Încheierea penală nr. 17/2013. Prelungirea arestului preventiv

Comentarii

0

R O M Â N I A

Dosar nr._

Date cu caracter personal Nr. operator: 2516

TRIBUNALUL SĂLAJ PENAL

ÎNCHEIERE PENALĂ NR.17/R

Ședința publică de la 24 Aprilie 2013 Completul compus din:

Președinte: T. C., președ. secție penală

: M. S., judecător

: Ț. D. B., judecător

: B. M., grefier

șef.

D.I.I.C.O.T. - B. T. S. este reprezentat de B. ușan D., procuror

S-au luat în examinare recursurile declarate de inculpații recurenți K. E.

, K. I., K. S. P., K. T., K. R. I., B. I. G., F. N. A. și

K. L. I., în prezent deținuți în Arestul I.P.J S., împotriva încheierii penale nr.23/A din_ pronunțată de Judecătoria Zalău în dosarul penal nr._, având ca obiect propunere de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpaților.

La apelul nominal făcut în cauză, au răspuns inculpații recurenți K. E.

, K. I., K. S. P., K. T., K. R. I., B. I. G., F. N. A. și

K. L. I., în stare de arest, asistați de apărător ales av. P. Mircea

(delegații f.30-37), iar inculpatul recurent B. I. G. este asistat și de apărător ales av. Sas Garofița (delegație f.18).

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut un scurt referat al cauzei de către grefierul de ședință, după

care;

Apărătorul inculpaților recurenți, av. P. Mircea, depune la dosarul

cauzei motivele de recurs (f.27-29). Un exemplar din motivele de recurs este înmânat reprezentantului parchetului.

Întrebat fiind, av. P. Mircea, arată că a formulat recurs și personal împotriva încheierii penale prin care i s-a aplicat amenda judiciară în cuantum de 1000 lei.

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța, acordă părților cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Apărătorul inculpaților recurenți, av. P. Mircea, susține recursul inculpaților așa cum acesta a fost formulat și în scris, pe larg, solicitând admiterea acestuia cu consecința respingerii ca neîntemeiată a propunerii parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpaților. Depune la dosarul cauzei un memoriu formulat de inculpatul K. S. P. (f.38-39). Cu privire la recursul împotriva încheierii penale prin care i s-a aplicat amenda judiciară în cuantum de 1000 lei solicită scutirea de la plata acestei amenzi

judiciare arătând că la instanța de fond procesul s-a judecat în camera de consiliul însă nu a fost anunțat asupra locației motiv pentru care nu s-a prezentat, în momentul în care a aflat despre locul unde se va judeca procesul, respectiv sala T. ui S., s-a prezentat însă prea târziu inculpații fiind

trimiși din nou la arest stabilindu-se o nouă oră pentru judecată. Consideră că procedura privind amenda judiciară nu a fost respectată, instanța trebuia să-i comunice încheierea prin care a fost amendat urmând ca în termenul prevăzut de lege să depună cererea de scutire sau reducere a amenzii însă instanța l-a dat în debit direct la Administrația financiară.

Apărătoarea inculpatului B. I. G., av. Sas Garofița, solicită admiterea recursului inculpatului recurent cu consecința respingerii propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpatului. Apreciază că soluția instanței de fond este netemeinică și nelegală raportat la scopul măsurii arestării preventive stabilit de legiuitor precum și raportat la circumstanțele reale și personale ale inculpatului. Consideră că față de inculpat instanța poate să ia o măsură restrictivă și nu privativă de libertate asigurând astfel bunul mers al procesului penal iar simpla acuză că inculpatul a săvârșit o infracțiune nu poate să aibă ca rezultat arestarea acestuia. Arată că la dosarul cauzei nu există probe care să conducă la concluzia că inculpatul ar încerca în vreun fel să zădărnicească bunul mers al procesului penal sau aflarea adevărului. Consideră de asemenea că pericolul concret pentru ordinea publică este redus având în vedere că și pedepsele pentru faptele reținute în sarcina inculpatului sunt reduse. Consideră că faptul că inculpatul nu dorește să dea alte declarații nu pot duce la înrăutățirea situației sale iar după arestare inculpații nu au fost implicați în vreun fel în cercetarea penală în prezent neexistând motive pentru prelungirea măsurii arestării preventive. Raportat la persoana inculpatului arată că acesta suferă de deficiențe psiho-motorii posedând și acte medicale în acest sens. De asemenea, s-a arătat în mod greșit de instanța de fond că inculpatul își câștigă existența doar din cămătărie ori inculpatul are un venit constant constând în îndemnizația de handicap, are gospodărie și crește animale. De asemenea, solicită instanței a avea în vedere că inculpatul are în întreținere doi copii minori, este singurul întreținător al familiei sale, cu ocazia percheziției nu s-au găsit sume de bani sau acte încheiate la notar cu victimele inculpatul oferind anumitor cunoștințe doar împrumuturi și produse pe datorie nefiind vorba despre acte de cămătărie.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursurilor inculpaților apreciind hotărârea instanței de fond ca fiind legală și temeinică fiind îndeplinite dispozițiile legii privind prelungirea măsurii arestării preventive. Arată că pe parcursul celor 20 de zile de la data la care inculpații au fost arestați au fost audiate mai multe părți vătămate, reaudiate alte părți vătămate, martori, fiind necesară efectuarea altor acte de urmărire penală având în vedere complexitate cauzei. Apreciază că justa soluționare a cauzei și aflarea adevărului pot fi împiedicată dacă inculpații sunt în libertate. Consideră că temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive față de inculpați subzistă și în prezent raportat la faptele inculpaților, persoana inculpaților, împrejurările și modul de săvârșire a faptelor și rezonanța negativă în comunitatea din care fac parte inculpații. Arată că inculpații au acționat în grup la săvârșirea faptelor și există o strânsă legătură de rudenie între ei. Arată că pe parcursul cercetărilor inculpații au adoptat o atitudine nesinceră iar odată puși în libertate aceștia vor continua să săvârșească fapte similare și vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului. Solicită de asemenea instanței a avea în vedere complexitatea cauzei, numărul mare de părți vătămate numărul mare de fapte și prejudiciul vast. Depune la dosarul cauzei actele de urmărire penală efectuate în perioada de după luarea măsurii arestării preventive a inculpaților (f.40-49). Cu privire la recursul formulat de av. P. Mircea privind amenda judiciară aplicată acestuia, arată că lasă soluția la aprecierea instanței.

În replică, apărătorul inculpaților recurenți, av. P. Mircea, arată că toate faptele reținute în sarcina inculpaților se bazează doar pe supoziții iar faptul că aceștia nu colaborează cu organele de urmărire penală însă au dreptul la tăcere nu este un motiv de agravare a situației inculpaților.

