Încheierea penală nr. 1057/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.1057/R/2013
Ședința publică din 28 august 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | : C. | I., judecător |
JUDECĂTORI | : S. | S. |
: M. | Ș. | |
GREFIER | : L. | C. |
Ministerul Public Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR: SEBASTIAN DOBRESCU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul G. M.
I., împotriva încheierii penale nr.83/C/_ a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr._, prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, cercetat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev. de 20 C.pen. rap. la art.174, art.175 alin.1 lit.i C.penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul G. M. IOnuț, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, av.Marc I. el, din cadrul Baroului Cluj, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că în cauză s-a formulat cerere de abținere de către d-na judecător A. D. L., cerere care a fost admisă.
Apărătorul inculpatului, depune în circumstanțiere un set de înscrisuri și raportat la acestea, consideră că este important a se constata eventualul impact al faptei asupra părții vătămate. Astfel, arată că după externarea părții vătămate, la data de 23 august 2013 aceasta a mers personal la parchet și a dat o declarație de parte vătămată în care menționează că nu are pretenții. Față de această împrejurare, solicită, fie acordarea unui nou termen pentru a se cita partea vătămată, fie să se pună în vedere parchetului să depună la dosar acea declarație.
Reprezentantul Parchetului, având în vedere procedura în care ne aflăm, consideră că recursul poate fi soluționat la acest termen cu mențiunea că nu se opune acordării unui termen pentru depunerea declarației părții vătămate.
Instanța, deliberând, respinge cererea formulată de apărătorul inculpatului cu privire la citarea părții vătămate dar și cu privire la acordarea unui alt termen pentru depunerea declarațieie având în vedere procedura prevăzută de lege pentru judecarea propunerii de arestare preventivă și a recursului în această materie cu mențiunea că instanța are posibilitatea ca în cadrul deliberării să verifice și celelalte acte de urmărire penală pe care parchetul le-a efectuat după formularea propunerii de arestare.
Întrebat fiind, inculpatul învederează instanței că nu mai are nimic de adăugat în plus față de aceea ce a declarat până acum.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând cauza, să se dispună în principal, revocarea măsurii arestării preventive iar în subsidiar, înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. Astfel, apreciază că măsura arestării preventive este netemeinică și nelegală. Arată că inculpatul a recunoscut faptul că a aplicat părții vătămate o lovitură, regretând cele comise. Consideră că nu este îndeplinită condiția prev.de art.148 lit.f C.pr.pen., întrucât nu există probe certe din care să reiasă că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Inculpatul a avut o atitudine cooperantă față de organele de urmărire penală iar potrivit fișei de cazier judiciar, acesta nu a suferit condamnări anterioare. Apreciază că prima instanță nu a analizat în mod obiectiv posibilitatea luării față de inculpat a unei alte măsuri preventive și nu a avut în vedere faptul că nu s-a făcut dovada pericolului pentru ordinea publică, respectiv acela de săvârșire a altor infracțiuni, de distrugere a probelor, de influențarea părților și de sustragere de la cercetare. Totodată, trebuie să se aibă în vedere și
împrejurările concrete de săvârșire a faptei dar și de circumstanțele personale ale inculpatului. Astfel, din declarațiile inculpatului și ale martorilor rezultă că inculpatul a fost ținta unor agresiuni verbale făcute de fiul victimei care a fost urmată de îmbrânceli reciproce. De reținut este faptul că fiul victimei a mers acasă de unde s-a înarmat cu o bâtă de basebal și a revenit pentru a se întâlni cu inculpatul, însoțit fiind de victimă. Față de împrejurarea că fiul victimei era înarmat, inculpatul a luat primul obiect care i-a ieșit în cale și pentru că fiul victimei a vrut să-l lovească, inculpatul a parat lovitura cu acea țeavă metalică.
Apărătorul inculpatului susține că poate fi pusă în discuție și încadrarea
juridică a faptei, întrucât inculpatul nu a dorit și nu a prevăzut posibilitatea producerii decesului, obiectul folosit și intensitarea loviturilor nu au fost de natură de a produce decesul, iar zona în care a lovit nu este una vitală.
Solicită a se avea în vedere că inculpatul este o persoană tânără care este angajat în muncă, își câștigă existența în mod licit, este cunoscut în societate ca un om liniștit care nu crează probleme, este la prima confruntare cu legea penală și a participat accidental la faptă. Consideră că prin punerea inculpatului în libertate nu s-ar impieta buna desfășurare a procesului penal, scopul prev.de art.136 C.pr.pen., puutând fi atins și fără privarea de libertate a acestuia.
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea recursului inculpatului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a încheierii recurate. Cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpatul G. M. I., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea lui în stare de libertate, achiesând concluziilor puse de apărătorul său.
