Încheierea penală nr. 1601/2013. Prelungirea arestului preventiv
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 1601/R/2013
Ședința publică din 28 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | : M. | B., judecător |
JUDECĂTORI | : A. | D. L. |
: V. | G. | |
GREFIER | : L. | A. S. |
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism - Serviciul T. C. reprezentant prin Doru Dobocan, procuror
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI
TERORISM - B. T. S. și de către inculpații B. A. D. și Z.
D. A. împotriva încheierii penale nr. 37/C din data de 26 noiembrie 2013 pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului S., având ca obiect având ca obiect prelungirea duratei arestării preventive dispuse în cursul urmăririi penale ( art. 156 și următoarele Cod procedură penală ).
La apelul nominal efectuat în ședință publică se prezintă inculpatul B.
A. D., în stare de arest, și inculpatul Z. D. A., în stare de arest, asistat de către apărător ales, avocat T. Crihan, din cadrul Baroului S., cu împuternicire avocațială la dosar ( f. 6 ).
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care,
Curtea, raportat la absența apărătorului din oficiu al inculpatului prezent, și necesitatea prezentării avocat Bădău C. E., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar ( f. 16 ) pentru asigurarea asistenței judiciare obligatorii, în baza dispozițiilor art. 104 alin. (12) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, va striga din nou această cauză.
La cea de-a două strigare a cauzei se prezintă inculpatul B. A. D., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat Bădău C.
E., din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 16 ) și inculpatul Z.
D. A., în stare de arest, asistat de către apărător ales, avocat T. Crihan, din cadrul Baroului S., cu împuternicire avocațială la dosar ( f. 6 ).
Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Reprezentantul M. ui P. solicită, în temeiul art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală, admiterea recursului D., casarea în parte a încheierii penale nr. 37/C/_ a Tribunalului S. și, pronunțând o nouă hotărâre să se dispună prelungirea măsurii arestării preventive luată față de cei doi inculpați, pe o durată de 30 de zile și nu de 20 de zile, așa cum a hotărât instanța fondului, pentru motivele legate de subzistența temeiurilor care au determinat luarea măsurii arestării preventive, dar și de necesitatea pentru celeritatea efectuării urmăririi penale a menținerii în stare de arest preventiv a inculpaților pe o durată de 30 de zile, perioadă necesară pentru finalizarea lucrărilor.
Apărătorul ales al inculpatului Z. D. A. solicită respingerea recursului D. și admiterea recursului inculpatului.
Susține că procurorul a indicat în mod concret actele de urmărire penale care au fost efectuate în perioada scursă de la arestarea preventivă și până la momentul soluționării cererii, respectiv actele care urmează și trebuie întocmite și apreciază că acestea pot fi efectuate în mod cert chiar și cu inculpatul în stare de libertate și anume aspectul ce vizează rezultatul final al Laboratorului de analize, extinderea urmăririi penale față de alte persoane precum și reaudierea inculpaților. Astfel, nu consideră că există vreo posibilitate reală sau imaginară ca inculpatul să influențeze în vreun fel rezultatul final al Laboratorului de Analiză a Drogurilor, în condițiile în care acesta a și recunoscut în integralitate faptele reținute în sarcina sa și a menționat în mod clar că drogul era canabis, iar rezultatele preliminare au fost în același sens. În acest context, apreciază că situația inculpatului nu are
nicio legătură cu extinderea urmăririi penale și arată că acesta și-a recunoscut vina. În consecință, consideră ca fiind benefică o eventuală extindere a urmăririi penale, respectiv punerea sub învinuire și a altor consumatori care au legătură cu cei doi inculpați, dar susține că acest aspect nu interferează cu starea inculpatului.
Raportat la aspectele evidențiate, consideră că instanța a pronunțat o soluție parțial bună raportat la admiterea propunerii doar pentru o perioadă de 20 de zile și susține că o soluție mai temeinică ar fi fost aceea de înlocuire a arestului preventiv cu o altă măsură preventivă, sens în care a propus obligarea inculpatului de a nu părăsi localitatea de domiciliu fără încuviințarea organelor judiciare.