Inculpata recurentă Kiș E., având cuvântul, arată că are 45 de ani și este bolnavă iar soțul său este și el arestat în cauză și este cardiac. Declară că nu este vinovată, are un bar însă nu a practicat niciodată cămătăria. Solicită cercetarea sa în stare de libertate.

Inculpatul recurent Kiș I., având cuvântul, declară că este nevinovat, nu consideră că a practicat cămătăria ci doar a dat bani pe cont persoanelor care i-au solicitat un ajutor. Solicită cercetarea sa în stare de libertate luându- și totodată angajamentul că se va prezenta în fața organelor de cercetare penală ori de câte ori va fi chemat.

Inculpatul recurent Kiș S. P., având cuvântul, declară că nu este vinovat și dorește să fie cercetat în stare de libertate.

Inculpatul recurent Kiș T., având cuvântul, solicită cercetarea sa în stare de libertate luându-și totodată angajamentul că se va prezenta la organele de cercetare penală ori de câte ori va fi chemat. Declară că nu este vinovat de faptele reținute în sarcina sa, nu a practicat cămătăria niciodată ci și-a câștigat existența muncind la primărie pentru 400 lei pe lună și zilier în gospodăriile oamenilor, având martori în acest sens, numitul M. Ionel din Husia. Arată că la momentul efectuării flagrantului nu s-au găsit asupra sa sume de bani el aflându-se în acel loc doar pentru că o aștepta pe soția sa. Arată că își câștigă existența și din creșterea animalelor pe care le vinde chiar și pe datorie, având martori în acest sens pe numiții Grebănar Marius și Grebănar R. .

Inculpatul recurent B. I. G., având cuvântul, declară că este nevinovat iar asupra sa nu s-a găsit nimic în momentul percheziției. Solicită cercetarea sa în stare de libertate. Declară că are martori de propus în cauză.

Inculpatul recurent F. N. A., solicită cercetarea sa în stare de libertate. Arată că are în întreținere 2 copii minori, nu s-a găsit nimic la el în momentul flagrantului, nu este vinovat și solicită cercetarea sa în stare de libertate.

Inculpata recurentă Kiș L. I., având cuvântul, solicită cercetarea sa în stare de libertate. Arată că are în întreținere 3 copii minori, nu se consideră vinovată, solicită cercetarea sa în stare de libertate. Învederează instanța că și soțul său este arestat în cauză iar copii lor au rămas nesupravegheați.

Inculpatul recurent Kiș R. I., având cuvântul, declară că nu știe de ce fapte este acuzat, consideră că este nevinovat și dorește să fie cercetat în stare de libertate. Arată că asupra sa s-a găsit doar suma de 15 lei, sumă pe care o consideră insuficientă pentru a fi acuzat de cămătărie. Arată că a ajutat mai multe persoane împrumutându-i cu bani însă nu a practicat niciodată cămătăria. Solicită judecarea sa în stare de libertate.

T R I B U N A L U L,

Prin încheierea penală nr.23/A din_ a Judecătoriei Z., în baza art. 155 Cod procedură penală raportat la art. 156 și art. 159 Cod procedură penală s-a admis cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT- B. T. S. privind propunerea prelungirii arestării preventive.

1. S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatei K. E. poreclită "Erji";, fiica lui T. si Carolina, născuta la data de_ in oraș J.

   , jud.S., domiciliată în localitatea J., str.S., nr.52, jud.S., CNP 2.

   , dispusă prin Încheierea penală nr.17A din data de_ a Judecătoriei Z., pe o durată de 30 zile începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.

2. S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului K.

   I. poreclit "P. u";, fiul lui I. si R., născut la data de_ în localitatea J.

   , jud.S., domiciliat în localitatea J., str.S., nr.52, jud.S., CNP 1.

   , dispusă prin Încheierea penală nr.17/A din data de_ a Judecătoriei Z.

   , pe o durată de 30 zile începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.

3. S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului K.

   1. -P. , fiul lui I. și R., născut la data de_ în localitatea J., jud.S., domiciliat în localitatea J., str.S., nr.81, jud.S., CNP 1.

      , dispusă prin Încheierea penală nr.17/A din data de_ a Judecătoriei Z.

      , pe o durată de 30 zile începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.

4. S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatei K. L.

   I. poreclită "Pamela";, fiica lui P. și I., născută la data de_ în localitatea J., jud.S., domiciliată în localitatea J., str.Tudor V., nr.108, jud.S., CNP 2., dispusă prin Încheierea penală nr.17/A din data de_ a Judecătoriei Z., pe o durată de 30 zile începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.

5. S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului K.

   1. , fiul lui I. și R., născut la data de_, în localitatea J., jud.S., domiciliat în localitatea J., str.S., nr.81, jud.S., CNP 1., dispusă prin Încheierea penală nr.17/A din data de_ a Judecătoriei Z., pe o durată de 30 zile începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.

6. S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului B.

   I. G. , fiul lui I. și M., născut la data de_ în localitatea J., jud.S., domiciliat în localitatea J., str.S., nr.63, jud.S., CNP 1.

   , dispusă prin Încheierea penală nr.17/A din data de_ a Judecătoriei Z.

   , pe o durată de 30 zile începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.

7. S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului K.

   R. I. poreclit "Rudo";, fiul lui I. si R., născut la data de_ în localitatea J., jud. S., domiciliat în localitatea J., str.S., nr.81, jud.S.

   , CNP 1., dispusă prin Încheierea penală nr.17/A din data de_ a Judecătoriei Z., pe o durată de 30 zile începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.

8. S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului F.

N. A. poreclit "Gusti";, fiul lui P. și I., născut la data de_ în localitatea J., jud.S., domiciliat în localitatea J., str.S., nr.219, jud.S., CNP 1., dispusă prin Încheierea penală nr.17/A din data de_ a Judecătoriei Z., pe o durată de 30 zile începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT- Serviciul T. S. se solicită prelungirea cu

30 de zile a măsurii arestării preventive luată față de inculpații K. E., K. I.

, K. S. P., K. L. I., K. T., K. R. I., B. I. G., F. N. A.

prin încheierea penală nr.17/A din data de_, pronunțată în Dosar nr._ al Judecătoriei Z. .

În motivarea cererii, procurorul arată că temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive față de inculpați subzistă în continuare impunându- se menținerea stării de arest. De asemenea s-a arătat că deoarece cauza este foarte complexă, în cauză este necesară efectuarea altor acte de urmărire penală pentru a stabili exact numărul actelor materiale, a tuturor participanților și valoarea reală a prejudiciului probatoriul ce urmează a fi administrat în cauză este foarte vast: efectuarea de percheziții informatice asupra mijloacelor de stocare a datelor informatice ridicate în urma perchezițiilor domiciliare de la învinuita Șuteu Virginica și inculpatul B. I.

