Încheierea penală nr. 1215/2013. Prelungirea arestului preventiv
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.1215/R/2013
Ședința publică din 25 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. | S. | , judecător |
JUDECĂTORI: V. | G. | |
D. | P. | |
GREFIER: D. | S. |
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: DANILA SUCIU
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul L. M. , împotriva încheierii penale nr.33/C din 19 septembrie 2013 a T. ui S., având ca obiect prelungirea măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în Arestul IPJ
S., asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Călbăjos R., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care inculpatul arată că-și menține recursul formulat și că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună, în principal, respingerea propunerii P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj de prelungire a măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, apreciind că nu mai subzistă temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri și nici nu au apărut temeiuri noi, care să justifice prelungirea în continuare a stării de arest. Solicită să se aibă în vedere că între membrii familiei inculpatului există o stare conflictuală mai veche, astfel că există dubii cu privire la persoana care a comis tentativa la infracțiunea de omor. Inculpatul nu a avut reprezentarea faptei sale și nici intenția de a suprima viața victimei. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea. Cu onorariu avocațial din FMJ.
Reprezentantul P. ui solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea în stare de libertate, deoarece nu există nicio plângere formulată de partea vătămată împotriva lui, nu există martori și nici acte medicale care să susțină vinovăția lui.
C U R T E A
Prin încheierea penală nr.33 din_ pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._, a fost admisă propunerea P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj.
În baza art.155 și urm. Cod procedură penală, a fost prelungită durata măsurii arestării preventive a inculpatului L. M., acuzat de comiterea
infracțiunii de tentativă de omor calificat, prev. și ped. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 al.1,art. 175 al. 1 lit. c C.p., pe o durată de 30 zile, de la data de_ ora 16,35, până la data de_ ora 16,35 inclusiv.
A fost respinsă cererea de luare, față de inculpatul L. M., a unei măsuri restrictive de libertate.
Onorariul avocatului care a asigurat asistența juridică obligatorie a inculpatului, d-l Crihan Tudor, în sumă de 100 lei, a fost avansat din fondurile M. ui Justiției către Baroul de Avocați S. .
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin încheierea penală nr. 31/C/_ a T. ui S., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului L. M., pe o durată de 29 zile. Pronunțarea a avut loc la ora 16,35. Măsura arestării preventive s-a întemeiat pe dispozițiile art. 149 indice 1
C.p.p. raportat la art. 143 C.p.p, art. 148 lit. f C.p.p., având în vedere ca existau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunea de tentativă de omor calificat, precum și faptul că inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, existând probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
În fapt, s-a reținut că inculpatul L. M. este fratele părții vătămate L. Florin Paul. Inculpatul a locuit o perioadă mai lungă de timp în localitatea Borod,
jud. Bihor de unde este și concubina sa Florian Ecaterina V. .
În cursul săptămânii 19.08.-_, inculpatul împreună cu concubina sa au venit la locuința părinților inculpatului din localitatea Cerîșa, nr. 166, jud. S. pentru a locui aici o perioadă de timp. În curtea imobilului cu nr. 166, pe lângă casa părinților inculpatului se află și casa în care locuiește partea vătămată L. Florin Paul, împreună cu concubina sa L. C. și cei doi copii ai lor. După sosirea inculpatului în localitatea Cerîșa, între acesta și partea vătămată L. Florin Paul s-a iscat o ceartă datorită faptului că inculpatul a fost gelos deoarece partea vătămată a dansat cu concubina sa. În acest context, inculpatul a spart un geam cu mâna dreaptă, provocându-și o plagă tăiată la antebrațul drept. Aceste evenimente s-au petrecut în data de_ .
La data de_, inculpatul și partea vătămată au consumat băuturi alcoolice, ajungând ambii în stare de ebrietate. În jurul orelor 16,00, L. R., mama celor doi, s-a deplasat în centrul localității Cerîșa pentru a ridica banii aferenți ajutorului social. Banii respectivi nu au ajuns pentru a fi distribuiți, iar L.
