Prin urmare, instanța este obligată să vegheze la un just echilibru între măsura privării de libertate pe de o parte și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire al faptelor și din consecințele acesteia. În condițiile speței, la acest moment interesul general prevalează în raport cu interesul inculpatilor de a fi cercetati în stare de libertate, prin buna administrare a probelor în faza de urmărire penală.
Prin prisma acestor împrejurări, curtea apreciază că lăsarea inculpatilor în libertate în acest moment procesual nu este oportună, tulburând grav liniștea publică, rezonanța faptelor neestompându-se și aducând atingere bunei desfășurări a procesului penal.
În același timp, lăsarea în libertate a inculpatilor ar crea o stare de neliniște, un sentiment de insecuritate în rândul societății civile, generată de rezonanța socială negativă a faptelor că persoanele asupra cărora planează acuzația comiterii unor infracțiuni grave (în sensul Recomandării R8011 pct. 4 al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei) sunt cercetați în stare de libertate.
Împrejurările în care au fost comise faptele presupun fără putință de tăgadă o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, o anumită stare de insecuritate socială, fapta purtând o evidentă atitudine de sfidare a autorității publice, menită să vegheze la ordinea și liniștea publică, autoritate pentru care opinia publică manifestă respect și considerație.
Asa fiind, prelungirea măsurii arestării se apreciază ca judicioasă și necesară pentru apărarea unui interes public, în sensul că alte măsuri se dovedesc a fi insuficiente pentru a proteja în mod eficient acest interes, neimpunându-se luarea unei alte masuri preventive, neprivative de libertate.
Curtea constată că instanța de fond a motivat soluția atacată, au fost analizate și s- a răspuns solicitărilor inculpaților, prezentând motive suficiente pentru a permite instanței de control verificarea lor, astfel că nu poate fi primită critica lipsei motivării încheierii instanței de fond.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că art.6 paragraf 1 din Convenție obligă instanțele să-și motiveze hotărârile, aceasta neînsemnând că se cere un răspuns detaliat la fiecare argument și că aprecierea îndeplinirii obligației de a motiva ce rezultă din art.6 al Convenției, poate fi determinată în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze ( cauza Boldea contra României). Totodată, CEDO a arătat că obligația instanței de a motiva hotărârea pronunțată, este aceea de a demonstra părților că au fost ascultate (cauza Tatishvili contra R. iei 2007).
În final, văzând și faptul că în cauză urmărirea penală nu a fost încă finalizată, impunându-se administrarea altor probe și efectuarea de acte de procedură, Curtea constată că prima instanță temeinic si fondat a dispus prelungirea măsurii arestului preventiv a recurentilor, motiv pentru care în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se vor respinge ca nefondate recursurile declarate în cauză, iar încheierea atacată se va menține în totalitate ca fiind legală și temeinică.
În temeiul art. 189 C.proc.pen. se va stabili suma de 100 lei onorariu pentru apărătorul din oficiu, ce se va plăti din fondul M. ui Justiției, avocat Bara S.
În temeiul art. 192 al. 2 C.proc.pen. se va obliga fiecare inculpat să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Respinge ca nefondate recursurile declarate de către inculpatii L. C. Z. , fiica lui G. si Susana, născ.la 20 august 1961 si C. V. , fiul lui Costică și Păuna, născ.la 11 mai 1969, aflați în prezent în A. IPJ C., împotriva încheierii penale nr. 82/C din 15 august 2013 a Tribunalului C. .
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Bara S.
Obligă pe recurentii inculpați să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 august 2013.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
I.
M. M.
Ș.
L.
H.
GREFIER,
B.
Red.L.H./dact.L.C.C.
3 ex./_
Jud.fond: R. Mornăilă
| ← Încheierea penală nr. 42/2013. Prelungirea arestului preventiv | Încheierea penală nr. 338/2013. Prelungirea arestului preventiv → |
|---|