G., identificarea și audierea a unui număr de 50 părți vătămate de pe raza județului S., identificarea și audierea unui număr de aproximativ 20 martori, urmată de reaudierea inculpaților și confruntarea acestora cu învinuiții cercetați în stare de libertate, audierea notarilor publici cu privire la procurile notariale primite de inculpați de la părțile vătămate, extinderea cercetărilor penale și față de alte persoane despre care există indicii că ar fi acționat ca și complici . În plus procurorul susține că pericolul social reprezentat de lăsarea în libertate a inculpaților subzistă și rezultă din gravitatea faptelor săvârșite, modul de operare pe o perioadă îndelungată de timp (chiar și 10-15 ani) dar și din reacția publică precum și presiunea pe care inculpații aflați în stare de libertate ar punea-o asupra părților vătămate și a martorilor. Analizând cererea de prelungire din perspectiva probelor administrate până în prezent, instanța reține următoarele:

În dosarul 11/D/P/2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C. O. și T.

- B. T. S. inculpații K. E., K. I., K. S. P., K. L. I. ,

K. T., B. I. G., K. R. I. și F. N. A. sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire ori aderare sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii de infracțiuni, cămătarie și șantaj, prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003, art.3 alin.1 din Legea nr.216/2011 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal, în cazul inculpatului K. T. și cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal pentru toate cele trei infracțiuni, faptele constând în esență în aceea că au împrumutat cu diferite sume de bani mai multe părți vătămate, iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare, le-au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali Șuteu Virginica și C. Aurelian-Sergiu.

Prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C. O. și T. - B. T.

S. din data de_ din dosar nr.11D/P/2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003, art.3 alin.1 din Legea nr.216/2011 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal, în cazul inculpatului K. T. și cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal.

In urma cercetărilor efectuate organul de urmărire penală a reținut în sarcina inculpaților următoarea stare de fapt:

În data de_, ofițerii de poliție judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate S. s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că începând cu anul 2012 și până în prezent, pe raza localității J., jud.S. acționează un grup de crimă organizată specializat în comiterea unor infracțiuni de cămătărie și șantaj, respectiv membrii grupării împrumută cu importante sume de bani, diferite persoane din cartierul de cetățeni de etnie romă din orașul J., percepându-le ulterior dobânzi foarte mari de 100%, pe care ulterior le recuperează prin amenințări și acte de violență, îndreptate atât împotriva debitorilor cât și a familiilor acestora.

În cazul în care victimele nu mai reușeau să-și plătească datoriile către membrii acestei grupări, acestea erau obligate prin acte de violență și amenințare să încheie și să semneze în fața notarului public diferite procuri, prin care își cedau pe o perioadă de 2 sau 3 ani toate drepturile financiare prevăzute de lege privind alocațiile de stat pentru copii minori, aflați în întreținerea acestora, precum și din pensiile de handicap în care sunt încadrați unii membri din familiile victimelor.

Membrii grupării, în momentul oferirii împrumutului financiar, rețineau fără niciun drept cărțile de identitate ale victimelor, iar în baza acestora își însușeau ilegal sumele de bani menționate anterior, cu complicitatea celor doi factori poștali din cadrul Oficiului Postal din Orașul J., precum și a dirigintei Oficiului Poștal.

Astfel, membrii grupării intrau în posesia ilicita a unor importante sume de bani, bunuri și chiar imobile, pe care victimele cămătarilor, aflându- se în permanentă stare de teroare, atât prin amenințările cu moartea, cât și prin actele de violență repetate, erau obligate să le cedeze în favoarea acestora.

În urma verificărilor și investigațiilor efectuate până în prezent, s-a constatat faptul că în perioada 2012-2013, membrilor acestei grupări au căzut victime foarte multe persoane, toate având un nivel social și intelectual scăzut, fiind ușor de atras în activitatea lor infracțională.

Membrii acestui grup de crimă organizată au comis același gen de infracțiuni, respectiv cămătărie și șantaj, fiecare dintre aceștia având în supraveghere și un anumit număr de victime, pe care aceștia le exploatau. De asemenea, un alt element comun îl reprezintă relațiile de rudenie dintre membrii grupului, inculpații K. I. și K. E. fiind soț si soție, asemeni

inculpaților K. S. P. și K. L. I., inculpații K. R. I., K. T. și K.

I. sunt frați, inculpatul F. N. -A. este fratele lui K. L. I., inculpatul K. R. I. este soțul învinuitei K. Sarolta, învinuitul K. I. Marius este fiul inculpaților K. I. și K. E. .

De asemenea, din materialul probator administrat în cauză a rezultat faptul că, pentru recuperarea sumelor de bani de la cetățenii de etnie rromă ce ridicau ajutoare sociale, alocații pentru copii, pensii de handicap, majoritatea inculpaților erau prezenți în curtea Oficiului Poștal J. pentru a le amenința pe victime cu acte de violență sa predea sumele de bani încasate de către părțile vătămate.

Astfel, inculpații, înainte de ridicarea sumelor de bani, le remiteau părților vătămate cărțile de identitate aparținând acestora, aceștia se prezentau la Oficiul Postal J., ridicau sumele de bani ce le aparțineau cu titlu de ajutoare sociale, alocații pentru copii, pensii de handicap, plasamente, alocații suplimentare, precum și ajutoare complementare, după caz, după care erau obligate să predea inculpaților atât sumele de bani, cât și cărțile de identitate.

În unele situații, inculpații, după recuperarea sumelor de bani mai sus menționate, le predau părților vătămate sume cuprinse între 10 și 20 de lei, pentru a-și întreține membrii familiei.

Din declarațiile părților vătămate Lăcătuș Cornel Septimiu și Dulanyi M. a rezultat faptul că, întrucât acestea erau obligate să predea sumele de bani

încasate de la Oficiul Postal J. inculpaților, se aflau în situația de a practica cerșetoria pentru asigurarea mijloacelor de subzistenta.

Din declarația învinuitei Șuteu Virginica rezultă faptul că, în fiecare lună inculpații ridicau de la victime în fața Oficiului Poștal J. suma de aproximativ

30.000 lei, raportat la cuantumul drepturilor încasate de acestea

Cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la locuințele inculpaților, au fost descoperite mai multe înscrisuri care conțineau evidențe ale sumele de bani ce trebuiau a fi plătite, perioada pentru care era perceput acest împrumut, precum și numărul și numele victimelor.

