Încheierea penală nr. 41/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului
| Comentarii |
|
ROMÂNIA 2618
TRIBUNALUL MARAMUREȘ SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._
ÎNCHEIERE PE NALĂ NR . 41/R
Ședința publică din 22 februarie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: ALB C. VIOLETA - judecător
JUDECĂTORI: S. -F. A.
B. C.
GREFIER: C. M.
MINISTERUL PUBLIC reprezentat de PROCUROR: B. L. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș
Pe rol este soluționarea recursului declarat de inculpatul C. F. (fiul lui I. și H., născut la data de_ în Baia Mare, jud. M., C.N.P. 1.
, domiciliat în com. Recea, sat Bozânta Mică, nr.3, județul M. și f.f.l. în Baia Mare, str. Horea nr.46 A, jud. M., arestat preventiv, aflat în Arestul
I.P.J. M. ) împotriva încheierii penale nr.392 din 16 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ având ca obiect propunere de arestare preventivă.
La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi se prezintă recurentul
- inculpat C. F., în stare de arest preventiv, asistat de avocat desemnat din oficiu F. C. .
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care :
La solicitarea instanței, recurentul-inculpat C. F. arată că își menține recursul declarat în prezenta cauză.
Nefiind formulate chestiuni prealabile, instanța aduce la cunoștință recurentului-inculpat dreptul a de nu face nici o declarație, atrăgându-i-se totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.
Recurentul-inculpat C. F. arată că dorește să dea declarație.
Instanța procedează la audierea recurentului-inculpat C. F., declarația acestuia fiind consemnată în proces-verbal care, după citire și semnare s-a atașat la dosar.
Instanța, văzând actele și lucrările dosarului, trece la dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentului-inculpat C. F., avocat F. C. solicită în temeiul art. 38515pct. 2 lit. d C.pr.pen. admiterea recursului, casarea încheierii și, în rejudecare, revocarea măsurii arestării preventive. Prima instanță a admis propunerea de arestare preventivă și a dispus arestarea inculpatului raportat la împrejurările comiterii faptei, persoana inculpatului (condamnat anterior în repetate rânduri, fără ocupație și loc de muncă). Din punctul său de vedere, având în vedere caracterul excepțional al măsurilor preventive și scopul acestora, potrivit art. 136 C.pr.pen., măsurile preventive se iau doar dacă prin
lăsarea inculpatului în libertate s-ar aduce atingere bunei desfășurări a procesului penal. Raportat la poziția inculpatului exprimată atât în fața instanței de fond cât și a celei de recurs, măsura arestării preventive nu se justifică. Instanța de fond a avut în vedere persoana inculpatului raportat doar la condamnările anterioare apreciind că se justifică presupunerea rezonabilă că asemenea fapte ar putea fi săvârșite și în viitor, dar trebuia să analizeze și raportat la poziția acestuia de recunoaștere. Mai mult, toate condamnările anterioare au fost pentru infracțiuni contra patrimoniului iar acum pentru prima dată, a comis o infracțiune contra persoanei. Inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate, justificându-se chiar o altă măsură preventivă, prevăzută de art. 145 sau art. 1451C.pr.pen. pentru aceste motive solicită admiterea recursului.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea încheierii ca legală și temeinică. În mod corect prima instanță a apreciat că există probe și indicii temeinice că inculpatul a săvârșit fapta, iar raportat la natura acestea și modalitatea de comitere precum și la antecedentele penale ale inculpatului, lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Recurentul-inculpat C. F. la ultimul cuvânt, lasă soluția la parcierea instanței.
T.
Asupra recursului penal de față,
Prin încheierea penală nr. 392 din_ Judecătoria Baia Mare a admis propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare și în consecință, a dispus arestarea preventivă a inculpatului C. F. , pe durata de 29 zile, împotriva căruia a fost emis mandatul de arestare preventivă cu începere de la data de_ până la data de_, inclusiv.
Pentru a hotărî în acest sens prima instanță a reținut că prin propunerea nr.785/P/20103 și înregistrată la această instanță sub nr._, Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare a solicitat arestarea preventivă a inculpatului
C. F., pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin.1, alin. 2 lit. b și c și alin.21lit. a Cod penal, cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal și art.75 lit. c Cod penal.
Prin ordonanța din data de_ a Poliției Municipiului Baia Mare s-a luat față de inculpat măsura reținerii, pe o durată de 24 ore, începând cu ora 10:00, din care s-au dedus 6 ore și 30 de minute.
