Încheierea penală nr. 965/2013. Prelungirea arestului preventiv

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

ROMA. A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.965/R/2013

Ședința publică din 12 iulie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: DP, judecător JUDECĂTORI: SS

V. G.

GREFIER: DS

Ministerul Public, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj

reprezentat prin procuror: D. DERITEI

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații F. S. și B. C. S. împotriva încheierii penale nr.64 din 10 iulie 2013 a Tribunalului Cluj, având ca obiect prelungirea măsurii arestării preventive.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata F. S., aflată în Arestul IPJ Cluj, asistată de apărător desemnat din oficiu, av.Ilea I. și inculpatul B. C., aflat în Arestul IPJ Cluj, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Dumbrăveanu D., ambii avocați din Baroul Cluj, cu delegații la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care inculpații arată că-și mențin recursurile declarate împotriva hotărârii instanței de fond și sunt de acord să fie asistați de apărătorii desemnați din oficiu.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursurilor.

Apărătorul inculpatei F. S. solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatei. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. Susține că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă, nu sunt probe la dosar din care să rezulte că inculpata a exercitat presiuni asupra părților vătămate și că a încercat să împiedice buna desfășurare a procesului penal. De asemenea, la dosar nu există probe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatei ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Aceasta are în întreținere 4 copii minori, despre care nu știe unde se află în prezent și dorește să fie alături de ei. Actele de urmărire penală, care se susține că mai trebuie efectuate în cauză, se pot realiza și cu inculpata în stare de libertate, eventual cu luarea unei măsuri mai puțin restrictive de libertate față de aceasta. Cu onorariu avocațial din FMJ.

Apărătorul inculpatului B. C. S. solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. Susține că prevederile art.148 lit.e și f C.pr.pen., reținute ca temeiuri pentru prelungirea măsurii arestării preventive nu sunt incidente în

cauză, deoarece nu există probe la dosar din care să rezulte că inculpatul a exercitat presiuni asupra părților vătămate și că a încercat să împiedice buna desfășurare a procesului penal. De asemenea, la dosar nu există probe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere că acesta, de la 16 ani are continuitate în muncă, lucrând cu contracte individuale de muncă. Actele de urmărire penală se pot efectua și cu inculpatul în stare de libertate, iar acesta nu ar putea să influențeze negativ buna desfășurare a procesului penal. Cu onorariu avocațial din FMJ.

Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate. Susține că în mod corect s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive, având în vedere că subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, iar în vederea finalizării cercetărilor este necesară efectuarea mai multor acte, respectiv transcrierea tuturor convorbirilor telefonice relevante în cauză,

întocmirea proceselor verbale și confirmarea acestora de către procuror; finalizarea examinării și analiza datelor identificate cu ocazia perchezițiilor informatice; audierea tuturor părților vătămate și a martorilor identificați, administrarea probelor solicitate în apărare de către inculpați, audierea învinuiților și inculpaților la terminarea urmăririi penale, prezentarea materialului de urmărire penală și redactarea actului de sesizare al instanței. În cauză sunt întrunite condițiile prev.de art.136, 146 și 148 alin.1 lit.e și f Cod procedură penală, deoarece din probele de la dosar rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunea reținută în sarcina lor. În ceea ce privește temeiul prevăzut de art.148 lit.e C.pr.pen., arată că din probele de la dosar rezultă că după ce partea vătămată Cîmpean I. D. a fugit de la ei,

inculpații au căutat-o și au amenințat-o pentru a se întoarce înapoi, ulterior aflând că partea vătămată ar intenționa să formuleze plângere penală, inculpatul

B. C. S. a agresat-o împreună cu învinuita Sinai I. cauzându-i leziuni vindecabile în 4-5 zile de îngrijiri medicale. De asemenea, din declarațiile părților vătămate rezultă că în perioada în care le-au exploatat sexual, inculpata le-au spus că nu au nici o șansă să facă plângeri la poliție afirmând că ar avea protecție din partea unor clienți care ar fi polițiști sau procurori și care ar anunța-o dacă ele ar face plângere. Aceste acțiuni au constituit forme de presiune asupra părților vătămate pentru ca acestea să nu formuleze plângeri, să nu dea declarații și există temerea că lăsați în libertate cei doi inculpați și-ar continua activitățile pentru a determina părțile să-și schimbe declarațiile date în cauză pentru a zădărnici urmărirea penală. Cu privire la temeiul prevăzut de art.148 lit.f Cod procedură penală arată că pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpaților legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani. De asemenea, există probe certe că lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Lăsarea în libertate a inculpaților ar afecta urmărirea penală prin potențiala influențare a părților sau afectarea încrederii comunității în justiție.