Din materialul de urmărire penală administrat în cauză rezultă și o altă metodă de recuperare a sumelor de bani împrumutate, cunoscută în comunitate cu denumirea de "vânzarea burții";, care presupunea că părții vătămate, însărcinată în ultima lună, i se oferea de către inculpați, cu titlu de împrumut, suma de 1.200 lei, pentru achitarea cheltuielilor ocazionate de spitalizare, condiționat de cedarea de către aceasta a drepturilor de a încasa sume de bani lunare, reprezentând alocația pentru copii. În situația în care partea vătămată era de acord, aceasta era obligată ulterior sa restituie inculpaților atât suma de bani împrumutată, cât și dobânda de 100%, respectiv suma de 200 lei pe o durata de 24 de luni, respectiv suma totala de 4800 lei.

Inculpații nu au recunoscut comiterea faptelor reținute în sarcina lor, susținând în declarațiile date până la acest moment, în esență, că nu au acordat bani împrumut cu dobândă nici unei persoane.

Prin Încheierea de ședință nr.17/A din data de_, pronunțată în Dosar nr._ al Judecătoriei Z. s-a luat măsura arestării preventive pentru o perioadă de 29 de zile de la data de_ la data de_ față de

inculpații K. E., K. I., K. S. P., K. L. I., K. T., K. R. I. ,

B. I. G., F. N. A. .

Pentru luarea măsuri arestării preventive față de cei trei inculpați s-au avut în vedere dispozițiile art. 143 C.p.p. și 148 lit. b, e și f Cod procedură penală. Instanța a reținut că încercarea inculpaților de influențare a părților vătămate și a eventualilor martori ce urmează a fi audiați rezultă din cuprinsul declarațiilor părților vătămate și a martorilor audiați până la acel moment, declarații în care se arată în mod expres că s-au exercitat presiuni sau amenințări asupra lor și asupra membrilor familiilor lor de către toți inculpații. De asemenea instanța a apreciat că din probele administrate rezultă presupunerea privind exercitarea de către inculpați de presiuni asupra părților vătămate sau încercarea realizării unor înțelegeri frauduloase cu acestea, a

faptului că odată puși în libertate, inculpații vor încerca să determine părțile vătămate să își schimbe declarațiile, în vederea împiedicării aflării adevărului în cauză, profitând în continuare de lipsa de pregătire intelectuală a acestora, de starea de nevoie în care ele se află și de starea de temere pe care chiar prezența inculpaților o creează în rândul părților vătămate. Instanța a apreciat că există în cauză suficiente probe care să dovedească pericolul social concret determinat de lăsarea în libertate a fiecăruia din cei opt inculpați.

Analizând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de cei opt inculpați, circumstanțele persoanele ale acestora, având în vedere complexitatea cauzei și întreg materialul probator administrat în dosar până în acest moment dar și probatoriul ce urmează a fi administrat, precum și atitudinea procesuală a inculpaților, în baza prevederilor art.155

C.p.p. instanța a apreciat că temeiurile prevăzute de art. 148 lit. c, e și f Cod

procedură penală avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților. În această apreciere instanța a avut în vedere următoarele considerente.

Art. 143 condiționează luarea măsurii de existența unor probe sau indicii temeinice că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.

În ceea ce privește sintagma de "indicii temeinice";, legiuitorul a arătat în art. 68¹C. pr. pen. că sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta. În cauza de față, actele premergătoare întocmite și probele administrate până la acest moment în cauză, care se coroborează între ele ducând la presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați. În acest sens sunt relevante declarațiile părților vătămate audiate, Grebenar Marius, Banța Giani C., Horvat Gina, Adam I., Ladanyi Lajos Atila, Grebenar Rita, Nagy Cerasela, Varga Estera, Lakatos Rozalia, Lakatos Iren, Rosmalint L.

M., Lakatos Paul, Lakatos Nadia, Lăcătuș Cornel Septimiu, Varga Virgil, K. I. ko M., Rosmalint I., Dulanyi R. Vandana, P. ț Florica C., Varga I.

, Rosmalint Simina A., Dulanyi L. Iboly, Dulanyi M., Rosmalint I. -M., Lingurar Silvia, declarațiile factorilor poștali, învinuiții Șuteu Virginica, Ceaca Silvia și C. Sergiu Aurelian, declarația făptuitorului Varga M. Kalman, supravegherile operative din datele de_ ,_ ,_ și_ efectuate de către organele de poliție cu ocazia ridicărilor sumelor de bani de către părțile vătămate de la Oficiul Poștal J., procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de_, declarațiile martorilor audiați până în prezent, Lăcătuș Olga Rozalia, Grebenar R. S., Ladanyi N. E., Lakatoș P. ița, Adam R., Runcan A. I., Lăcătuș Iuliu, Rosmalint Vandana Anișoara, K. Kanalas N., Crăciun Aurora Simina, Runcan M. Cerasela, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpați, copiile înscrisurilor ridicate de la locuințele inculpaților și ale învinuiților cu ocazia efectuării perchezițiilor domiciliare din data de_ .

Probele administrate în cauză ulterior luării față de inculpați a măsurii arestării preventive vin în susținerea stării de fapt reținută de organele de cercetare și întăresc acele indici temeinice constatate de judecător, inițial la momentul soluționării propunerii de arestare preventivă. În acest sens sunt declarațiile părților vătămate: Rosmalint Francisca, Varga M., Lăcătuș Olga Rozalia, Banciu E., P. Melania, Korosi Matild, Banto Ilka, Horvat Gina, Nagy Cersasela, Varga Estera, Lăcătuș D., Lăcătuș Ana, K. Kanalas E., Lăcătuș Miron, Gașpar Andrei, Lacatoș Zoltan, declarațiile martorilor K. Kanalas Rita, Lingurar Nelu, F. G. .

În ce privește subzistența temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților instanța a reținut:

Din probele administrate în cauză, atât înainte, dar și după luarea măsurii arestării preventive, în mod concordant din declarațiile tuturor părților vătămate audiate în cauză, care se coroborează și cu declarațiile martorilor, dar și ale învinuite Șuteu Virginica, rezultă că toți cei opt inculpați au exercitate o lungă perioadă de timp presiuni, amenințări și violențe asupra părților vătămate, în comunitatea de romi din orașul J. există o stare de temere față de inculpați, din cauza fricii în marea majoritate a cazurilor părțile vătămate nu au sesizat abuzurile exercitate de inculpați asupra lor, iar în cazurile în care au existat plângeri în urma presiunilor exercitate de inculpați și membrii familiilor lor, persoanele vătămate și-au retras plângerea. În sensul celor reținute anterior, sunt semnificate mai multe declarații ale părților

vătămate audiate: "Precizez că atât mie cât și celorlalți rromi ne este foarte frică de acești oameni care ne-au ținut într-o continuă teroare până în prezent."; (Varga Estera), "Menționez că îmi este frică de toți acești cămătari atât pentru mine cât și pentru familia mea în măsura în care vor fi cercetați în stare de libertate."; (K. I. ko), "Tuturor persoanelor de etnie rromă care au luat bani de la cămătari le era frică de aceștia întrucât sunt violenți și îi loveau și amenințau în permanență"; (P. ț C. ), "Toți rromii de pe strada S. sunt datori familiei K. însă multora le este frică să dea declarații și să spună situația în care se află deși sunt "vânduți acestora"; Arăt că îmi este frică de familia K. întrucât dacă scapă o să se răzbune pe noi."; (Dulanyi R. Vandana),

