Încheierea penală nr. 3/2013. Cerere de liberare provizorie pe cautiune
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 3/2013
Ședința nepublică din data de 11 ianuarie 2013 Instanța compusă din:
PREȘEDINTE I. N. B.
Grefier T. H.
Pe rol fiind judecarea cererii de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpatul U. H. A. prin apărătorul său ales, av. Ban Tiberiu.
La apelul nominal se prezintă inculpatul din Arestul IPJ Cluj aflat în stare de arest preventiv, asistat de către apărătorii săi aleși, av. Ban Tiberiu și Mihai Teaha, cu delegație la dosar.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției - DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj este reprezentat prin procuror: L. TINA CRĂCIUNESCU.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, apărătorul inculpatului, av. Ban Tiberiu, depune la dosarul cauzei dovada consemnării la CEC Bank a cauțiunii în sumă de 10.000 lei.
Instanța pune în discuția participanților admisibilitatea în principiu a cererii formulate de inculpat.
Apărătorul inculpatului, av. Ban Tiberiu, în temeiul art. 160 alin. 8 C.pr.pen., solicită instanței a se constata că sunt respectate dispozițiile legale privind admisibilitatea în principiu a cererii.
Reprezentanta Ministerului Public solicită instanței în baza art. 160 alin. 8 C.pr.pen. a se constata ca fiind îndeplinite condițiile admiterii în principiu a cererii formulate de inculpat.
Instanța, în urma deliberării, în temeiul art. 160/8 alin. 2 C.pr.pen. admite în principiu cererea, apreciind că, sunt îndeplinite condițiile legale prev. de art.160/6 al.2 C.p.p. și s-a făcut dovada consemnării cauțiunii în sumă de 10.000 lei, dispusă de instanță.
Instanța aduce la cunoștința inculpatului că are posibilitatea să dea declarații în fața instanței cu privire la cerere.
Inculpatul arată că dorește să dea declarații cu referire la prezenta cerere.
Tribunalul procedează la ascultarea inculpatului, cele declarate fiind consemnate în procesul verbal atașat la dosarul cauzei.
Tribunalul acordă cuvântul participanților pe cereri dacă sunt de formulat.
Atât reprezentanta Ministerului Public, cât și apărătorii inculpatului arată că, nu au cereri de formulat ori probe de administrat în cauză.
Nefiind alte cereri de formulat, probe de administrat ori excepții de invocat, tribunalul constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a fondului cererii.
Apărătorul inculpatului, av. Ban Tiberiu solicită admiterea cererii de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpatul U. H. A. așa cum a fost motivată în scris și a se constata că nu există nici o probă sau indicii de natură a convinge instanța că menținerea inculpatului în stare de arest preventiv este absolut necesară.
De asemenea, solicită a se avea în vedere și faptul că, inculpatul nu prezintă acel risc de a comite alte infracțiuni de acest gen și nici nu va încerca zădărnicirea aflării adevărului.
Totodată, solicită a se avea în vedere și faptul că, nu este vorba de un drog de mare risc și astfel de substanțe în alte țări sunt legalizate și a se avea în vedere că, inculpatul în data de 5 ianuarie 2013, a împlinit vârsta de 17 ani în arest. A colaborat cu organele de cercetare, a făcut un număr de 6-7 denunțuri și posibil că va beneficia de disp. art. 16 din Legea 143/2000, urmând a uza și de disp. art. 320/1 C.pr.pen.
De asemenea, susține că, inculpatul de când se află în arest, a conștientizat gravitatea faptelor sale și benevol a acceptat a fi consiliat de un psiholog și tratat de un medic, pentru a nu mai consuma astfel de substanțe.
Raportat la situația coinculpaților arestați preventiv arată că, aceștia sunt majori; totodată, în prezenta cauză sunt cercetate și alte persoane majore, dar în stare de libertate și care l-au atras pe acest inculpat în activitatea infracțională, motiv pentru care solicită o egalitate de tratament.
De asemenea, raportat la disp. art. 136 alin. 2 C.pr.pen., scopul măsurii preventive poate realizat și prin cercetarea inculpatului în stare de libertate, instanța având autoritatea de a interzice inculpatului de a lua legătura cu anumite persoane.
Pentru aceste motive, solicită admiterea cererii de liberare provizorie pe cauțiune, apreciind că, achitarea cauțiunii este o dovadă că inculpatul a conștientizat situația în care se află.