Astfel, nu neagă gravitatea acuzațiilor, dar arată că modalitatea de derulare a anchetei justifică coborârea gradului de severitate a măsurilor preventive care trebuie avute în vedere și își exprimă convingerea că inclusiv organul de urmărire penală nu are niciun dubiu cu privire la faptul că ancheta ar putea fi periclitată în vreun fel, cu precizarea că cererile de prelungire efectuate sunt vizate în mod teoretic de fișa postului. În acest sens, susține că personal nu a văzut și nu există niciun alt dosar în care organul de urmărire penală să aprecieze ca fiind suficientă durata măsurii preventive și să nu formuleze vreo propunere, care se efectuează până la stoparea lor de către intervenția instanței.
Mai arată că inculpații nu au antecedente penale, că au recunoscut comiterea faptelor, că nu se impune decât întocmirea rechizitoriului și că, în
mod cert, inculpatul Z. D. va solicita aplicarea art. 3201Cod procedură penală, fiind beneficiul introdus de către legiuitor pentru cei care înțeleg să colaboreze pe deplin cu organele de anchetă. În consecință, solicită clemență și reiterează faptul că inculpatul nu a mai avut nicio confruntare cu legea penală, fiind la prima abatere de acest gen.
De asemenea, consideră discutabilă aprecierea instanței în sensul că măsura arestului preventiv nu poate fi înlocuită, respectiv că în cazul respingerii cererii de prelungire aceasta nu putea adopta o altă măsură. Astfel, opinează că, în măsura în care instanței i se propune prelungirea arestului preventiv în cursul urmăririi penale, aceasta nu este obligată să adopte doar soluția prelungirii sau a respingerii, ci poate dispune și luarea unei alte măsuri preventive.
Apărătorul din oficiu al inculpatului B. A. D. solicită respingerea recursului promovat de către D. - B. T. S. și admiterea recursului formulat de inculpat împotriva încheierii penale nr. 37/2013, în principal, cu consecința punerii de îndată în libertate, iar în subsidiar, să se dispună obligarea de a nu părăsi localitatea.
Consideră că la acest moment nu mai subzistă temeiurile avute în vedere în momentul luării măsurii și, de asemenea, că nu există temeiuri noi care să justifice măsura.
De asemenea, solicită a se observa că inculpatul a regretat săvârșirea faptei, a recunoscut inclusiv cantitățile reținute prin actele întocmite de organele de cercetare penală și a dat declarații importante cu privire la împrejurările săvârșirii faptei și la persoanele care probabil urmează să fie cercetate în calitate de făptuitori și, ulterior inculpați.
Totodată, solicită a se avea în vedere vârsta inculpatului și faptul că acesta, dintr-un teribilism al vârstei, a săvârșit faptele imputate, precum și faptul că acesta nu are antecedente penale.
Mai arată că s-au efectuat numeroase acte de urmărire penală, fiind audiați inculpații, martorii, precum și constatări tehnico-științifice, motiv pentru care apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului nu ar prejudicia buna desfășurare a procesului penal. Astfel, în situația în care se va opta spre o măsură neprivativă de libertate și restrictivă, vor fi impuse în sarcina inculpatului anumite obligații, care în situația nerespectării acestora cu rea- credință se va putea lua din nou măsura arestului preventiv.
Totodată, precizează că din declarațiile inculpatului rezultă că acesta, în perioada petrecută în arest, a reflectat și a conștientizat gravitatea și urmările faptelor pe care le-a săvârșit și solicită a se avea în vedere că măsura arestării este una de excepție, motiv pentru care consideră că se impune admiterea recursului promovat în cauză. Cu onorariu FMJ.
Reprezentantul M. ui P. solicită respingerea ca nefondate a recursurilor formulate de către inculpați, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, pentru următoarele motive:
Astfel, sub rezerva criticilor formulate în motivele de recursul ale D.