"Menționez că atât mie cât și familiei mele precum și altor rromi de pe strada noastră ne este frică de cămătari întrucât aceștia sunt toți rude între ei, iar în cazul în care refuzăm să le plătim banii ne amenință sau ne agresează."; (Varga

I. ), "Doresc să precizez că în ce mă privește îmi achit cu regularitate banii solicitați de către Sandocan și Pamela întrucât îmi este frică de ei, știind de ce sunt capabili. Astăzi atât eu cât și numeroasele persoane cărora cămătarii le iau toți banii ne-am bucurat că au fost ridicați de către organele de poliție."; (Grebenar Rita), "Numeroși rromi de pe Cărămidarilor sunt datori acestor cămătari. Tuturor ne este frică de aceștia în măsura în care se vor întoarce la domiciliile lor. Cu atât mai mult cu cât aceștia ar putea afla ce am declarat noi."; (Lăcătuș Nadia), "Tuturor ne este frică de cămătari întrucât sunt foarte periculoși, pe mulți dintre noi bătându-ne și amenințându-ne. Aceștia domină tot cartierul de rromi prin teroarea pe care a pus-o pe noi. (Dulani M. ).

De asemenea învinuita Șuteu Virginica declară că "familia K. are un control total asupra celorlalți romi care sunt săraci ... Aceștia îi țin sub control prin amenințări și acte de violență, părțile vătămate, persoane foarte sărace cu condiții de trai precare, sunt lipsite de apărare în fața inculpaților. Atitudinea de supunere a acestora se datorează și faptului că aceștia cred că autoritățile nu le pot face nimic cămătarilor … Arăt că mie mi-e frică foarte tare de cămătari pe considerentele și lipsa de reacție a autorităților locale față de aceștia. Eu locuiesc chiar pe aceeași stradă cu ei, astfel că în situația în care vor fi eliberați și vor afla despre declarația mea pot să îmi facă multe probleme";.

Potrivit proceselor verbale de investigații din data de_ ,_, _

,_ rudele inculpaților pe de o parte încearcă înțelegeri cu părțile vătămate pentru retragerea declarațiilor, în acest sens împărțind pungi cu alimente familiilor părților vătămate și martorilor audiați, pe de altă parte exercită presiuni, amenințând părțile vătămate inclusiv cu moartea când inculpații vor fi eliberați din arestul IPJ .

Având în vedere poziția socială a familiilor inculpaților în comunitatea locală de romi din loc. J., controlul pe care inculpații îl au asupra părților vătămate și a martorilor ( datorat pe de o parte situației financiare și intelectuale superioare acestora, pe de altă parte datorat atitudinii manifestate față de inculpați o lungă perioadă de timp constând în presiuni, amenințări și violențe), modul de acțiune concertat și organizat al inculpaților și membrilor familiei acestora, dar și poziția procesuală a tuturor celor opt inculpați, instanța apreciază că există un risc real și dovedit de probele administrate în cauză, ca inculpații odată aflați în libertate vor încerca să intimideze părțile

vătămate și martorii, să exercite presiuni asupra acestora pentru a-și schimba declarațiile, existând riscul de a recurge inclusiv la violențe. De asemenea cunoscând nivelul de înțelegere și educație a multora dintre părțile vătămate sau martori, există riscul ca inculpații să facă cu aceștia înțelegeri frauduloase. Această convingere a instanței privind încercările inculpaților de zădărnicire a

aflării adevărului este întărită de faptul că în continuare, în contra unui probatoriu vast administrat în cauză, inculpații își susțin cu vehemență nevinovăția și nu colaborează cu organele de urmărire penală.

Față de toate considerentele de mai sus, ținând cont de stadiul cercetărilor, în condițiile în care se impune audierea unui număr de 50 părți vătămate și 20 martori ce nu au fost încă audiați în cauză, de asemenea confruntări între inculpați și învinuiții din cauză, instanța a apreciat că justa soluționare a cauzei și aflarea adevărului poate fi împiedicată de cercetarea celor opt inculpați în stare de libertate, în condițiile date, în continuare fiind

incidente temeiurile măsurii arestării preventive prev. de art. 148 alin.1 lit. b și e C.p.p.

În ce privește pericolul concret pentru ordinea publică reprezentat de lăsarea în libertate a celor opt inculpați, constatat de instanță la momentul luării față de aceștia a măsurii arestării preventive, acesta subzistă în continuare pe aceleași considerente avute de instanță la momentul luării măsurii preventive, iar perioada arestului preventiv ( de 30 de zile) nu a fost în măsură să ducă la diluarea acestuia .

În aprecierea pericolului social concret reprezentat de lăsarea în libertate a unui inculpat, așa cum s-a conturat în practica judiciară un punct de vedere majoritar, instanța trebuie să aibă în vedere datele referitoare la persoana inculpatului, datele referitoare la faptă, adică natura și gravitatea infracțiunii comise dar și rezonanța socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acesteia.

Prin raportare la faptele pentru care sunt cercetați cei opt inculpați (față de care așa cum am reținut anterior există indicii suficiente privind săvârșirea lor) având în vedere atât gravitatea abstractă a acestor fapte reliefată de legiuitor prin limitele de pedeapsă stabilite, dar și modalitatea concretă de săvârșire a acestora, rezultă periculozitate crescută a fiecărui inculpat în parte. Din probele administrate până în acest moment, sintetizate în raportului de analiză operațională întocmit în cauză, rezultă că cei opt inculpați fac parte din gruparea denumită generic "Cămătarii"; din localitatea J., grupare ce are ca principală activitate infracțională comiterea unor acte de șantaj, înșelăciune, amenințări și alte acte de violență fizică și psihică asupra unor persoane (în majoritate de etnie romă) din J., pentru recuperarea unor sume de bani împrumutate acestora de către membrii grupării. Gruparea are o structură bine definită, între membrii acesteia există strânse legături, inclusiv de rudenie, membrii având diverse roluri, respectiv de lider, de persoane care racolează potențiale victime cărora le oferă împrumuturi bănești, de persoane care exercită acte de violență fizică sau psihică asupra victimelor sau de persoane care se prezintă la notar pentru încheierea unor contracte de cedare a unor bunuri. Din modul de acțiune a fiecăruia dintre cei opt inculpați, tipul victimelor vizate de aceștia (persoane ce prezintă incapacitate fizică sau psihică de reacționa sau a se apăra, persoane ce provin din familii sărace, numeroase, lipsite de educație și cu un nivel de inteligență scăzut) atitudinea manifestată față de victime, recurgerea la presiune fizică și psihică, chiar în contextul lipsei antecedentelor penale a inculpaților (cu excepția inculpaților Kiș T. și K. R.