Inculpata F. S., având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate pentru a fi alături de cei 4 copii minori pe care-i are.

Inculpatul B. C., având ultimul cuvânt, solicită punerea în libertate, deoarece nu a participat la comiterea faptei.

C U R T E A

Asupra recursurilor de față,

Prin încheierea penală nr. 64 din 10 iulie 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Tribunalului Cluj s-a admis propunerea formulată de Parch. de pe lângă I. - D.I.I.C.O.T. - Serv. Teritorial Cluj -.

În baza art. 155 și urm. C.p.p., s-a dispus prelungirea duratei măsurii arestării preventive luată față de inculpații F. S. - fostă B. , fiica lui M. și I., ns. la data de_ în mun. Gherla, jud. Cluj, CNP 2. și B. C.

S. , fiul lui C. și S., ns. la data de_ în mun. Gherla, jud. Cluj, CNP 1.

, ambii aflați în Arestul IPJ Cluj,

- pe o perioadă de câte 30 de zile, începând cu data de_ și până la data de_ , inclusiv.

În temeiul art. 192 al. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat, au rămas în sarcina acestuia.

Potrivit art.189 C.p.p., s-a stabilit în favoarea Baroului de Avocați Cluj onorarii avocațiale din oficiu în sumă de câte 100 lei cuvenite av. Cătineanu I. ela și av. Coroi A. M., ce se avansează din FMJ.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată în dosar nr. 15/D/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj, s-a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive luată față de inculpații F. S., cercetată pentru comiterea infracțiunilor de trafic de minori, prev. de art. 13 al.1,2 și 3 rap. la art.12 al.2 lit.a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art.41 al.2 C.p., trafic de persoane, prev. de art.12 al.1, al.2 lit.a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art.41 al.2 C.p., proxenetism, prev. de art.329 al.1 și 2 C.p., cu aplic. art. 41 al.2 C.p., prostituție, prev. de art.328 C.p. și instigare la lovire, prev. de art.25 rap. la art.180 al.1 C.p., totul cu aplic. art. 33 lit.a C.p. și B. C. S., cercetat pentru comiterea infracțiunilor de trafic de minori, prev. de art. 13 al.1 și 3 rap. la art.12 al.2 lit.a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 al.2 C.p. și proxenetism, prev. de art.329 al.1 și 2 C.p., cu aplic. art.41 al. 2 C.p., totul cu aplic. art.33 lit.a C.p., pe o durată de câte 30 de zile, începând cu data de 15 iulie 2013.

În motivare s-a arătat în esență că, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, respectiv art.136, 146 și art.148 lit.e și f C.p.p. nu s- au modificat și că, din cauza naturii și complexității cauzei, urmărirea penală nu a putut fi finalizată, fiind necesară completarea ei cu o serie de acte procedurale.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

Prin Încheierea penală nr.47/C/_ a Trib. Cluj, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților F. S. și B. C. S., pe o perioadă de câte 29 zile, din data de_ și până la data de_ .

Ulterior, prin Încheierea penală nr.54/C/_ a Trib. Cluj, s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a celor doi inculpați, pe o perioadă de câte 30 zile, din data de_ și până la data de_ .

Inițial, în ce o privește pe inculpata F. S., aceasta a fost cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori, prev. de art. 13 al.1 și 3 rap. la art.12 al.2 lit.a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art.41 al.2 C.p. și proxenetism, prev. de art.329 al.1 și 2 C.p., cu aplic. art. 41 al.2 C.p., totul cu aplic. art.33 lit.a C.p.