R. s-a întors acasă și i-a spus soțului său L. M. Sr. faptul că nu au primit bani. L. M. Sr. s-a enervat și a început să o agreseze pe L. R. . Partea vătămată L. Florin Paul a intervenit între cei doi și s-a îmbrâncit cu tatăl său, L. M. Sr. pentru ca acesta să nu o mai agreseze pe L. R. . În timp ce L. Florin Paul se ținea de haine cu L. M. Sr., inculpatul L. M. Jr. s-a deplasat în casă, a luat un cuțit folosit la bucătărie și i-a aplicat fratelui său o lovitură cu cuțitul în partea posterioară a toracelui.si o lovitura in zona omoplatului drept . Lovitura a fost aplicată cu brațul stâng, având o traiectorie de sus în jos. În acest moment, între inculpatul L. M. și partea vătămată L. Florin Paul a intervenit L. R. care, la rândul ei, a fost tăiată superficial la baza gâtului de către inculpatul L. M. Jr. În acest moment, atât L. Florin Paul, cât și L. R. au fugit din curtea locuinței înspre o vie situată în partea din spate a casei. Inculpatul L. M. a fugit după ei însă, văzând că ambii au căzut la pământ în aproprierea gardului ce împrejmuia via, nu le-a mai aplicat lovituri acestora.
La aceste evenimente au asistat și L. C., Varga P. si Florian Ecaterina V. . Varga P. observând că L. Florin sângerează abundent a anunțat ambulanța prin intermediul 112. Până la sosirea ambulanței, L. C. a pansat rănile suferite de L. Florin Paul și L. R. .
Conform concluziilor medico-legale provizorii partea vatamata L. Florin Paul prezinta o plaga taiat-intepata scapulovertebrala stanga penetranta in cavitatea toracica stanga penetranta pulmonara stanga cu hemopneumotorace stang, pneumomediastin, emfizem subcutanat si o plaga taiat-intepata in regiunea omoplatului drept Leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire activa repetata cu un corp dur taietor-intepator, posibil cutit corp delict . Leziunile au pus in primejdie viata victimei si pot data din_ .
Potrivit art. 155 alin. 1 C.p.p., în cursul urmăririi penale,arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi,care să justifice privarea de libertate.
Potrivit jurisprudenței în materie, în procedura prelungirii duratei arestării preventive în cursul urmăririi penale, instanța verifică exclusiv dacă temeiurile care au determinat arestare inițială impun în continuare privarea de libertate.În aplicarea acestor dispoziții, instanța nu statuează asupra temeiniciei acuzațiilor, examinarea temeiniciei acuzațiilor efectuându-se în baza sesizării prin rechizitoriu (Î.C.C.J, dec. nr. 3440/2010).
Analizând propunerea P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu limitele investirii, dar și cu dispozițiile legale menționate, instanța a apreciat că propunerea este întemeiată,întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului nu numai că se mențin și nu s-au modificat până la acest termen procesual, ci și impun în continuare privarea de libertate.
Astfel, din materialul probator administrat până în acest moment procesual, se constată că se menține caracterul rezonabil al presupunerii că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat-fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 143 rap. la art. 681C.p.p., relevante sub acest aspect fiind declarațiile părții vătămate
L. Florin Paul (f. 73),ale martorilor L. M., Varga P., L. C. Florentina,L. R. (f.24-33), procesul - verbal de cercetare la fața locului (f.22- 23), precum și actele medico-legale (concluziile provizorii ale constatării medico- legale - f. 37-38, adeverință medicală eliberată de Spitalul Județean de Urgență Z.
- f.39).
Sunt îndeplinite și se mențin condițiile prev. de art. 148 alin. 1 lit.f C.p.p.,întrucât, pentru infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat, legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în
libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Contrar susținerilor apărătorului inculpatului, potrivit cărora L. T. a aplicat părții vătămate o singură lovitură cu cuțitul, fiind provocat și neavând reprezentarea lezării unei zone vitale, instanța a reținut că, pe de o parte, din probatoriul administrat până în prezent nu rezultă că inculpatul ar fi săvârșit fapta sub imperiul unei puternice tulburări sau emoții determinată de o provocare din parte persoanei vătămate, ci, eventual, inculpatul a comis fapta fiind sub imperiul unei tulburări determinată de consumul de băuturi alcoolice. Pe de altă parte, instanța a reținut modalitatea concretă de săvârșire a faptei: prin aplicarea de lovituri repetate cu cuțitul în zone vitale, asupra unei rude apropiate, leziunile produse punând în primejdie viața victimei . Jurisprudența în materie este constantă în a aprecia că astfel de fapte întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor, iar nu cele ale infracțiunii de corporală gravă.
Apoi, și dacă ar fi acceptate susținerile apărătorului inculpatului referitoare la încadrarea juridică a faptei ce ar putea fi reținută în sarcina inculpatului, se constată că pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală gravă (art.182 al.2 C.p.) pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani (de la 2 la 10 ani).