), se poate contura profilul personal al fiecăruia, caracterizat prin imoralitate, lipsa de scrupule, comportamentul agresiv și înclinația spre desconsiderarea și încălcarea normelor legale și de conviețuire socială.

Analizând comportamentul fiecăruia dintre cei inculpați în parte, prin raportare la probele administrate în cauză până în prezent, instanța a reținut că nici unul dintre cei opt inculpați nu au avut contribuții izolate și lipsite de importanță în săvârșirea faptelor așa cum s-a invocat în apărare. Astfel

inculpații Kiș I. și K. E. au împrumutat cu diferite sume de bani un număr de 17 părți vătămate, inculpații K. S. P. și K. L. I. 20 de părți vătămate, inculpații Kiș T., B. I. G. și Kiș R. câte 5 părți vătămate fiecare, inculpatul F. N. 8 părți vătămate, fără excepție, fiecare dintre cei opt inculpați au pretins de la părțile vătămate restituirea unor sume mult mai mare decât cele împrumutate, cu o dobândă de peste 100%, au recurs la violențe, presiuni, au acționat împreună pentru exercitarea violențelor, au reținut actele de identitate ale părților vătămate ridicând în numele acestora sumele de bani cuvenite cu diferite titluri (alocații, indemnizații de handicap, ajutoare sociale, etc)

Periculozitatea sporită a persoanei inculpaților rezultă din conduita acestora în comunitate prin crearea unei stări de teroare, modul de acțiune într-un grup bine organizat o lungă perioadă de timp, atitudinea nesinceră și necooperantă de pe parcursul procesului penal. Față de momentul luării măsurii arestării preventive, când pericolul social a fost apreciat prin raportare la un număr mai redus de fapte, în prezent, raportat la numărul mult mai mare de fapte similare ce rezultă din probatoriul administrat între timp, instanța apreciază că există temeiuri în plus care susțin periculozitatea celor opt inculpați.

Pericolul pentru ordinea publica presupune temerea că odată pus in libertate un inculpat ar comite alte fapte penale sau contrare ordinii sociale și de drept, ori că ar putea împiedica buna desfășurare a procesului penal, că s- ar sustrage de la urmărire penală sau judecată, ori că lăsarea lui în libertate ar declanșa reacții in rândul opiniei publice determinate de fapta pentru care este cercetat.

Mai sus instanța a detaliat considerentele avute în vedere în ce privește temerea că în acest moment al procesului penal aflat în derulare, inculpații puși în liberate ar comite fapte penale sau contrare ordinii sociale precum și temerea că ar împiedica buna desfășurare a procesului penal și aflarea adevărului în cauză.

În ce privește ecoul creat în rândul opiniei publice de fapta inculpaților, dar mai ales starea de indignare, de dezaprobare publică și starea de insecuritate socială creată în rândul comunității locale în care au acționat, subzistă încă și chiar la un nivel foarte ridicat. Acest aspect rezultă din toate declarațiile date în cauză de părțile vătămate, martori dar și învinuiți, atât înainte de luarea măsurii arestării preventive dar mai ales după luare acestei măsuri, existând temerea crescută că odată puși în libertate aceștia își vor continua activitatea infracțională și de teroare și că se vor răzbuna pe persoanele care au dat declarații în cauză. Instanța apreciază că perioada de arest preventiv scurtă în care au fost inculpații și stadiul cercetărilor în cauză nu au fost în măsură să ducă la stingerea acestui ecou și sentiment de securitate creat în rândul opiniei publice de faptele pentru care inculpații sunt cercetați.

Constatând că se menține temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, se impune ca instanța să verifice și dacă durata arestului preventive este una rezonabilă, în acord cu principiile prefigurate prin practica CEDO. Durata rezonabilă a arestului preventiv se apreciază în concret, raportat la particularitățile fiecărei cauze în parte, având ca și criterii de apreciere complexitatea cauzei, atitudinea inculpatului dar și cea a autorității care efectuează actele de cercetare în cauză. Așa cum s-a reținut anterior, față de numărul mare al persoanelor cercetate în cauză, numărul mare al părților vătămate identificate până în prezent, perioada lungă de timp și numărul mare de fapte ce fac obiectul cercetărilor în cauză, probatoriul vast ce se impune a fi

administrat, în mod cert cauza este una complexă ce impune o vastă activitate de cercetare. Observând activitatea organelor de urmărire penală, în special actele efectuate în cauză după momentul luării măsurii arestării preventive, respectiv audierea unui număr de 19 părți vătămate, 5 martori și 2 învinuiți într-un interval de aproximativ 20 zile, nu se poate reține o întârziere în soluționarea cauzei imputabilă organului de urmărire penală, acesta desfășurându-și activitatea cu respectarea principiului celerității. Trebuie reținută însă și atitudinea inculpaților pe parcursul procedurii, aceștia nu au colaborat cu organele de urmărire penală, nu au recunoscut comiterea faptelor, în ciuda surprinderii lor în flagrant au încercat să ofere diverse scuze neverosimile pentru a justifica sumele de bani găsite asupra lor cu ocazia realizării flagrantului, prin acest comportament necontribuind la aflarea adevărului în cauză și soluționarea cu celeritate a cauzei.

Totodată instanța a apreciat că prelungirea duratei arestării preventive este premisa efectuării cu celeritate a actelor procesuale indicate în cuprinsul propunerii.

Instanța a considerat că măsura arestării preventive a inculpaților se impune a fi menținută, aceasta fiind singura măsura preventivă care poate asigura atingerea scopurilor prev. de art. 136 alin.1 C.p.p. Urmărirea penală este încă în plină derulare, fiind necesară efectuarea de verificări pentru identificarea unor părți vătămate ce nu s-au adresat până în prezent organelor de urmărire penală și care ar manifesta reticență în cazul lăsării inculpaților în libertate, dar și părțile vătămate identificate ori martorii ar putea manifesta reținere în a relata faptele și împrejurările pe care le cunosc, astfel încât pentru o bună înfăptuire a actului de justiție, instanța apreciază că este necesară privarea de libertate a inculpaților, această măsură preventivă fiind de natură să garanteze, printre altele, și buna desfășurare, în condiții de celeritate a procesului penal

Instanța a apreciat că măsurile preventive alternative oferite de Codul penal, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau obligarea de a nu prăsi țara nu sunt suficiente pentru garantarea desfășurării în bune condiții a procesului penal, tocmai prin prisma aspectelor reținute anterior cu privire la persoana fiecărui inculpat, care s-au dovedit a fi persoane agresive, violente, încercând totodată să ascundă urmele săvârșirii infracțiunilor și, implicit, să înlăture răspunderea lor penală.