, apreciază că încheierea penală nr. 37 din 26 noiembrie 2013 a Tribunalului
S. este legală și temeinică sub aspectul prelungirii măsurii arestării preventive, cu precizarea că a fost criticată doar durata pentru care a fost dispusă prelungirea. În acest sens, susține că instanța de fond, în mod corect, a apreciat că în cauză subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpați și că sunt întrunite cumulativ
atât condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală, în sensul că există indicii și probe care duc la bănuiala rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, cât și condițiile prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc prezumat a fi săvârșită de către inculpați este mai mare de 4 ani închisoare, iar cercetarea lor în stare de libertate, în acest moment, prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Astfel, în conformitate și cu reținerile corecte ale instanței de fond, consideră că sunt perfect îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, pedeapsa pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc fiind de la 3 la 15 ani, deci în mod evident mai mare, iar cercetarea inculpaților în stare de libertate, în acest moment prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, nu numai datorită gravității faptelor, materializată în limitele mari de pedeapsă ale normei de incriminare, dar și datorită impactului negativ puternic pe care săvârșirea unor astfel de infracțiuni le are în conștiința publică, respectiv a membrilor comunității, pe fondul dezvoltării fără precedent a traficului și consumului de droguri, care are consecințe grave și foarte grave asupra sănătății, atât fizice, dar mai ales psihice a unor persoane cu vârste din ce în ce mai fragede.
De asemenea, în concordanță cu aspectele evidențiate la pagina nr. 11 din încheierea penală recurată de către instanța de fond, arată că de la momentul arestării preventive a inculpaților a trecut un timp prea scurt pentru diluarea ecoului și impactului negativ pe care săvârșirea unor astfel de fapte îl au asupra conștiinței publice și a membrilor comunității din care fac parte.
Ca urmare, pentru motivele expuse, solicită respingerea recursurilor.
Apărătorul ales al inculpatului Z. D. A. arată că a omis să menționeze că în concluziile pe fond formulate de către D. B. T.
S. s-a admis că actele de urmărire penală propuse pot fi efectuate fără dificultăți chiar dacă inculpații ar fi lăsați în stare de libertate, dar azi Serviciul T. C. al D. prin procuror admite implicit, pentru că face trimitere la alte motive, respectiv la perioada scurtă petrecută în stare de arest, dar fără a susține existența vreunei probleme în derularea anchetei.
Inculpatul B. A. D., având ultimul cuvânt, arată că regretă faptele săvârșite, că nu a prevăzut repercusiunile acestora și că perioada de arest a fost una extrem de dificilă pentru el și nu dorește reiterarea acestei experiențe. În concluzie, solicită clemență.
Inculpatul Z. D. A., având ultimul cuvânt, regretă fapta săvârșită și arată că nu dorește periclitarea anchetei sau influențarea martorilor, ci doar punerea sa în libertate pentru a se reintegra în societate și pentru a fi alături de familia sa.
C U R T E A
Prin încheierea penală nr.37/C din_ pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._, a fost admisă în parte propunerea B. ui T.
S. - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
În baza art.155 și urm. Cod procedură penală, a fost prelungită durata măsurii arestării preventive a inculpatului B. A. D., începând cu data de_ și până la data de_ inclusiv.
În baza art.155 și urm. Cod procedură penală, a fost prelungită durata măsurii arestării preventive a inculpatului Z. D. A., pe o perioadă de 20 de zile, începând cu data de_ și până la data de_ inclusiv.
În baza art.139 alin.1 C.p.p., au fost respinse cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu altă măsură preventivă, formulate de inculpați.
S-a constatat că inculpatul Z. A. D. a fost asistat de apărător
ales.
Onorariul în sumă de 100 lei, cuvenit d-nei avocat Covaci M. ,
desemnată din oficiu să asigure asistența juridică obligatorie a inculpatului
B. A. D., a fost avansat din fondurile M. ui Justiției către Baroul de Avocați S. .
Pentru a pronunța această soluție instanța a apreciat că propunerea este întemeiată, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților nu numai că se mențin și nu s-au modificat până la acest termen procesual, ci și impun în continuare privarea de libertate.