Prin ordonanța din data de_, ora 12:30 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatUL C. F., pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, prev.de art.211 alin.1, alin.2 lit.b și c și alin.21lit.a Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal și art.75 lit.c Cod penal.
Din probele administrate, rezultă că inculpatul se află în situația prevăzute de art. 148 lit. f din Codul de procedură penală, raportat la art. 143 Cod procedură penală și art. 160eCod procedură penală.
Astfel, probele administrate până în prezent conduc la concluzia că inculpatul C. F. a săvârșit infracțiunea reținută în sarcina lui, infracțiune ce este sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
În fapt, din probele administrate, se reține în sarcina inculpatului că în noaptea de 16 februarie 2013, în jurul orei 03:00, inculpatul C. F., împreună cu făptuitorii minori Lupșe Iuliu Raul în vârstă de 13 ani și Ghiulai A. Darius în vârstă de 12 ani, se afla pe B-dul Independenței din municipiul Baia Mare, în fața localului Elegance, la cerșit.
La un moment dat, inculpatul și cei doi făptuitori minori l-au observat pe partea vătămată C. D. I., care se deplasa pe stradă, dinspre mall-ul Gold Plaza, înspre localul Hora de pe bd. Independenței. Făptuitorul minor Ghiulai
A. Darius l-a abordat pe partea vătămată, care se afla în stare de ebrietate, și i-a cerut bani. Partea vătămată a refuzat, moment în care inculpatul și cei doi făptuitori minori au început să-l lovească cu pumnii și picioarele, până când acesta a căzut la pământ. În timp ce se afla căzut la pământ, inculpatul C. F. a sustras din buzunarul de la pantaloni al părții vătămate o legătură de chei și un telefon mobil marca Samsung, iar făptuitorul minor Lupșe Iuliu Raul i-a sustras din celălalt buzunar suma de 35 de lei și un portofel.
Partea vătămată a reușit să se ridice și a luat-o la fugă înspre stația peco Lukoil, de unde a apelat serviciul de urgență 112. În tot acest timp, făptuitorul minor Lupșe Iuliu Raul a scos cartela din telefonul mobil marca Samsung și a încercat să-l vândă unui taximetrist care staționa în fața localului Elegance cu suma de 20 lei, dar acesta a refuzat să-l cumpere. Inculpatul C. F. a aruncat cheile sustrase de la partea vătămată într-un tufiș de pe malul râului Săsar.
Prejudiciul cauzat părții vătămate este în sumă de 250 de lei, fiind recuperate toate bunurile sustrase, cu excepția legăturii de chei.
În urma loviturilor aplicate, partea vătămată a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 2-3 zile de îngrijiri medicale, conform constatărilor medico-legale preliminarii efectuate în cauză.
Analizând propunerea formulată prin prisma dispozițiilor art. 1491raportat la art. 148 lit. f Cod procedură penală, instanța a admis-o pentru următoarele considerente: probele administrate până în prezent conduc la ideea că inculpatul ar fi autorul infracțiunilor pentru care s-a pus în mișcare acțiunea
penală, în acest sens fiind avute în vedere plângerea și declarația părții vătămate, procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante, procesul verbal de conducere în teren și planșa de fotografii judiciare aferente,procesul verbal de reconstituire, constatările medico-legale preliminarii, procesul verbal de examinare a părții vătămate, declarațiile inculpatului, declarațiile făptuitorilor minori, declarațiile martorilor, dovezile de predare-primire bunuri sustrase.
Fapta care face obiectul prezentului dosar a fost comisă în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art.37 lit. a Cod penal.
Astfel, primul termen al recidivei postcondamnatorii îl constituie condamnarea anterioară la 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 970/_ a Judecătoriei Baia Mare, în dosarul nr._, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și violare de domiciliu. Inculpatul a fost arestat preventiv la data de 4 februarie 2009 și a fost liberat condiționat la data de 25 septembrie 2012, cu un rest de pedeapsă de 190 de zile.
Cel de-al doilea termen al recidivei îl constituie infracțiunea ce face obiectul prezentului dosar, săvârșită cu intenție, și pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 1 an.
G. ul de pericol social al faptei reținute în sarcina inculpatului rezultă atât din împrejurările în care a fost comisă, cât și raportat la persoana acestuia. Fapta a fost comisă pe timp de noapte, iar inculpatul împreună cu cei doi făptuitori minori l-au abordat pe partea vătămată, observând că acesta se află sub influența băuturilor alcoolice, iar capacitatea sa de reacție este diminuată și, sub pretextul că intenționează să cerșească bani, au început să-i aplice acestuia lovituri de mare intensitate, reușind prin acest mod de acțiune să
înfrângă orice posibilitate de apărare a părții vătămate.