În ceea ce privește starea de fapt, din actele și lucrările dosarului de urmărire penală efectuate până în prezent rezultă că, la data de_ martora

M. C. R., mama părții vătămate M. Patricia Larisa, în vârstă de 14 ani, a sesizat organele de urmărire penală cu privire la faptul că, începând din prima săptămână de școală a semestrului II, (07-_ ) minora a lipsit de la școală, fiind căutată de doi tineri cu un autoturism marca BMW. Ulterior susnumita a aflat că fiica ei minoră, în vârstă de 14 ani ar fi fost racolată de "S.

";, prin intermediul fiului ei, "C. "; în vederea practicării prostituției la domiciliul

"S. ei"; și în alte locații din oraș. De asemenea, minora ar fi fost dusă la un club de noapte din Cluj-Napoca, unde i s-ar fi cerut să danseze la bară.

De mai multe ori minora a lipsit de la domiciliu, în special la sfârșit de săptămână, pretinzând că s-ar afla la bunici, însă părinții au aflat ulterior că aceasta ar fi petrecut mai multe nopți în compania numiților "C. "; și "Darius";.

Susnumita a găsit la fiica ei o cartelă telefonică, care i-a fost dată de către suspecți, pentru a putea comunica. Datele conținute în memoria cartelei au fost puse la dispoziția organelor de cercetare penală de către susnumita.

Din discuțiile cu sora mai mică a persoanei vătămate, M. Alexia în vârstă de 12 ani, martora M. C. R. a aflat că de mai multe ori persoana vătămată a dus-o pe sora ei mai mică la domiciliul "S. ei";. M. Alexia i-a relatat mamei că "S. "; a dus-o pe persoana vătămată într-o altă locație, pentru a face masaj unui bărbat. La întoarcere persoana vătămată avea suma de 100 lei, din care 30 de lei i-a dat surorii mai mici, pentru ca aceasta să nu-i spună mamei cele întâmplate. M. Alexia i-a mai relatat mamei că împreună cu sora ei mai mare au fost duse de către "C. "; la un club de noapte de pe str. T., unde lucra "A. ";, "o altă fată a lui C. "; și o altă minoră "Deea"; ( al cărei număr de telefon este salvat pe cartela telefonică predată la dosarul cauzei). C. le-a dat celor două surori alcool, iar persoana vătămată a primit de la A. o rochie scurtă și a fost pusă să danseze la bară.

În aceeași seară, sora mai mică a primit de la "Etuș"; o substanță despre care i-a spus că ar fi un drog, în vederea consumului. Tot de la fiica mai mică, numita M. C. R. a aflat că numitul "C. "; a dus-o pe persoana vătămată la o întâlnire cu "B. ";, care urma să plătească suma de 2500 euro pentru serviciile persoanei vătămate, din care 1500 urmau să revină lui "C. ". Această întâlnire nu a mai avut loc, întrucât părinții minorei au aflat și au apelat la Secția II Poliție.

În urma investigațiilor efectuate de poliție suspecții au fost identificați în persoana inculpaților F. S. și B. C. S. .

Martora M. C. R. i-a trimis un mesaj inculpatei F. S. pe numărul de telefon din cartela găsită la fiica ei, respectiv 0740.781.818, cerându- i să nu o mai cheme pe fiica ei la ea. Ulterior persoana vătămată i-a relatat mamei că după primirea mesajului, inculpata F. S. a chemat-o la ea, i-a cerut să-i șteargă numărul de telefon din agendă și i-a spus că va ține legătura cu ea prin intermediul inculpatului B. C. S. pentru următoarele întâlniri. Inculpata F. S. i-a mai spus să nu discute cu nimeni cele întâmplate și să nu mai lipsească de la școală, pentru ca părinții ei să se liniștească. Inculpata F.

S. i-a spus că o va căuta după ce își va scoate de la reparat calculatorul, urmând ca persoana vătămată să facă video chat, să mimeze scene cu caracter sexual în fața camerei. Persoana vătămată i-a relatat mamei că a întâlnit și alte minore în locuința inculpatei F. S., pe care aceasta le-a racolat pentru videochat.

Martora M. C. R. a aflat că inculpata F. S. a postat un anunț pe internet, prin care oferă servicii sexuale și că de mai multe ori i-ar fi cerut fiicei ei minore, M. Patricia Larisa, să răspundă la apelurile unor bărbați interesați de servicii sexuale.