Astfel, din materialul probator administrat până în acest moment procesual, se constată că se menține caracterul rezonabil al presupunerii că
inculpatul B. A. D. a săvârșit faptele pentru care este cercetat - fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 143 rap. la art. 681C.p.p., relevante sub acest aspect fiind declarațiile de recunoaștere ale inculpatului, declarațiile învinuitului Costina C. R., procesul-verbal de percheziție domiciliară efectuat la locuința învinuitului Costina C. R., constatările fizico-chimice de laborator efectuate de Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor și Precursori asupra cantității de 5,5 g cannabis ridicată din locuința învinuitului Costina C. R., declarațiile martorilor M. S., Caraba Ovidiu, C. S. Dorin, M. Florin, Crăciun Alexandru.
Totodată, s-a constatat că se menține caracterul rezonabil al presupunerii că și inculpatul Z. D. A. a săvârșit faptele pentru care este cercetat-fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 143 rap. la art. 681C.p.p., relevante sub acest aspect fiind de recunoaștere ale inculpatului, declarațiile inculpatului B. A. D., declarațiile date de M. Florin, C.
S., Caraba Ovidiu, C. A., constatările fizico-chimice de laborator efectuate de Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor și Precursori asupra cantitatea de aproximativ 4g cannabis ridicată dintr-un dulap din camera inculpatului cu ocazia percheziției domiciliare.
Sunt îndeplinite și se mențin condițiile prev. de art. 148 alin. 1 lit.f C.p.p.,întrucât, pentru infracțiunile pentru care inculpații sunt cercetați,
legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
La aprecierea acestei ultime condiții, judecătorul a avut în vedere natura și gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpaților, modalitatea concretă de comitere a acestora și urmările produse.
Astfel, din actele și lucrările dosarului întocmite până la acest moment rezultă, în mod indubitabil, că în cursul lunii octombrie 2013, B. A. D. a achiziționat din Spania cantitatea de 150 g cannabis, în timp ce inculpatul
Z. D. A. a achiziționat 100 g cannabis. În data de_, cei doi au adus drogurile în România (prin punctul de trecere al frontierei Borș), după care, în perioada_ -_, inculpatul B. A. D. a vândut, în mai multe rânduri, o parte din cantitatea de cannabis adusă din Spania. O altă parte din cantitatea de cannabis adusă din Spania a fost consumată de inculpat împreună cu Z. D. A. ori cu alți tineri. De asemenea,
inculpatul Z. D. A., singur ori împreună cu B. A. D., a vândut ori a oferit cu titlu gratuit, în mai multe rânduri, o parte din cantitatea de cannabis adusă din Spania, iar cantitatea de aproximativ 50 g cannabis a fost depozitată de inculpat la locuința lui C. S. Dorin din C. Napoca.
Inculpatul B. A. D. a recunoscut cele reținute în sarcina sa, declarațiile sale coroborându-se cu probatoriul administrat până în prezent.
Inițial, inculpatul Z. D. A. a precizat faptul că a cumpărat din Spania 100 g de cannabis, însă a susținut că nu a adus în România întreaga cantitate, ci doar aproximativ 10 g, pentru consum propriu, restul cannabisului cumpărat dându-l unui tânăr din Spania. Inculpatul a negat faptul că ar fi vândut ori ar fi oferit cu titlu gratuit cannabis după ce a revenit din Spania.
Ulterior, Z. D. A. a revenit asupra declarațiilor date și a arătat că din cantitatea de 100 g cannabis cumpărată din Spania, a dat 10 g cannabis unui tânăr având prenumele S., iar cantitatea de 80 g a adus-o în țară,după ce a ascuns-o în două borcane. Ulterior revenirii în țară, inculpatul a vândut 2-3 g de cannabis lui M. Florin, a oferit cu titlu gratuit cannabis ori țigări confecționate cu cannabis mai multor persoane sau a consumat
împreună cu mai mulți tineri țigări confecționate cu cannabis. De asemenea, inculpatul a recunoscut că în data de_ l-a contactat telefonic pe C.