C U R T E A
Deliberând constată că,
Prin încheierea penală nr.83 din 19 august 2013 Tribunalul Cluj a admis propunerea formulată de către M. P. - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj și în consecință: în temeiul art.1491C.pr.pen. a dispus arestarea preventivă a inculpatului G. M. I., fiul lui M. și Z., născut la data de_ în municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj, domiciliat în comuna Aghireșu, sat Aghireșu-Fabrici, bl.193, sc.1, ap.1, jud. Cluj, posesor al CI seria KX nr. 6. eliberată de SPCLEP Huedin, CNP 1. ; pe o perioadă de 29 de zile, cu
începere din data de 19 august 2013 și până la data de 16 septembrie 2013.
Potrivit art.192 al.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea propunerii de arestare preventivă au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin sesizarea înregistrată sub numărul de mai sus, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj a propus instanței, în conformitate cu prev. art.149¹ C.pr.pen., luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul G. M. -I., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev. de 20 C.pen. rap. la art.174, art.175 alin.1 lit.i C.pen., pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de_, arătând în motivare că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acestei măsuri procesuale preventive față de inculpat, iar arestarea lui este necesară pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal.
La data de_ inculpatul G. M. -I. a fost reținut pe o durată de 24 de ore (până la data de_, ora 15,30) prin ordonanța Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, cu nr.12 emisă în dosarul nr.939/P/2013, la data de 19 august 2013 fiind audiat de procuror (în prezența apărătorului ales) și fiind pusă în mișcare acțiunea penală împotriva acestuia, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev. de 20 C.pen. rap. la art.174, art.175 alin.1 lit.i C.pen.
În sarcina inculpatului s-a reținut, în esență, că în seara zilei de 17 august 2013, în jurul orei 23,30, pe fondul consumului de băuturi alcoolice și în urma unui conflict verbal și fizic avut cu fiul victimei, în apropierea imobilului cu nr.57 din satul Arghișu, jud. Cluj, inculpatul i-a aplicat victimei Hulpoi Remus- Olimpiu, o lovitură în zona toraco-abdominală stângă, cu un obiect metalic de circa 1 m lungime (având destinația de chișamfău la căruță), provocându-i ruptura rinichiului stâng și fracturarea coastei 12 stânga, leziuni care au pus în primejdie viața victimei, necesitând 45-50 zile de îngrijiri medicale.
Propunerea de arestare preventivă a fost motivată prin aceea că sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art.143 și art.148 lit.f C.pr.pen., respectiv acelea că există probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit
infracțiunea reținută în sarcina lui, pentru fapta comisă legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Instanța a constatat că, în cauză, sunt întrunite condițiile legale pentru luarea măsurii arestării preventive împotriva inculpatului G. M. -I., având în vedere considerentele ce urmează a fi expuse mai jos.
Astfel, în primul rând, în cauză există indicii temeinice că inculpatul a săvârșit fapta reținută în sarcina lui, aceste indicii fiind relevate de procesul- verbal de cercetare la fața locului întocmit de către organele de urmărire penală, concluziile provizorii formulate de I.M.L. Cluj-Napoca, mijloacele materiale de probă ridicare de la locul faptei, declarațiile părții vătămate Hulpoi Remus- Olimpiu, declarațiile martorilor Sîmpetrean I. -C., Bela B., Santha Beata,
B. S. și Hulpoi C. an-Remus, coroborate cu declarațiile date de inculpat.
În al doilea rând, în ceea ce privește condițiile prevăzute la lit.f a articolului 148 C.pr.pen., inculpatul a fost acuzat că a comis o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 7,6 la 12.6 de ani și interzicerea unor drepturi, astfel încât cerința cuprinsă în teza I a textului de lege sus-menționat este îndeplinită. Referitor la probele din care rezultă pericolul social concret pe care l- ar reprezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatului, acesta rezultă mai întâi din gravitatea deosebită a faptei imputate, din modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, din împrejurările în care a fost comisă (inculpatul aplicându-i victimei o lovitură puternică cu obiectul contondent sus- menționat, în condițiile în care victima nu încerca altceva decât să aplaneze conflictul iscat între fiul său și inculpat, după cum a rezultat din declarația
martorului Sâmpetrean I. -C. ), precum și din faptul că lăsarea în libertate a unei persoane care nu se află la prima confruntare cu legea penală (fiind sancționat anterior cu amendă administrativă pentru participarea la o încăierare prin ordonanța nr.913/P/2008 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin) și a comis o astfel de infracțiune, ce a ajuns la cunoștința opiniei publice, producând un puternic impact negativ, ar crea o stare de insecuritate socială gravă și de neîncredere în organele abilitate ale statului în luarea de măsuri ferme împotriva celor care comit fapte penale cu un grad de pericol social foarte ridicat (cercetarea în stare de libertate a inculpatului putând reprezenta chiar o încurajare la săvârșirea unor fapte similare pentru acesta sau pentru alte persoane care au tendințe antisociale, văzând lipsa de fermitate a justiției față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte grave).