Pentru considerentele susmenționate, având în vedere dispozițiile art. 136, art. 143, art. 155 și următoarele Cod procedură penală și art. 5( 1) lit. c teza I din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale instanța a admis propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpaților K. E., K. I., K. S. P., K. L. I., K. T.

, K. R. I., B. I. G., F. N. A. cu o perioadă de 30 de zile de la data expirării măsurii luată inițial.

Asistența juridică obligatorie a inculpaților a fost asigurată de către apărători aleși, av. P. Mircea pentru inculpații K. E., K. I., K. S.

P., K. L. I., K. T., K. R. I., F. N. A. și av. Sas Garofița pentru inculpatul B. I. G. .

Av. P. Mircea a formulat cerere de scutire cu privire la aplicarea amenzii judiciare de 1000 lei aplicată în prezenta ședință de judecată cu ocazia primei strigări a cauzei. În susținerea cererii formulate apărătorul ales al inculpaților arată că a cunoscut despre data și ora fixată pentru judecarea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, dar a participat la o procedură de mediere care nu i-a permis să se prezinte la ora fixată, în plus nu cunoștea care este sala în care se va ține ședința camerei de consiliu.

Analizând cererea formulată instanța constată că potrivit notei telefonice din data de_ ora 15 av. P. Mircea în calitate de apărător ales al inculpaților a fost citat telefonic cu o zi înainte de data fixată pentru judecarea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive. Termenul stabilit în cauză a fost la data de_ ora 10.oo. La primul apel făcut în cauză la ora

10.00 av. P. Mircea nu s-a prezenta și nici nu a fost depusă la dosar cerere de amânare sau acte privind imposibilitatea de prezentare, au fost efectuate demersuri de contactare telefonică a apărătorului, acesta nu s-a prezentat, nu a justificat lipsa și nu și-a asigurat substituirea nici la apelul făcut în cauză la ora 10.15, motiv pentru care s-a fixat oră 11.00 pentru reluarea cauzei precum și efectuarea de demersuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu în cauză, în același timp potrivit art. 198 alin.3 C.p.p. s-a aplicat amenda judiciară de 1000 lei apărătorului ales av. P. Mircea pentru lipsa nejustificată și neasigurarea substituirii.

Față de justificarea cererii de scutire, instanța a constatat că aspectele invocate de către apărător în susținerea cererii nu sunt dovedite, în plus chiar dacă motivul neprezentării este cel invocat, acesta nu justifică lipsa apărătorului, procedura medierii la care face referire nu este un eveniment imprevizibil, ce apare inopinat; fiind citat cu o zi înainte de termenul fixat, apărătorul putea cunoaște dacă are posibilitatea de a se prezenta și în consecință să ia măsuri pentru a-și asigura prezenta sau substituirea în cauză sau să își justifice lipsa solicitând fixarea unei alte ore de strigare a cauzei. Nici apărarea că nu cunoștea care este sala nu este o justificare pertinentă a lipsei apărătorului, în condițiile în care potrivit notei telefonice din data de_ apărătorul arată că a cunoscut locația în care urma să aibă loc ședința, în plus la ora fixată, în cadrul instanței, sala de deliberare a T. ui S. era singura sală liberă în care putea avea loc ședința în prezenta cauză. Ținând cont de natura cauzei - prelungirea măsurii arestării preventive și a faptului că în cauză au fost prezentate opt persoane în stare de arest preventiv, lipsa apărătorului ales al inculpaților pentru motivul invocat, de altfel nedovedit, nu poate fi calificată decât nejustificată, iar comportamentul apărătorului ales se impune a fi sancționat. Pe aceste motive instanța nu va admite cererea apărătorului ales de scutire de amenda judiciară aplicată. Totuși având în vedere că ulterior apărătorul ales s-a prezentat în cauză și a asigurat asistența juridică a inculpaților fără a mai fi necesare demersuri de desemnare a unui apărător din oficiu, instanța potrivit art. 199 alin.3 C.p.p. va dispune reducerea cuantumului amenzii judiciare aplicate de la suma de 1000 lei la suma de 500 lei.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termenul legal prevăzut de lege inculpații și domnul avocat P. Mircea.

În motivele de recurs formulate de către inculpați s-a arătat că măsura arestării preventive poate fi luată doar atâta timp cât împrejurarea care a justificat luarea acesteia subzistă și numai câtă vreme aceasta nu depășește un termen rezonabil. S-a mai arătat că menținerea unei persoane în stare de arest pe o perioadă lungă de timp trebuie justificată cu probe temeinice de vinovăție și de pericolul dispariției inculpatului. Pericolul social pentru ordinea publică scade odată cu trecerea timpului, prin urmare se impune reevaluarea condițiilor ce trebuie îndeplinite pentru menținerea stării de arest a inculpatului. În cazul de față existența și persistența indiciilor serioase de vinovăție nu justifică în sine prelungirea duratei arestării preventive. În ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpaților s-a arătat că inculpatul K. I. are probleme de sănătate, inculpatul B. G. I. este încadrat în grad de handicap, inculpata K. L. I. are un copil de 10 luni, circumstanțe care

justifică respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de către DIICOT - B. T. S. .

În motivele de recurs formulate de către avocatul P. Mircea, s-a arătat că amenda aplicată este nejustificată, având în vedere faptul că nu i s-a adus la cunoștință locația unde se va desfășura prelungirea măsurii arestării preventive, solicitând înlăturarea acesteia în totalitate.

Examinând ambele recursuri formulate, tribunalul a reținut că recursurile declarat de către inculpați sunt nefondate, iar recursul declarat de avocatul P. Mircea este inadmisibil pentru următoarele considerente :

Inculpații sunt cercetați în dosarul 11/D/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. de I. a I. de C.

O. și T. - B. T. S. pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire ori aderare sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii de infracțiuni, cămătărie și șantaj, prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003, art.3 alin.1 din Legea nr.216/2011 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal, în cazul inculpatului K. T. și cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal pentru toate cele trei infracțiuni, faptele constând în esență în aceea că au împrumutat cu diferite sume de bani mai multe părți vătămate, iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare, le-au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali Șuteu Virginica și

C. Aurelian-Sergiu.

Prin încheierea penală nr.17/A din data de_, pronunțată în Dosar nr._ al Judecătoriei Z. s-a luat măsura arestării preventive pentru o perioadă de 29 de zile de la data de_ la data de_ față de inculpații K. E., K. I., K. S. P., K. L. I., K. T., K. R. I., B. I. G., F. N.

A. .

Pentru luarea măsuri arestării preventive față de inculpați s-au avut în vedere dispozițiile art. 143 Cod procedură penală și 148 lit. b, e și f Cod procedură penală.