Au fost efectuate verificări pe internet, având ca și criteriu de căutare numărul de telefon 0740.781.818 care potrivit datelor furnizate de către operatorul Orange România a fost folosit în baza unui contract încheiat pe numele inculpatei. De asemenea din declarația inculpatei rezultă că ea a folosit acest număr de telefon aproximativ 12 ani atât pentru a fi contactată de către clienți cât și în relațiile persoane (inculpata fiind la rândul său prostituată). Au

fost identificate anunțuri postate în perioada 2010-2013 pe 9 site-uri; toate anunțurile privesc oferirea de servicii sexuale explicite, inclusiv cu privire la practici de perversiune sexuală, contracost, fiind însoțite de fotografii ale unor tinere cu fețele acoperite, îmbrăcate sumar, în posturi erotice. Toate anunțurile au ca număr de contact 0740.781.818. Unele anunțuri sunt urmate de comentarii ale unor persoane care au apelat la serviciile sexuale oferite, din care rezultă că mai multe persoane oferă aceste servicii, doritorii putând să aleagă cu cine să întrețină relații sexuale. Tarifele practicate sunt cuprinse între 70 lei pentru sex oral protejat și 300 lei pentru o oră cu 2 fete. Tot din aceste comentarii rezultă că întâlnirile au avut loc în mai multe imobile, situate în mai multe cartiere din Cluj-Napoca și că clienții respectivi au avut de ales dintre mai multe tinere .

În cauză s-au autorizat interceptarea, înregistrarea și localizarea convorbirilor de la mai multe posturi telefonice utilizate de către inculpați, învinuit și persoane care au practicat prostituția în folosul acestora în perioada februarie - mai 2013, precum și înregistrări ambientale și introducerea în cauză a unui investigator sub acoperire.

Din punerea în executare a acestor măsuri a rezultat că posturile telefonice 0740._ .468.632 și 0755._ .4. au fost utilizate de către inculpata

F. S. pentru a stabili întâlniri cu bărbați pentru servicii sexuale. Din conținutul convorbirilor înregistrate rezultă că inculpata oferea clienților serviciile sexuale ale celorlalte tinere recrutate, negocia natura acestor servicii și prețul lor. Clienții care acceptau condițiile stabilite de către inculpată erau chemați la locuințele închiriate de către învinuitul L. Aurel unde se aflau tinerele care urmau să întrețină relații sexuale cu aceștia. Clienților nu li se indica adresa exactă ci erau chemați în apropierea imobilului de unde inculpata putea să-i observe pe geam. Învinuitul L. Aurel (concubinul inculpatei F. S. ) se deplasa și el în zona apartamentului pentru a verifica perimetrul, de asemenea acesta încerca să identifice clientul înainte ca el să ajungă la locație și o apela pe inculpata F. S. pentru a-i spune dacă clientul pare de încredere sau dimpotrivă ar putea fi polițist. Atunci când inculpata și învinuitul bănuiau că clientul ar putea avea calitatea de polițist evitau să se mai întâlnească cu el. Atunci când clientul părea de încredere inculpata îl dirija telefonic până la intrarea în scara blocului și îi indica numărul apartamentului. După ce clientul ajungea în apartament inculpata îi prezenta "marfa" lăsându-1 să-și aleagă tânăra cu care vroia să întrețină relații sexuale. Inculpata încasa suma de bani negociată, după care aștepta în bucătărie sau pe hol până se consuma relația sexuală.

Din convorbiri mai rezultă că inculpata F. S. i-a solicitat în mod repetat inculpatului B. C. S. să plaseze anunțuri privind oferirea de servicii sexuale pe diferite site-uri pe internet.

Din probele administrate rezultă că în perioada 2010 - 2013 învinuitul L. Aurel a încheiat contracte de închiriere pentru imobilele din Cluj-Napoca str. Grigore Alexandrescu, str. Tebei nr. 18A, str. Gîrbău, nr. 8 ap.89, str. Mehedinți nr. 13 ap.74, la negocierile cu proprietarii acestora participând și inculpata F.