Pericolul social sporit pe care-l prezintă inculpatul, rezultă și raportat la persoana acestuia. Condamnat anterior în repetate rânduri pentru fapte îndreptate împotriva patrimoniului, este fără ocupație, fără loc de muncă și în mod cert, pe viitor, va comite noi infracțiuni pentru a-și asigura sumele de bani necesare traiului zilnic. De asemenea se poate observa că nici una din condamnările anterioare nu și-a atins scopul, inculpatul continuându-și activitatea infracțională, cu toate că a fost pus în libertate doar în cursul lunii septembrie al anului 2012.
Rezonanța socială a unor astfel de fapte, în rândul comunității locale, îndreptățesc să se considere că în speță, luarea măsurii arestării preventive este proporțională și echilibrată fiind justificată de interesul legitim general care
primează astfel în raport cu interesele individuale ale inculpaților în plan procesual.
Pe cale de consecință, instanța a apreciat că împrejurările menționate mai sus și conduita anterioară a inculpaților, coroborat cu situația personală actuală a inculpaților - fără ocupație și fără loc de muncă, vădesc existența unui pericol concret pentru ordinea publică.
Pericolul concret pentru ordinea publică, rezultă din atât din circumstanțele comiterii faptei, cât și din circumstanțele personale ale inculpaților. În acest context, instanța a constatat că, punând în balanță circumstanțele personale ale inculpaților precum și natura și gravitatea faptei, punerea acestora în libertate ar crea pericol pentru ordinea publică, iar din datele existente la dosarul cauzei instanța apreciază că se justifică presupunerea rezonabilă că asemenea fapte ar putea fi săvârșite și în viitor, întrucât acesta nu are loc de muncă.
Față de cele ce preced, instanța a reținut incidența prevederilor art. 148 lit. f Cod procedură penală, respectiv faptul că pentru fapta săvârșită, legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, existând date că lăsarea inculpaților în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. G. ul de pericol social ridicat pe care îl prezintă inculpatul este circumstanțiat de natura infracțiunii comise, de împrejurările concrete ale comiterii faptei, precum și raportat la persoana acestuia.
Astfel, prin ea însăși, infracțiunea de tâlhărie prezintă un grad ridicat de pericol social, fiind îndreptată atât împotriva persoanei, cât și împotriva patrimoniului, motiv pentru care și legiuitorul a înțeles să o sancționeze cu o pedeapsă pe măsură (pedeapsa închisorii între 7-20 ani pentru forma reținută în sarcina inculpatului).
G. ul de pericol rezultă și din împrejurările concrete ale comiterii faptei. Inculpatul a acționat, împreună cu alte persoane, minore, asupra unei părții vătămate mai în vârstă, aflată sub influența băuturilor alcoolice, care nu avea forța fizică necesară pentru a le opune rezistență, persoană care fiind căzută la nivelul solului și având urme de sânge, a fost lovită de inculpat așa cum rezultă din declarația sa dată în fața instanței, cu picioarele.
Astfel, raportat la împrejurările susmenționate, șansele de apărare ale părții vătămate au fost reduse.
Inculpatul, împreună cu alte persoane minore a deposedat, prin violență, de bunuri pe partea vătămată, deși se aflau în loc public, având o mai mare îndrăzneală în acțiunea lor, întrucât și-au dat seama că au o poziție de superioritate față de acestea.
Inculpatul care înțelege să se folosească de toate aceste împrejurări, se dovedește a fi mai periculos, ceea ce impune o mai mare severitate din partea autorităților.
Inculpatul nu are ocupație și nici loc de muncă, existând astfel riscul ca acesta să continue să comită infracțiuni contra patrimoniului, pentru a-și
asigura mijloacele de subzistență, având în vedere premisele unei educații deficitare din partea părinților, respectiv cerșetoria pe care o practică de mult, cu scopul de a asigura mijloacele de trai.
Față de cele de mai sus, instanța a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului ar reprezenta o încurajare a săvârșirii unor fapte similare atât de către inculpat cât și de către persoane care au această tendință văzând lipsa de fermitate a justiției față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.
Nu în ultimul rând, amploarea deosebită pe care infracțiunile contra patrimoniului (unele comise chiar prin folosirea violenței) au luat-o în ultimul timp în rândul tinerilor, impun o reacție promptă și eficientă din partea organelor judiciare, inclusiv prin cercetarea persoanelor împotriva cărora există probe privind săvârșirea faptelor în stare de arest preventiv, pentru a reda încrederea în siguranța colectivă.