Apărătorul inculpatului Mihai Teaha, în completarea concluziilor colegului său arată că, de la momentul arestării inculpatului și până în prezent, zilnic cineva dintre apărători a fost și l-a vizitat pe inculpat, tocmai pentru a verifica atitudinea inculpatului și s-a solicitat o consiliere. S-a luat legătura cu specialiști pentru tratarea acestei dependențe și poate garanta că, în urma discuțiilor purtate cu părinții inculpatului, aceștia vor face tot ce este posibil pentru a-l împiedica pe inculpat să mai aibă tangență cu astfel de persoane; mai mult, din proprie inițiativă, inculpatul, de cca. 8 zile a renunțat și la consumul de țigări normale.
De asemenea, arată că, se pune întrebarea ce se va întâmpla cu școala, în cazul în care se va menține acest inculpat în arest și apreciază că, lăsarea în libertate este mai benefică pentru inculpat, pentru a-și putea încheia situația școlară, având în vedere și faptul că, familia îi acordă tot sprijinul; în caz contrar, riscă pierderea anului școlar.
Reprezentanta Ministerului Public, în temeiul art. 160/8 C.pr.pen., solicită respingerea ca nefondată a cererii formulate de inculpat prin apărătorii săi, nefiind îndeplinite condițiile legale.
Susține că, în opinia parchetului, tem. art. 160/2 alin. 1 C.pr.pen., nu se contestă a fi neîndeplinit, pedeapsa închisorii nu depășește 18 ani, însă, disp. art. 160/1 C.pr.pen. arată că, nu poate fi acordată liberarea provizorie în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a împiedica inculpatul să săvârșească alte noi infracțiuni sau că acesta va încerca zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți sau martori.
De asemenea, susține că, în opinia parchetului, instanța trebuie să aprecieze subzistența temeiurilor arestării preventive, coroborate cu circumstanțele faptei, gravitatea acesteia și circumstanțele personale ale inculpatului, iar din disp. art. 160/2 alin. 2 C.pr.pen., exclude necesitatea menținerii arestului preventiv față de atitudinea inculpatului care a fost una sinceră de la bun început, însă, ipoteza menținerii inculpatului în stare de arest preventiv pentru a-l împiedica să comită alte fapte există și există realmente această necesitate, având în vedere că inculpatul a fost și traficant și consumator de droguri.
Inculpatul este dependent de droguri, dependență pe care inculpatul o recunoaște și a încercat de mai multe ori să renunțe la ele, însă, nu a reușit și în opinia sa, nici nu va reuși fără consiliere; acest dosar a fost un semnal de alarmă pentru inculpat, sens în care dorește a sublinia diferența dintre măsura preventivă și sancțiunea ce i se va aplica.
În continuare, susține că, de această dependență inculpatul nu scapă ușor, acest drog are efecte mari asupra sănătății și situația școlară nu este o chestiune de noutate, inculpatul având probleme școlare de mai mult timp, iar susținerile lui, nu pot susține această cerere de liberare provizorie pe cauțiune.
Se mai susține că, temeiurile arestării preventive subzistă, iar punerea sa în libertate nu este oportună, deci inculpatul nu poate beneficia de liberare provizorie pe cauțiune, deocamdată trebuie să rămână în arest.
Inculpatul, având ultimul cuvânt arată că, își menține declarația dată, regretă comiterea faptelor și dorește sincer să fie pus în libertate pentru a continua studiile.
Tribunalul reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus, inculpatul U. H. A. - prin apărător ales- a solicitat instanței admiterea ei și, pe cale de consecință, punerea sa deîndată în libertate provizorie pe cauțiune.
În motivare se arată în esență faptul că, îndeplinește condițiile prev. de art. 160/2 al.1 și 2 C.p.p. pentru admiterea cererii formulate în cauză; la dosar nu există nici un fel de date din care să rezulte faptul că, lăsat în libertate, ar săvârși
infracțiuni și nici date care să releve că ar încerca zădărnicirea adevărului; în condițiile în care, a recunoscut comiterea faptelor, a colaborat cu organele judiciare; lipsa antecedentelor penale, buna comportare avută anterior comiterii faptelor.
Analizând cererea formulată prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:
Inculpatul U. H. A. este cercetat în dosar 151/D/P/2012 al Parch. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serv. Teritorial Cluj -, pentru comiterea infracțiunilor de trafic de droguri de risc în formă continuată, prev. de art.2 al.1 din Legea 143/2000, cu aplic. art.41 al.2 C.p. și deținere de droguri de risc, fără drept, în vederea consumului propriu, în formă continuată, prev. de art.4 al.1 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art.41 al.2 C.p., totul cu aplic. art.99 și urm. C.p. și art.33 lit. a C.p.