S. . Toate aceste imobile au fost utilizate pentru a întreține relații sexuale cu clienții racolați prin anunțuri.

În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că începând din anul 2010 inculpata F. S., împreună cu inculpatul B. C. S. a racolat mai multe tinere, din care o parte minore, cu scopul de a le exploata prin obligarea la practicarea prostituției. Tinerele racolate au fost găzduite de cei doi, împreună cu învinuitul L. Aurel și plasate ca prostituate unor clienți racolați prin anunțuri publicate de inculpații F. S. și B. C. S. pe internet și pe fluturași

tipăriți, distribuiți în oraș. Majoritatea sumelor de bani încasate de aceste tinere au fost însușite de către inculpata F. S. .

Până la data punerii în mișcare a acțiunii penale au fost identificate numitele: Sebe A. Bernadett, Cîmpean I. D. , Boros R. Ilona, Kovacs

A. ko Susana, zisă A. și Găina, M. Patricia Larisa - toate minore, care au fost racolate, găzduite și transportate în modalitatea de mai sus, în vederea practicării prostituției.

Astfel, partea vătămată Sebe A. Bernadett a fost racolată de către inculpatul B. C. S. în cursul anului 2010 când aceasta avea vârsta de 14 ani și era elevă în clasa a VIII-a la Școala generală Octavian Goga din Cluj- Napoca unde erau elevi și frații mai mici ai inculpatului. Cei doi inculpați o cunoșteau pe partea vătămată de când aceasta avea vârsta de aproximativ 9 ani întrucât mama ei practica prostituția în zona podului N și era în relații apropiate cu inculpata F. S., vizitându-se reciproc. Partea vătămată a arătat că ambii inculpați i-au propus să devină concubina inculpatului B. C. S. și după ce ea a acceptat și s-a mutat la domiciliul lor, inculpata și învinuitul i se adresau cu apelativul "noră"; tratând-o ca pe un membru al familiei. Mama părții vătămate nu a fost de acord cu această relație astfel că cei doi inculpați i-au cerut minorei să îi însoțească la secția de poliție și să dea o declarație pe propria răspundere că nu mai dorește să stea cu părinții ci dorește să locuiască cu inculpatul. Partea vătămată a arătat că deși vroia să își continue școala inculpata a determinat-o să abandoneze cursurile și să practice prostituția, amenințând-o că în caz contrar o va alunga. Fiind certată cu mama ei, și datorită declarației date anterior la poliție, partea vătămată s-a simțit presată temându-se că va ajunge în stradă și din acest motiv a acceptat să practice prostituția alături de inculpată în apartamentul în care și locuiau. În urma anunțurilor, atât ziua cât și noaptea erau apelate de diverși bărbați iar inculpata o plasa pe partea vătămată acestora pentru întreținerea de relații sexuale normale și orale la tarife cuprinse între 70 și 150 de lei pe oră. Victima a arătat că în mai multe situații clienții au venit în timpul nopții iar inculpata 1-a trezit pe inculpatul B. C. S. care dormea cu partea vătămată cerându-i să se mute în altă cameră și să lase locul clientului. Mai mult, pentru a câștiga sume mai mari de bani, inculpata i-a cerut fiului ei B. C.

S. să întrețină relații sexuale anale cu partea vătămată ca aceasta să se obișnuiască cu durerea și ulterior să ofere clienților și acest tip de serviciu sexual pentru care ar fi primit sume între 200 - 300 de lei pe oră. Partea vătămată a practicat prostituția în folosul inculpatei și a familiei acesteia timp de aproximativ 4 luni, toți banii erau încasați în mod direct de inculpata F. S. care apoi dădea sume de bani inculpatului și învinuitului și achita cheltuielile pentru subzistența întregii familii.

În perioada cât partea vătămată încă a mai locuit cu familia inculpaților, inculpata F. S. a găzduit-o pe învinuita Șinai I. și i-a pus la dispoziția acesteia locuința sa pentru întâlniri cu bărbați cu care practica prostituția. De asemenea atunci când bărbații cereau serviciile sexuale ale mai multor tinere inculpata F. S. o chema și pe învinuita Șinai I. pe care o plasa clienților, înlesnind astfel activitatea de prostituție desfășurată de Șinai I. .