La aprecierea condiției pericolului concret pentru ordinea publică reprezentat de lăsare inculpatului în libertate, sunt avute în vedere natura și gravitatea faptei reținute în sarcina inculpatului, modalitatea concretă de comitere a acestei și urmările produse. Astfel, din actele și lucrările dosarului întocmite până la acest moment rezultă existența motivelor plauzibile de a bănui că inculpatul L. M. este autorul faptei reținute în sarcina sa, săvârșind o infracțiune contra vieții, una din cele mai grave infracțiuni incriminate de legislația penală română, deoarece protejează valoarea socială supremă, care este viața persoanelor, legiuitorul a prevăzând cele mai severe pedepse pentru aceste infracțiuni .
Este adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură a infracțiunii. Aceasta nu înseamnă însă că, în aprecierea pericolului pentru ordinea publică, poate fi făcută abstracție de gravitatea faptei .
Sub acest aspect, existența pericolului este determinată, între altele, și de însuși pericolul social al infracțiunii de care este învinuit inculpatul, de reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni,de posibilitatea comiterii chiar a unor fapte similare de către alte persoane, în absența unei reacții ferme față de cei suspectați ca autori ai unor astfel de fapte.
Prin urmare,la stabilirea pericolului pentru ordinea publică nu se pot avea în vedere numai date legate de persoana inculpatului, ci și date referitoare la fapte, nu de puține ori acestea din urmă fiind de natură să creeze în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția, cei care concureză la înfăptuirea ei nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
Inculpatul a negat în permanență comiterea infracțiunii reținute în sarcina sa, dar a dat declarații contradictorii în cauză cu privire la locurile în care susține că ar fi avut loc agresiuni asupra sa din partea fratelui său, declarații care nu fac însă decât să confirme suspiciunile rezonabile de comitere a faptei de care este acuzat. Astfel, în fața organelor de urmărire penală, inculpatul a declarat faptul că a intervenit pentru a-i despărți pe tatăl și pe fratele său, după care a fost lovit cu pumnii și picioarele de către L. Florin Paul,astfel că a fugit lângă o vie din spatele casei, unde a fost ajuns de fratele său și lovit cu pumnii și picioarele. Cei doi s-au îmbrâncit, L. Florin Paul a căzut, astfel că inculpatul s-a deplasat lângă casă, unde a stat cu un unchi, L. P. și a băut un pahar de vin, timp în care L. Florin Paul a venit cu un par și l-a lovit pe inculpat, acesta căzând inconștient, iar când s-a trezit a aflat că mama și fratele său au fost transportați la spital cu ambulanța. În fața judecătorului însă,cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă, inculpatul a declarat că, după ce a intervenit între tatăl și fratele său, a fost lovit cu pumnii și picioarele de către L. Florin Paul,astfel că a fugit lângă o vie din spatele casei, unde a fost ajuns de fratele său, care avea în
mâini un par cu care l-a lovit, L. M. leșinând și revenindu-și după aproximativ o oră, când a aflat că fratele și mama sa au fost transportați la spital cu ambulanța. Inculpatul nu a putut explica din ce motive fratele și mama sa prezintă urme de tăieturi.
Nici partea vătămată, nici unchiul inculpatului, Varga P., nu au confirmat susținerile acestuia. L. Florin Paul, audiat fiind după arestarea lui L. T., a arătat că în data de_ a avut doar un conflict verbal cu tatăl său, între cei doi nu a existat nici un contact fizic, dar, în contextual acesta, inculpatul, aflându- se în spatele părții vătămate, i-a aplicat acesteia două lovituri de cuțit: o dată în zona umărului și o dată în zona toracică(dos u.p.,f.73).
Mai sunt avute în vedere și mențiunile din fișa de cazier judiciar, din care rezultă că inculpatul nu este la primul conflict cu legea penală, anterior L. M. fiind condamnat la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea unei
infracțiuni de tâlhărie în stare de minorat. A fost arestat la data de_ și eliberat la data de_, cu un rest neexecutat de 745 de zile.
Așadar, motivele care au condus la luarea măsurii arestării preventive nu s- au schimbat, iar prelungirea acestei măsuri prin prisma art 155 C.p.p. este necesară și pentru a putea fi asigurată audierea inculpatului oricând,precum și pentru completarea urmăririi penale, respectiv efectuarea unui raport de constatare medico-legală, care să lămurească pe deplin, și din punct de vedere medico- legal,starea de fapt din prezenta cauză, dar și audierea numiților L. C. și Varga P. .