În fapt s-a reținut în esență că, în cursul anului 2012, sus-numitul, în mod repetat, în baza aceleași rezoluții infracționale, a desfășurat activități de distribuire și deținere de droguri de risc, iar în perioada iunie-decembrie 2012, sus-numitul a oferit și vândut substanțe de culoare verde-oliv, cu privire la care s-a stabilit că, sunt constituite din cannabis-substanță care se regăsește în Tabelul anexă nr. III din Legea 143/2000, colaboratorului autorizat cu nume de cod Zăvoianu Larisa și de asemenea, în aceeași perioadă, a oferit și vândut droguri de risc pe piața de consumatori din mun. Cluj-Napoca, droguri cu privire la care există date că, ar fi fost deținute la domiciliul său, în cantități mai mari, în vederea comercializării frecvente și a consumului propriu, rezultând date că, a distribuit droguri de risc numiților: Șimonca Gelu A., Borza A. Florian, P. Vlad Emanuel, Dawoud Sharif Robert, Avram Raul S., precum și învinuiților Borșan Norbert și Tition A. C. și altor persoane neidentificate până la acest moment și a consumat droguri de risc în perioada de referință, pe care le-a procurat în prealabil și de la coinculpatul Nagy Ferenc, fie în vederea distribuirii ulterioare, fie în vederea consumului propriu.
Conform art.160/1 C.p.p., în tot cursul procesului penal, inculpatul arestat preventiv poate solicita punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune, admisibilitatea unei astfel de cereri fiind subordonată îndeplinirii a două condiții, una pozitivă referitoare la fapta sau faptele comise, care în cazul infracțiunilor intenționate, cum este cazul în speță, nu trebuie să fie sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 18 ani și cealaltă, negativă, referitoare la lipsa unor date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte, așa cum rezultă din cuprinsul art.160/2 alin.1 și 2 C.p.p.
Fără îndoială, sesizată cu o astfel de cerere, instanța de judecată nu analizează și subzistența temeiurilor avute în vedere la luarea ori prelungirea măsurii arestării preventive, deoarece instituția liberării provizorii pleacă de la premiza existenței unei stări de arest preventiv luată cu respectarea legii și în mod temeinic, în caz contrar punându-se problema revocării măsurii arestării preventive, motiv pentru care se va reține că, în cauză, există indicii temeinice
de săvârșire a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului, indicii prezentate cu ocazia luării măsurii arestului preventiv, precum și ulterior, cu ocazia prelungirii acestei măsuri, atât de către judecătorul de la instanța de fond, cât și de către instanța de control judiciar.
Dealtfel, așa cum a statuat și instanța supremă, liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune presupune, chiar prin ipoteză, menținerea temeiurilor arestării preventive; sub acest aspect, dispozițiile legale care reglementează instituția liberării pe cauțiune, nu cuprinde nici o referire explicită la un astfel de impediment care să o facă inaplicabilă.
Instanța constată faptul că, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului U. H. A., respectiv cea prev. de art.2 al.1 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art.41 al.2 C.p., art. 99 și urm. C.p. și față de care s-a dispus arestarea preventivă a acestuia, nu depășește limita de 18 ani impusă de al.1 al art.160/2 C.p.p.;
Infracțiunile reținute în sarcina inculpatului au ca obiect droguri de risc și nu de mare risc, în speță cannabis, având așadar un grad de pericol social concret mai redus; pe parcursul urmăririi penale a recunoscut faptele de care este acuzat, având o atitudine sinceră, colaborând cu organele judiciare; mai mult, sus-numitul, prin apărătorul său ales a invederat faptul că, în situația în care va fi trimis în judecată, dorește a se prevala de dispozițiile prev. de art.320/1 C.p.p.
Apoi, așa cum a statuat și instanța supremă, la aprecierea temeiniciei unei cereri de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune, instanța trebuie să se raporteze "mai ales la datele care circumstanțiază persoana inculpatului";;
Astfel, inculpatul este minor, în vârstă de doar 16 ani la data comiterii pretinselor fapte pentru care este cercetat, ce presupune o imaturitate în gândire și acțiuni, în conștientizarea la dimensiuni reale a consecințelor acestora; se află la prima confruntare cu legea penală, având o bună conduită în familie și societate înainte de săvârșirea prezentelor infracțiuni; provine dintr-o familie de intelectuali, cu valori morale, cu un bun renume în comunitate și al cărui suport îl are pe deplin asigurat;
Totodată, este elev în cls. a-XI-a la Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică "Octavian Stroia"; din mun. Cluj-Napoca; cu o situație școlară nefavorabilă la acest moment, întrucât, este neîncheiat la două materii de specialitate pe trimestrul I, examene pe care nu le-a putut susține, fiind arestat de organele judiciare și a căror susținere este posibilă abia în primele două săptămâni din trimestrul al-II-lea, respectiv în perioada imediat următoare, 14- 25 ianuarie 2013; în caz contrar, riscă pierderea promovării anului școlar.