La sfârșitul anului 2010, începutul anului 2011, martorul Tanczos A. S. zis Chinezu, i-a rugat pe inculpata F. S. și învinuitul L. Aurel să îi închirieze o cameră în imobilul de pe str. Calea Mănăștur nr. 11 unde se mutaseră între timp. Cei doi au fost de acord să îl lase să locuiască o perioadă într-una din camere stabilind ca în schimb martorul să efectueze lucrări de

renovare la locuință. Urmare a acestui fapt, martorul s-a mutat în locuința familiei inculpatei împreună cu partea vătămată Boroș R. Ilona în vârstă de 16 ani. Martorul muncea cu ziua și lipsea de acasă. În lipsa acestuia, inculpata

F. S. a făcut presiuni asupra părții vătămate Boros R. Ilona pentru a o determina să practice prostituția spunându-i că prietenul ei nu a plătit nici o sumă de bani ca și chirie sau contribuție la utilități. Inculpatul B. C. S. a fost prezent la această discuție. Partea vătămată, datorită presiunilor făcute de inculpată, a acceptat să practice prostituția în perioadele de timp cât concubinul ei lipsea de acasă. Inculpata a plasat-o unor clienți racolați prin intermediul anunțurilor care erau chemați la adresa de pe Calea Mănăștur nr. 11 sau la diferite imobile din oraș fie închiriate, fie puse la dispoziție în acest scop de alte prostituate. După aproximativ 2 săptămâni, martorul Tanczos A. S. a aflat că partea vătămată practică prostituția sub controlul inculpatei F. S. și a părăsit-o. Partea vătămată a rămas în locuința inculpatei care a început să o scoată și la stradă în zona podului N din cartierul Grigorescu -Mănăștur. Învinuitul L. Aurel le transporta pe cele două de la domiciliu în zona unde practicau prostituția cu autoturismul său. De multe ori acesta aștepta în zona din apropiere pentru a le acorda ajutor în cazul în care ar fi avut probleme cu clienții și pentru a le transporta la hoteluri când clienții solicitau acest lucru. Partea vătămată a încasat sume cuprinse între 200 - 300 de lei pe zi din activitatea pe prostituție, toți banii fiind însușiți de către inculpată care ulterior i- a împărțit cu inculpatul și cu învinuitul. Partea vătămată a practicat prostituția în folosul inculpatei timp de aproximativ 6 luni. Ulterior ea s-a împăcat cu martorul Tanczos A. S. și s-a mutat la acesta. Inculpații și învinuitul au căutat-o de mai multe ori încercând să o aducă înapoi, dar partea vătămată a refuzat.

În toamna anului 2012, inculpatul B. C. S. a cunoscut-o pe partea vătămată M. Patricia Larisa în vârstă de 14 ani. Cei doi inculpați s-au înțeles să o racoleze pe partea vătămată pentru a o plasa ca prostituată. în acest scop, inculpatul a dus-o de mai multe ori pe partea vătămată la domiciliul mamei lui sub pretextul că vor sta la o cafea. Treptat, inculpata F. S. i-a prezentat părții vătămate avantajele materiale pe care le-ar putea avea din practicarea prostituției și au încurajat-o să o vizite cât mai des pe inculpată. De mai multe ori partea vătămată a lipsit de la școală pentru a face vizite inculpatei, iar în câteva week-end-uri și-a mințit părinții că merge la bunici, pe bunici că rămâne la părinți și împreună cu sora ei mai mică martora M. Alexia a vizitat-o pe inculpata F. S. . În perioada ianuarie - februarie 2013, inculpata F. S. a avut acces la imobilul de pe str. Țebei nr. 18 A unde practica relații sexuale cu clienții. Într-un din zilele în care partea vătămată a vizitat-o inculpata i-a cerut să o însoțească la această adresă ca să o ajute să facă curățenie. În fapt inculpata stabilise o întâlnire cu un bărbat pentru care a negociat serviciile sexuale ale părții vătămate. Când bărbatul respectiv a ajuns la locație, inculpata i-a cerut părții vătămate să întrețină relații sexuale cu el precizându-i că acesta a plătit-o. Partea vătămată a refuzat, inculpata a insistat să-i facă măcar un masaj, lucru pe care partea vătămată 1-a acceptat. După ce partea vătămată a făcut masaj bărbatului, inculpata a întrețin relații sexuale cu el, iar apoi i-a dat părții vătămate suma de 100 de lei. După acest incident inculpata a reluat discuția cerându-i părții vătămate să practice prostituția, promițându-i că îi va da jumătate din banii pe care clienții îi vor plăti pentru ea. Când partea vătămată a refuzat inculpata a amenințat-o că dacă nu cedează îi va face rău familiei părții vătămate. În cele din urmă la presiunile inculpatei, partea vătămată a cedat și a practicat prostituția în folosul acesteia timp de aproximativ 3 săptămâni. La rândul său inculpatul B. C. S. ținea legătura cu diferiți bărbați cărora le promitea serviciile sexuale ale tinerelor spunându-le că "are prospături";.