S., apoi cei doi s-au întâlnit, din discuțiile purtate, Z. D. A. dându-și seama că amicul său cunoștea că inculpatul adusese cannabis din Spania. Astfel, inculpatul a depozitat 50g cannabis în locuința lui C. S., o cantitate de 3-4 g cannabis luând-o și depozitând-o în locuința sa, unde a fost găsită cu ocazia percheziției domiciliare (dos. u.p., f.216-220).
Din probatoriul administrat până în prezent rezultă indicii temeinice de comitere a infracțiunilor de trafic de droguri de risc și deținere de droguri pentru consum propriu și de către Z. D. A. .
Având în vedere declarațiile modificate ale inculpatului Z., precum și existența unor indicii cu privire la posibilitatea ca și altor persoane inculpații să le fi vândut ori oferit cu titlu gratuit cannabis, dar la care aceștia nu au făcut referire în declarațiile lor, este firesc a fi luat în considerare și riscul ca, odată puși în libertate, inculpații să încerce împiedicarea aflării adevărului și lămurirea cauzei sub toate aspectele.
În ceea ce privește pericolul social prezentat de inculpați, nu se poate ignora faptul că aceștia sunt acuzați de comercializarea, în mod repetat, de droguri de risc, cumpărători fiind în special tineri, inculpații alegând ca în acest mod să obțină ușor venituri substanțiale, manifestând indiferență față
de consecințele pe care le-ar fi putut avea acțiunile sale. Mai grav însă, inculpații sunt ei înșiși consumatori de droguri de mai mulți ani, punându-și în pericol propria viață, comercializarea de droguri înlesnindu-le consumul.
În raport cu acest comportament al inculpaților,trebuie avută în vedere și reacția opiniei publice,rezonanța faptelor comise, sentimentul de insecuritate creat în rândul opiniei publice prin cercetarea în stare de libertate a unor persoane învinuite de săvârșirea unor astfel de infracțiuni, precum și, concomitent, un sentiment firesc de dezaprobare din partea colectivității.
Astfel după cum s-a mai arătat, problemele traficului ilicit de droguri și a abuzului de droguri devin tot mai îngrijorătoare, narcomania în rândul tinerilor este foarte răspândită, traficanții cunoscând acest aspect și încercând să aibă o rețea cât mai mare de distribuitori și consumatori. Este bine cunoscut faptul că persoanele dependente reușesc cu greutate să renunțe la narcotice, nu sunt rare cazurile care au un final tragic. Prin urmare, este firesc a fi luat în considerare și riscul ca inculpații să reia activitatea infracțională.
Se impun a fi precizate și următoarele: luând în discuție durata rezonabilă a privării de libertate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că, în circumstanțe excepționale, prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice detenția înainte de proces, cel puțin pentru un timp (cauza Letellier c.Franței).De asemeni, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, atunci când se apreciază caracterul rezonabil al duratei menținerii arestării preventive,trebuie să se țină cont de natura
infracțiunilor, de dificultățile inerente urmăririi penale față de infracțiunile comise, de motivele care au stat la baza arestării și de modalitatea de desfășurare a procedurilor față de acesta,având în vedere complexitatea cauzei( cauza Chraidi c. Germaniei).
În ce privește ecoul creat în rândul opiniei publice de fapta inculpaților, aspect avut în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive, instanța a apreciat că perioada de arest preventiv scurtă executată de cei doi inculpați nu a fost în măsură să ducă la stingerea acestuia.
Nu în ultimul rând, se reține că în perioada_ -_, s-au administrat probatorii constând în audieri ale coinculpaților,învinuiților, martorilor identificați până în prezent, fiind necesară ,în perioada următoare, efectuarea demersurilor necesare finalizării urmăririi penale astfel încât, în vederea bunei desfășurări a urmăririi penale, se impune privarea de libertate a inculpaților și în continuare, cu atât mai mult cu cât la acest moment subzistă temeiurile avute în vedere la momentul emiterii mandatelor de arestare preventivă.
Instanța a apreciat că prelungirea duratei arestării preventive este premisa efectuării cu celeritate a actelor procesuale indicate în cuprinsul propunerii de prelungire a arestării preventive, însă, în același timp, prelungirea duratei arestării preventive a inculpaților pentru 30 de zile nu se impune, motiv pentru care s-a dispus prelungirea duratei arestării preventive a inculpaților pentru încă 20 de zile, pentru a putea fi asigurată audierea inculpaților oricând, precum și pentru completarea urmăririi penale.