Instanța a apreciat că la luarea unei măsuri preventive, trebuie avute uneori în vedere și unele circumstanțe personale deosebite, circumstanțe care uneori au fost apreciate de către CEDO ca făcând parte din acele situații în care lăsarea în libertate a suspecților ar prezenta pericol și pentru ei înșiși. În lumina faptelor comise, a grupurilor infracționale rău famate împreună cu care aceștia au intrat în contact și a familiilor care în mod evident nu le poate pune la dispoziție exemple pozitive și o educație conformă cu preceptele morale adecvate, considerăm că arestarea inculpaților și deci îndepărtarea lor din acest mediu, ar fi o măsură luată în spiritul principiului respectării interesului superior al minorilor prevăzut de Legea nr. 272/2004.
Și aceasta deoarece, chiar și Curtea Europeană a Drepturilor Omului admite că prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot suscita o tulburare socială de natură să justifice o detenție provizorie cel puțin pentru o perioadă de timp.
Având în vedere că prin prisma celor expuse măsura arestării preventive este necesară în interesul urmării penale și apărării ordinii publice, în temeiul art. 1491Cod procedură penală, instanța a dispus măsura arestării preventive față de inculpatul C. F. pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de _
.
Față de cele ce preced, instanța a constatat că instituirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, prev. de art. 145 și 145 ind.1 Cod proc. pen.și nu apare ca oportună și justificată, în acest moment procesual, având în vedere locul comiterii faptei și pe cale de consecință cererea formulată de apărătorul din oficiu al inculpatului, a fost respinsă.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul Covai F., solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii și cercetarea sa în stare de libertate, întrucât nu este vinovat de săvârșirea infracțiunilor pentru care s-a dispus arestarea preventivă, iar lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Examinând încheierea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, tribunalul constată că recursul este nefondat.
În mod întemeiat a reținut prima instanță că în cauză există indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis infracțiunile pentru care este cercetat, respectiv că în noaptea de 16 februarie 2013, în jurul orei 03,00, în timp ce se afla pe B-dul Independenței din municipiul Baia Mare, în zona localului Elegance, împreună cu făptuitorii minori Lupșe Iuliu Raul, în vârstă de 13 ani și Ghiulai A. Darius, în vârstă de 12 ani, a deposedat-o prin violență pe partea vătămată C. D. I., de un telefon mobil, un portofel cu acte, suma de 35 lei, și o legătură de chei pe care a aruncat-o în râul Săsar, prejudiciul total aproximativ de 250 lei, fiind recuperat parțial. Urmare a violențelor exercitate de inculpat, cu picioarele, partea vătămată a suferit leziuni traumatice ce necesită după aprecierea din acest moment 2-3 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Potrivit art. 136 C.pr.pen. măsurile preventive au ca scop asigurarea unei bune desfășurări a procesului penal sau împiedicarea inculpatului de a se sustrage de la urmărirea penala ori de la judecata.
Pericolul concret pentru ordinea publică al lăsării inculpatului în libertate este circumstanțiat de natura faptelor de comiterea cărora este acuzat și gravitatea acestora, de modalitatea în care se prezumă că au fost săvârșite, respectiv împreună cu alte persoane minore, asupra unei părții vătămate mai în vârstă, aflată sub influența băuturilor alcoolice, care nu avea forța fizică necesară pentru a le opune rezistență precum și de persoana inculpatului, care nu are ocupație și nici loc de muncă, existând astfel riscul ca acesta să continue să comită infracțiuni contra patrimoniului, pentru a-și asigura mijloacele de subzistență.
În ce privește pericolul pentru ordinea publică, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a statuat că anumite infracțiuni, prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea acestora, pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice o detenție provizorie, cel puțin pentru o perioadă de timp, iar în cauza de față, măsura arestării preventive a inculpatului este conformă scopului instituit prin dispozițiile art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pe de altă parte, luarea unei măsuri preventive se realizează în principal pentru a se preveni comiterea de astfel de noi fapte și pentru a se asigura aflarea adevărului printr-o bună desfășurare a procesului penal. Punând în balanță interesul general al societății de a fi ferită de astfel de fapte, cu interesul personal al inculpatului de a fi cercetat în stare de libertate, instanța apreciază că, la acest moment, interesul general primează, reținând rezonanța negativă a unor astfel de fapte comise cu violență și frecvența lor în comunitate..