Nu în ultimul rând, perioada petrecută de inculpat în arest preventiv și care, cu siguranță a avut un puternic impact asupra psihicului și mentalului acestuia, dovadă în acest sens fiind și faptul că, potrivit susținerilor sale și a apărătorilor aleși, a început deja consilierea și tratament de specialitate cu persoane profesioniste în domeniu; de asemenea, constituie și un serios avertisment, acționând ca un factor eficient pentru evitarea pe viitor a altor conflicte cu legea penală;
Față de cele arătate, instanța apreciază că, cererea formulată de inculpat este întemeiată, iar scopul măsurii preventive poate fi realizat și prin liberarea
provizorie pe cauțiune a acestuia, după cum prevăd dispozițiile art.136 al.2 C.p.p., lăsarea inculpatului în libertate provizorie pe cauțiune neputând constitui, așadar, o amenințare, nici pentru ordinea de drept și nici pentru bunul mers al procesului penal, cu atât mai mult cu cât, acesta va trebui să respecte o serie de obligații în această perioadă, după cum se va arăta în continuare, a căror nesocotire va avea drept consecință luarea din nou a măsurii arestării preventive, față de inculpat.
În concluzie, în temeiul art.160/8a al.2 C.p.p., instanța va admite cererea de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpatul U. H. A. și va dispune punerea în libertate provizorie a acestuia, dacă nu este arestat în altă cauză.
În temeiul art.160/2 al.3 C.p.p., pe durata liberării provizorii, inculpatul va fi obligat să respecte următoarele obligații:
să nu depășească limita teritorială a mun. Cluj-Napoca;
să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
să se prezinte la Secția de Poliție în a cărei rază teritorială locuiește, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;
să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată;
să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
Potrivit art.160/2 al.3/1 lit.b C.p.p., inculpatul va fi obligat să nu frecventeze nici un local de tip bar, club, restaurant de pe raza mun. Cluj- Napoca.
În temeiul art.160/2 al.3/1 lit.c C.p.p., inculpatul va fi obligat să nu se apropie de ceilalți inculpați, învinuiți sau martori din prezenta cauză și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
În temeiul art.160/2 al.3/2 C.p.p., va atrage atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor ce îi revin, se va lua față de acesta, măsura arestării preventive.
Va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.160/10 C.p.p.
Conform art.160/2 al.4 C.p.p., prezenta încheiere se va comunica inculpatului, secției de poliție în a cărei rază teritorială locuiește inculpatul, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul din jud. Cluj, precum și organelor de frontieră.
În baza art.192 al.3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat, vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
În baza art.160/8a al.2 C.p.p., admite cererea de liberare provizorie pe cauțiune, formulată de inculpatul minor U. H. A. , fiul lui U. H.
și Burnar Consuela R., ns. la data de_ în mun. Cluj-Napoca, jud. Cluj, CNP 1., deținut în prezent în Arestul IPJ Cluj.
Dispune punerea în libertate provizorie a inculpatului U. H. A., dacă nu este arestat în altă cauză.
În temeiul art.160/2 al.3 C.p.p., pe durata liberării provizorii, inculpatul este obligat să respecte următoarele obligații:
să nu depășească limita teritorială a mun. Cluj-Napoca;
să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
să se prezinte la Secția de Poliție în a cărei rază teritorială locuiește, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;
să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată;
să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
Potrivit art.160/2 al.3/1 lit.b C.p.p., inculpatul este obligat să nu frecventeze nici un local de tip bar, club, restaurant de pe raza mun. Cluj- Napoca.
În temeiul art.160/2 al.3/1 lit.c C.p.p., inculpatul este obligat să nu se apropie de ceilalți inculpați, învinuiți sau martori din prezenta cauză și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
În temeiul art.160/2 al.3/2 C.p.p., atrage atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor ce îi revin, se va lua față de acesta, măsura arestării preventive.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.160/10 C.p.p.
Conform art.160/2 al.4 C.p.p., prezenta încheiere se comunică inculpatului, secției de poliție în a cărei rază teritorială locuiește inculpatul, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul din jud. Cluj, precum și organelor de frontieră.
În baza art.192 al.3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat, rămân în sarcina acestuia.
Cu recurs în 24 ore de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE GREFIER
I. N. B. T. H.
Red. 3ex./I.N.B.
_
| ← Decizia penală nr. 77/2013. Ridicare control judiciar | Decizia penală nr. 57/2013. Cerere de liberare provizorie pe... → |
|---|