Din aceste motive,dar și pentru că scopul măsurii arestării preventive (acela de a aduce în fața autorității judiciare competente a persoanei bănuite
de comiterea unei infracțiuni) nu a fost atins, iar temeiurile ce au determinat arestarea inculpaților în circumstanțele prezentei cauze nu s-au schimbat, instanța apreciază că nu se impune, la acest moment procesual, luarea față de inculpați a unei măsuri restrictive de drepturi.
De altfel, în cadrul soluționării propunerii de prelungire a arestării preventive, instanța este ținută să se pronunțe exclusiv asupra necesității prelungirii arestării (în sensul admiterii sau respingerii propunerii), dispozițiile legale referitoare la prelungirea măsurii arestării preventive nefăcând trimitere la dispozițiile art. 146 alin. 111C.p.p., potrivit cărora doar în cazul respingerii propunerii de arestare preventivă posibilitatea judecătorului de a dispune luarea uneia din măsurile restrictive de drepturi. Inculpații au posibilitatea să formuleze pe cale separată cereri de înlocuire a măsurii arestării cu altă măsură preventivă neprivativă de libertate sau să formuleze oricând în cursul procesului cereri de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune.
Față de considerentele expuse, se constată că în prezenta cauză durata privării de libertate a inculpaților B. A. D. și Z. D. A. respectă exigențele prevederilor art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind caracterul rezonabil al măsurii iar, în raport de gravitatea faptelor comise, prelungirea acestei măsuri nu constituie o măsură excesivă.
Astfel fiind, propunerea B. ui T. S. - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost admisă în parte și, în baza art.155 și urm. C.p.p.,s-a dispus prelungirea duratei arestării preventive a inculpatului B. A. D. pe o perioadă de 20 zile, începând cu data de_ și până la data de_ inclusiv și a inculpatului Z. D.
A. începând cu data de_ și până la data de_ inclusiv.
Onorariul avocatului care a asigurat asistența juridică obligatorie a inculpatului, d-na Covaci M., în sumă de 100 lei, a fost avansat din fondurile M. ui Justiției către Baroul de Avocați S. .
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen legal atât inculpații cât și DIICOT - B. ui T. S., criticând soluția ca nefiind temeinică și legală.
În motivarea recursului său, DIICOT- B. ui T. S. a învederat faptul că se impune prelungirea arestului preventiv a celor doi inculpați pe o durată de 30 de zile și nu de 20 cum a stabilit prima instanță având în vedere complexitatea cauzei și necesitatea asigurării celerității finalizării urmăririi penale.
În motivarea recursului său, inculpatul B. A. D. a învederat faptul că actele procedurale indicate de procuror în cererea de prelungire a arestului preventiv pot fi întocmite de acesta și cu inculpații în stare de libertate, neexistând vreo dovadă că aceștia ar putea să zădărnicească în vreun fel aflarea adevărului, cu atât mai mult cu cât, inculpatul nu are antecedente penale și a recunoscut și regretat comiterea faptei, colaborând cu organele de cercetare penală.
În motivarea recursului său, inculpatul Z. D. A. a învederat la rândul său faptul că se impune cercetarea sa în stare de libertate în condițiile în care nu există probe că acesta ar putea să influențeze în vreun fel rezultatul final al Laboratorului de Analiză a Drogurilor, în condițiile în care acesta a și recunoscut în integralitate faptele reținute în sarcina sa și a menționat în mod clar că drogul era canabis, iar rezultatele preliminare au
fost în același sens. În acest context, se apreciază că situația inculpatului nu are nicio legătură cu extinderea urmăririi penale și arată că acesta și-a recunoscut vina.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:
Din probele administrate până în prezent, coroborate cu declarațiile inculpaților de recunoaștere a faptelor imputate, rezultă existența unor indicii temeinice în sensul art.68 ind.1 C.p.p. care conduc la presupunerea rezonabilă că inculpații sunt autorii infracțiunilor pentru care sunt cercetați în prezent.