Referitor la motivele de recurs invocate, s-a reținut că potrivit art. 63 alin.1 Cod procedură penală constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistentei unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei. De asemenea constituie "indicii temeinice"; conform art. 68 ind.1 Cod procedură penală atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta. Acestor noțiuni din dreptul intern le corespunde sintagma de motive verosimile folosită de art. 5 pct. 1 lit. c) din CEDO, respectiv conform jurisprudenței CEDO în materie - fapte sau informații de natură să convingă un observator obiectiv că persoana a comis o infracțiune.

În cauza de față, din analiza probelor existente în dosarul de urmărire penală instanța a apreciat că există indicii temeinice asupra săvârșirii de către inculpatul a faptelor reținute de procuror. Sunt relevante în acest sens declarațiile parților vătămate, ale factorilor poștali, înscrisurile ridicate, copiile de pe cărțile de identitate ale părților vătămate, procurile notariale.

Instanța a mai reținut că probele sau indiciile temeinice în baza cărora s-ar putea lua măsura arestării preventive în prezența cauză nu trebuie să aibă greutatea celor care ar justifica trimiterea în judecată și cu atât mai puțin a celor care ar motiva o condamnare (c. Murray c. Regatului Unit), dar acestea sunt suficiente pentru a crea o suspiciune întemeiată obiectiv privind existența faptelor și comiterea acestora de către inculpați .etc.

Or, din întreg materialul probator rezultă existența acestor indicii, instanța de fond în mod legal și temeinic reținând presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați.

Referitor la temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive instanța de fond a arătat că acestea sunt incidente și în continuare, iar pericolul pentru ordinea publică trebuie raportat atât la persoana inculpaților cât și la gravitatea faptelor. Pericolul pentru ordinea publică presupune temerea că odată pus în libertate un inculpat ar comite alte fapte penale sau contrare ordinii sociale și de drept, ori că ar putea împiedica buna desfășurare a procesului penal, că s-ar sustrage de la urmărire penală sau judecată, ori că lăsarea lui în libertate ar declanșa reacții în rândul opiniei publice determinate de fapta pentru care este cercetat, ceea ce în cazul de față s-a și întâmplat.

Referitor la durata rezonabilă a arestării preventive invocată ca și motiv de recurs, se reține că instanța de fond a analizat și acest aspect, arătând că durata rezonabilă a arestului preventiv se apreciază în concret, raportat la particularitățile fiecărei cauze în parte, având ca și criterii de apreciere complexitatea cauzei, atitudinea inculpatului dar și cea a autorității care efectuează actele de cercetare în cauză. Or, în cauza de față în tot acest interval de timp organele de cercetare penală au continuat efectuarea cercetărilor, au administrat probe, neputând fi vorba de o atitudine de pasivitate din partea acestora care având în vedere complexitatea cauzei, numărul mare de părți vătămate, de atitudinea inculpaților, în mod legal și temeinic instanța de fond a apreciat că în cauză se impune prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților.

De asemenea, instanța de fond a analizat în mod distinct situația fiecărui inculpat, raportat la toate criteriile descrise în art.136 alin.8 Cod procedură penală.

Potrivit dispozițiilor art.5 paragraf 1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului ,,se exceptează de la dreptul de a nu putea fi lipsit de libertate și cel care a fost arestat sau reținut în vederea aducerii sale în fata autorităților judiciare competente, sau când există motive verosimile de a bănui că a comis o infracțiune ori când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica să săvârșească o infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia,,.

Pe de altă parte, art.20 din Constituția României prevede că dispozițiile constituționale vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu pactele și tratatele la care România este parte, iar dacă există neconcordanță între pactele și tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale.

În raport cu aceste reglementări internaționale, privarea de libertate trebuie să se realizeze numai în formele și în procedura prevăzută de legislația

internă.

Instanța de fond a procedat în mod corect la verificarea temeiurilor de arestare, dacă acestea s-au schimbat sau dacă subzistă și în prezent, constatând că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive există în continuare, și raportat la stadiul cercetărilor penale se impune prelungirea duratei arestării preventive a celor 8 inculpați.

T. a constatat că, raportat la modul de concepere a activității infracționale, a împrejurărilor cauzei, a scopului urmărit, a urmărilor, lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, prin crearea unui sentiment de insecuritate și neîncredere în buna desfășurare

a actului de justiție, astfel încât, raportat la motivele invocate de procuror în referatul de prelungire, pentru realizarea urmăriri penale și finalizarea în bune condiții a dosarului se impune prelungirea acestei măsuri, așa cum de altfel a dispus și instanța de fond.

Referitor la recursul declarat de către avocat P. Mircea s-a reținut că potrivit dispozițiilor art.199 Cod procedură penală, persoana amendată poate cere scutirea de amendă ori reducerea acesteia în termen de 10 zile de la comunicarea ei, instanța urmând a dispune în consecință. Deci, având în vedere aceste dispoziții, calea de atac împotriva încheierii prin care s-a dispus aplicarea unei amenzi este reexaminarea, nefiind prevăzute alte căi de atac suplimentare.

Pentru aceste considerente, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de către inculpați și în baza art..385/15 pct.1 lit.a Cod procedură penală ca inadmisibil recursul declarat de avocat.

Văzând și dispozițiile art.192 alin2 Cod procedură penală;

Pentru aceste motive, În numele Legii :

D I S P U N E :

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații K. E., K. I., K. S. P., K. T., K. R. I., F. N. A., K. L. I. și B.

I. G., împotriva încheierii penale nr.23/A/_ a Judecătoriei Z. . Respinge ca inadmisibil recursul declarat de domnul avocat P.

Mircea.

Obligă inculpații și recurentul P. Mircea la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, la sediul instanței, azi, 24 aprilie 2013.

	Președinte,	Judecător,		Judecător,	Grefier,
T.	C. M.	S. Ț. D.	B.	B. M.

Red: TC/_

Dact: BM/_ Ex.10

Jud.fond: M. D.E.

← Încheierea penală nr. 395/2013. Prelungirea arestului preventiv		Încheierea penală nr. 1182/2013. Prelungirea arestului preventiv →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Încheierea penală nr. 32/2013. Prelungirea arestului preventiv Încheierea penală nr. 56/2013. Prelungirea arestului preventiv Încheierea penală nr. 517/2013. Prelungirea arestului preventiv Încheierea penală nr. 395/2013. Prelungirea arestului preventiv Încheierea penală nr. 1182/2013. Prelungirea arestului preventiv Încheierea penală nr. 1481/2013. Prelungirea arestului preventiv Încheierea penală nr. 30/2013. Prelungirea arestului preventiv Încheierea penală nr. 43/2013. Prelungirea arestului preventiv