În consecință, apreciind că arestarea inculpatului este în mod evident necesară pentru buna desfășurare a urmăririi penale, în baza art. 1491C.pr.pen. propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj urmează a fi admisă, iar instanța a dispus arestarea preventivă a acestuia pe o durată de 29 de zile,
începând cu data de_ și până la data de_ .
Potrivit art.192 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judicare ocazionate cu soluționarea propunerii de arestare preventivă au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul G. M. I. solicitând casarea acesteia și rejudecând, în principal să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
În motivarea recursului s-a arătat că nu este îndeplinită condiția prevăzută de art.148 lit.f C.pr.pen., întrucât nu există probe certe din care să reiasă faptul că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Inculpatul a avut o atitudine cooperantă în cursul urmăririi penale, nu are antecedente penale, iar în raport de împrejurările concrete în care s-a comis fapta, atitudinea fiului părții vătămate care l-a provocat pe inculpat, dar și faptul că victima a dat o declarație ulterioară în care arată că nu are pretenții față de inculpat, se poate aprecia că inculpatul nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, iar scopul procesului penal poate fi realizat și prin luarea unei alte măsuri preventive.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că judecătorul investit cu soluționarea propunerii de arestare preventivă a apreciat în mod corect că există indicii temeinice care confirmă presupunerea rezonabilă că inculpatul G. M. I. a săvârșit infracțiunea de tentadivă la omor calificat
încadrată în dispozițiile art.20 raportat la art.174 și art.175 lit.i C.pen. și acestea rezultă din declarațiile părții vătămate Hulpoi Remus, declarația inculpatului prin care recunoaște fapta precum și declarațiile martorilor audiați până în acest moment în cursul urmăririi penale, concluziile proviziorii formulate de IML Cluj- Napoca, fiind deci îndeplinite condițiile prev.de art.143 C.pr.pen. pe care de altfel, inculpatul nu le contestă.
În ceea ce privește condiția prevăzută de art.148 lit.f C.pr.pen., având în vedere împrejurările concrete în care fapta s-a comis și anume că în timpul nopții inculpatul a aplicat victimei Hulpoi Remus o lovitură în zona toraco-abdominală stângă, cu un obiect metalic de cca 1 m lungime, consecințele acestei fapte și anume ruptura rinichiului stâng și fracturarea coastei, leziuni care au pus în primejdie viața victimei necesitând 45-50 de zile de îngrijiri medicale, faptul că inculpatul a mai fost sancționat cu amendă administrativă pentru praticiparea la încheierare, recidivând în a comite fapte de violență, se apreciază că lăsarea sa în libertate ar crea o puternică stare de tulburare în rândul opiniei publice și în consecință, lăsarea sa în libertate nu se justifică.
În cauza Letellier c/a Franței, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat într-o situație similară că faptele de o gravitate deosebită pot suscita o tulburare a ordinii publice cel puțin pentru o perioadă de timp care să justifice luarea unei măsuri privative de libertate.
În cazul inculpatului, situațiile care țin de încadrarea juridică a faptei și de comiterea acesteia într-o stare de provocare, de atitudinea părții vătămate, vor fi analizate după finalizarea probațiunii, însă raportat la starea de fapt reținută la acest moment și încadrarea juridică, temeiurile arestării preventive se mențin, iar o altă măsură neprivativă de libertate nu este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut de art.136 C.pen. și pentru protejarea ordinii publice.
Prin urmare, hotărârea dată de tribunal este legală și temeinică, iar recursul declarat în cauză este nefondat, urmând a fi respins în baza art.38515pct.1 lit.b C.pr.pen.
Văzând și disp.art.192 alin.2 C.pr.pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul G. M. I., fiul lui M. și Z., născut la_, deținut în IPJ Cluj, împotriva încheierii penale nr.83 din_ a Tribunalului Cluj.
Obligă pe recurentul G. M. să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă .
Pronunțată în ședință publică, azi, 28 august 2013 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER | ||
C. I. S. | S. | M. | Ș. L. C. |
red.C.I./A.C.
3 ex. - _
jud.fond.L. M.
← Încheierea penală nr. 2/2013. Propunere de arestare preventiva... | Încheierea penală nr. 118/2013. Propunere de arestare... → |
---|