Astfel, sub aspectul stării de fapt inculpații sunt bănuiți că în cursul lunii octombrie 2013, B. A. D. a achiziționat din Spania cantitatea de 150 g cannabis, în timp ce inculpatul Z. D. A. a achiziționat 100 g cannabis. În data de_, cei doi au adus drogurile în România (prin punctul de trecere al frontierei Borș), după care, în perioada_ -_, inculpatul B. A. D. a vândut, în mai multe rânduri, o parte din cantitatea de cannabis adusă din Spania. O altă parte din cantitatea de cannabis adusă din Spania a fost consumată de inculpat împreună cu Z.
D. A. ori cu alți tineri. De asemenea, inculpatul Z. D. A., singur ori împreună cu B. A. D., a vândut ori a oferit cu titlu gratuit, în mai multe rânduri, o parte din cantitatea de cannabis adusă din Spania, iar cantitatea de aproximativ 50 g cannabis a fost depozitată de inculpat la locuința lui C. S. Dorin din C. -Napoca.
Apreciem, în acest context că, probațiunea administrată până în prezent în faza urmăririi penale, pune în evidență existența unor indicii temeinice în înțelesul art.143 Cod proc.pen. care justifică luarea și menținerea măsurii arestării preventive față de aceștia.(cazul Fox, Campbell și Hartley vs UK).
Pericolul social concret rezultă, în egală măsură, atât din gravitatea faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată cât și din activitatea infracțională desfășurată de aceștia.
Potrivit art.5 pct.1 din Convenția Pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și art. 23 din Constituția României, referitor la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate, inculpații au fost arestați în vederea aducerii lor în fața autorităților judiciare competente, existând motive verosimile de a bănui că au săvârșit infracțiuni.
În plus, curtea reține că existența și persistența unor indicii grave de vinovăție constituie, conform jurisprudenței CEDO "factori pertinenți care legitimează o detenție provizorie";, măsura arestării preventive a inculpaților fiind conformă scopului instituit prin art. 5 al CEDO.
Conchizând, raportat la natura și gravitatea faptelor imputate, la pericolul concret pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică cercetarea inculpaților în stare de libertate, apreciem că temeiurile care au stat la baza luării inițiale a măsurii preventive subzistă în continuare.
De asemenea, în cauză sunt îndeplinite cerințele art.159 C.p.p., urmărirea penală neputând fi finalizată din motive obiective, neimputabile organelor de cercetare penale și enumerate în considerentele hotărârii atacate.
Instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală și sub aspectul numărului de zile de prelungire a măsurii preventive, ținând seama de împrejurările concrete în care se presupune că s-a comis fapta, de complexitatea cauzei dar și de conduita procesuală a inculpaților care au recunoscut în fața procurorului comiterea faptei.
Față de cele de mai sus, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b C.p.p. se vor respinge ca nefondate toate recursurile declarate.
Va stabili în favoarea Baroului C. suma de 100 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Bădău C. E. .
Va obliga pe inculpatul Z. să plătească suma de 100 lei cheltuieli judiciare în recurs.
Va obliga pe recurentul B. A. D. să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DISPUNE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de P.Î.C.C.J. - D. -
B. T. S. și de inculpații B. A. D. și Z. D. A., aflați în
A. I. S. împotriva încheierii penale nr. 37/C din_ a Tribunalului S. (potrivit Încheierii Ședința Camerei de Consiliu din 04 decembrie 2013 prin care s-a înlăturat omisiunea vădită).
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Bădău C. E. .
Obligă pe inculpatul Z. să plătească suma de 100 lei cheltuieli judiciare în recurs.
Obligă pe recurentul B. A. D. să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28 noiembrie 2013 .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||
M. B. | A. | D. | L. | V. G. |
GREFIER
L. A. S.
| ← Încheierea penală nr. 32/2013. Prelungirea arestului preventiv | Încheierea penală nr. 142/2013. Prelungirea arestului preventiv → |
|---|