Cât privește solicitarea de luare, față de inculpatul L. M., a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, instanța a reținut, pe de o parte, faptul că se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului, pentru motivele arătate anterior, iar pe de altă parte, s-a reținut că, în cadrul soluționării propunerii de prelungire a arestării preventive, instanța este ținută să se pronunțe exclusiv asupra necesității prelungirii arestării (în sensul admiterii sau respingerii propunerii), inculpatul având posibilitatea să formuleze pe cale separată cerere de înlocuire a măsurii arestării cu altă măsură preventivă neprivativă de libertate sau să formuleze oricând în cursul procesului cerere de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune. Dispozițiile legale referitoare la prelungirea măsurii arestării preventive nu fac trimitere la dispozițiile art. 146 alin. 11 indice 1 C.p.p., care prevăd doar în cazul respingerii propunerii de arestare preventivă posibilitatea judecătorului de a dispune luarea uneia din măsurile restrictive de drepturi. Din aceste motive, instanța a respins cererea de luare, față de inculpat, a unei măsuri restrictive de drepturi (obligarea de a nu părăsi localitatea).
Față de solicitarea procurorului de prelungirea duratei arestării preventive a inculpatului L. M. pe o perioadă de 30 zile începând cu data de_, instanța a reținut că măsura arestării preventive a fost dispusă în data de _
,pe o perioadă de 29 de zile, până la data de_ inclusiv. Pronunțarea în cauză cu privire la măsura arestării preventive a avut loc la ora 16,35. Potrivit prevederilor art. 188 C.p.p., în calcularea termenelor privind măsurile preventive, ora sau ziua de la care începe și cea la care se sfârșește termenul intră în durata acestuia.
Astfel fiind, propunerea P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj a fost admisă și, în baza art.155 și urm. C.p.p.,s-a dispus prelungirea duratei arestării preventive a inculpatului L. M. pe o perioadă de 30 zile, de la data de_ ora 16,35, până la data de_ ora 16,35, inclusiv.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul L. M. prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă propunerea P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj de prelungire a măsurii arestării preventive, cu consecința punerii sale în libertate, apreciind că temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă, că nu au apărut temeiuri noi, care să justifice prelungirea măsurii arestării preventive.
În motivele de recurs inculpatul prin apărătorul acestuia a arătat că a avut cu partea vătămată o stare conflictuală mai veche, sens în care există dubii cu privire la persoana care a comis tentativa la infracțiunea de omor, că inculpatul nu a avut reprezentarea faptei sale și nici intenția de a suprima viața victimei.
Inculpatul a solicitat în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu altă măsură mai puțin restrictivă, cum ar fi cea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Analizând încheierea penală atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de inculpat, precum și a celor care puteau fi puse în discuție din oficiu, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond a reținut în mod corect că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art.143 și art.148 lit.f C.p.p. în sensul că sunt indicii temeinice din care rezultă presupunerea că inculpatul a lovit pe partea vătămată L. Florin Paul, cauzându-i leziuni care i-au pus în primejdie viața.
Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea presupus a fi comisă de inculpat este închisoarea mai mare de 4 ani, iar acesta prezintă pericol concret pentru ordinea publică prin natura deosebit de gravă a presupusei fapte de care este învinuit inculpatul, modalitatea de săvârșire a infracțiunii, precum și urmările acesteia, respectiv punerea în primejdie a vieții victimei.
Urmărirea penală nu a fost finalizată urmând să fie efectuat un raport de constatare medico-legală care să lămurească leziunile suferite de victimă, precum și efectele acestora și audierea martorilor L. C. și Varga Petre.
Având în vedere că temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive subzistă și în prezent, că urmărirea penală nu a fost finalizată, urmând să fie administrate probele menționate mai sus,că nu se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură mai puțin restrictivă, cum ar fi cea de a nu părăsi localitatea sau țara, pentru motivele care s-au arătat în detaliu mai sus, în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.p.p. recursul formulat de inculpatul L. M. împotriva încheierii penale nr.33 din 19 septembrie 2013 a T. ui S. urmează să fie respins, ca nefondat.
În baza art.189 C.p.p. urmează să se stabilească în favoarea Baroului de Avocați C. suma de 100 lei, reprezentând onorariu pentru apărătorul din oficiu, care va fi suportat din FMJ.
Potrivit art.192 alin.2 C.p.p. inculpatul urmează să plătească statului suma de 600 lei, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul L. M., detinut in Arestul IPJ S., împotriva încheierii penale nr. 33/C din 19 septembrie 2013 a T. ui S. .
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Călbăjos R. .
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25 septembrie 2013 .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||
SS | V. | G. | DP |
GREFIER
DS
Red.V.G./S.M.D.
3 ex./_ Jud.fond.Tăran D.
| ← Încheierea penală nr. 72/2013. Prelungirea arestului preventiv | Încheierea penală nr. 370/2013. Prelungirea arestului preventiv → |
|---|