În raport de considerentele mai sus expuse, fără a se aduce atingere prezumției de nevinovăție și considerând că o altă măsură preventivă neprivativă de libertate cum este și măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara nu este suficientă pentru buna desfășurare a procesului penal și pentru a asigura aflarea adevărului, tribunalul apreciază că măsura arestării preventive este justificată și în consecință va respinge recursul declarat de inculpat ca nefondat, cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DISPUNE:
În baza art. 38515pct.1 lit.b C.pr.pen. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul C. F. (fiul lui I. și H., născut la data de_ în Baia Mare, jud. M., C.N.P. 1., domiciliat în com. Recea, sat Bozânta Mică, nr.3, județul M. și f.f.l. în Baia Mare, str. Horea nr.46 A, jud. M., arestat preventiv, aflat în Arestul I.P.J. M. ) împotriva încheierii penale nr.392 din 16 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, pe care o menține.
În temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.penală obligă pe recurentul-inculpat să plătească statului suma de 130 lei cheltuieli judiciare în recurs din care suma de 100 lei - onorariul avocatului desemnat din oficiu (avocat Ghiran C. ) se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 22 februarie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||
Alb C. Violeta | S. F. A. | B. C. | C. | M. |
Red. A.C.V./T-red.C.M.
Ex._
J. ecător la fond: B. I.
Tribunalul Maramureș 2618
Dosar penal nr._ Minută
Înch. pen. nr. 41/R/_
Dispune:
În baza art. 38515pct.1 lit.b C.pr.pen. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul C. F. (fiul lui I. și H., născut la data de_ în Baia Mare, jud. M., C.N.P. 1., domiciliat în com. Recea, sat Bozânta Mică, nr.3, județul M. și f.f.l. în Baia Mare, str. Horea nr.46 A, jud. M., arestat preventiv, aflat în Arestul I.P.J. M. ) împotriva încheierii penale nr.392 din 16 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, pe care o menține.
În temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.penală obligă pe recurentul-inculpat să plătească statului suma de 130 lei cheltuieli judiciare în recurs din care suma de 100 lei - onorariul avocatului desemnat din oficiu (avocat F. C. ) se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 22 februarie 2013. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
Tribunalul Maramureș 2618
Dosar penal nr._ Minută
-COPIE- Înch. pen. nr. 41/R/_
Dispune:
În baza art. 38515pct.1 lit.b C.pr.pen. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul C. F. (fiul lui I. și H., născut la data de_ în Baia Mare, jud. M., C.N.P. 1., domiciliat în com. Recea, sat Bozânta Mică, nr.3, județul M. și f.f.l. în Baia Mare, str. Horea nr.46 A, jud. M., arestat preventiv, aflat în Arestul I.P.J. M. ) împotriva încheierii penale nr.392 din 16 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, pe care o menține.
În temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.penală obligă pe recurentul-inculpat să plătească statului suma de 130 lei cheltuieli judiciare în recurs din care suma de 100 lei - onorariul avocatului desemnat din oficiu (avocat F. C. ) se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 22 februarie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
ss.indesc. ss.indesc.
pt.conf.
ROMÂNIA - TRIBUNALUL MARAMUREȘ 2618 DOSAR NR._ din _
Către
ARESTUL I.P.J. M.
Alăturat prezentei, conform art. 360 alin.2 Cod procedură penală, vă trimitem copia dispozitivului încheierii penale nr. 41/R din_, pronunțată în dosarul cu nr. mai sus indicat, privind pe recurentul-inculpat inculpatul C. F. (fiul lui I. și H., născut la data de_ în Baia Mare, jud. M. ,
C.N.P. 1., arestat preventiv, aflat în Arestul I.P.J. M. )).
PREȘEDINTE, | GREFIER, | |
Alb C. Violeta | C. | M. |
ROMÂNIA - TRIBUNALUL MARAMUREȘ 2618
Secția penală
DOSAR NR._ din _
Către
SERVICIUL FINANCIAR CONTABIL
din cadrul T. UI M.
Alăturat prezentei, vă trimitem copia dispozitivului încheierii penale nr. 41/R/_, pronunțată în dosarul cu nr. mai sus indicat, prin care s-a dispus ca suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu - av. F. C. să fie suportată din fondurile Ministerului Justiției.
PREȘEDINTE | GREFIER | |
Alb C. Violeta | C. | M. |
| ← Încheierea penală nr. 175/2013. Propunere de arestare... | Încheierea penală nr. 8/3013. Propunere de arestare preventiva... → |
|---|