La începutul lunii ianuarie 2013, inculpatul B. C. S. a racolat-o pe partea vătămată Cîmpean I. D. în vârstă de 17 ani. Inculpatul știa că partea

vătămată este certată cu părinții ei și nu are unde să locuiască. El i-a comunicat inculpatei informațiile despre partea vătămată amândoi hotărând să o ducă la

locuința familiei pentru a o plasa ca prostituată. În acest sens inculpatul i-a cerut părții vătămate să devină iubita lui promițându-i că se va căsători cu ea în cursul lunii august 2013 când va împlini 18 ani. Cei doi inculpați au aflat că partea vătămată avea un copil care îi fusese luat de mama ei și pe care partea vătămată vroia să-1 crească. Cei doi inculpați i-au propus părții vătămate să practice prostituția promițându-i că din această activitate va câștiga suficienți bani pentru a-și recupera copilul și a-1 crește singură. Mai mult, ei au promis că o vor ajuta să ia copilul de la mama ei, o vor ajuta să-1 crească. În acest sens inculpata a luat toți banii pe care clienții îi plăteau pentru serviciile sexuale ale părții vătămate spunându-i că adună banii pentru copilul acesteia. În realitate inculpata F. S. a cheltuit banii împreună cu ceilalți membri ai familiei.

Timp de aproximativ trei săptămâni inculpata a plasat-o pe partea vătămată clienților pe care îi găsea, uneori aceasta le ducea pe părțile vătămate

M. Patricia și Cîmpean I. D. împreună la imobilul de pe str. Țebei unde se practica prostituția.

Întreaga activitate infracțională era cunoscută de inculpatul B. C. S. și învinuitul L. Aurel, cei doi discutând zilnic cu inculpata cu privire la mersul afacerilor. În perioada cât cele două tinere au fost exploatate sexual, inculpatul B.

C. S. a plasat mai multe anunțuri pe internet la indicațiile inculpatei F. S. prin care se ofereau serviciile sexuale ale părților vătămate. în anunțuri nu era specificat că acestea sunt minore, iar clienților li se spunea de către inculpată că fetele au 19 ani.

Cu privire la inculpatul B. C. S. s-a reținut că la cererea inculpatei

F. S. în perioada 5-6 martie 2013 în mod repetat pe B. C. S. a printat mai mulți fluturași cu anunțuri privind oferirea de servicii sexuale, pe care să îi distribuie prin oraș. Inculpata și învinuitul l-au instruit să posteze fluturașii în parbrizul unor mașini în zona Mc Donald`s din Mănăștur și al unor parking-uri întrucât acele zone erau mai aglomerate. Lucrătorii de poliție judiciară au

identificat un anunț cu conținutul "te așteptăm în cuibușorul nostru de nebunii NON-STOP programări la nr. de tel: 0755._ .413.243 și 0765.159.244."; Anunțul era lipit pe balustrada de la scările de acces pietonal din parkingul suprateran de pe str. Minerva, cart. Mânăștur și a fost ridicat ca mijloc de probă. De asemenea, cu ocazia percheziției domiciliare de la locuința inculpaților și învinuitului au fost ridicați mai mulți fluturași cu același conținut. De mai multe ori inculpata 1-a sunat pe inculpatul B. Glaudiu S. și 1-a întrebat dacă a plasat anunțurilor fiind impacientată că nu sună telefoanele.

Din convorbirile purtate de către B. C. S. mai rezultă că acesta a negociat personal prețul serviciilor sexuale cu bărbați care doreau să întrețină relații sexuale contra cost.

În cursul lunii februarie 2013, partea vătămată Cîmpean I. D. a fugit de la inculpați cu ajutorul părții vătămate Boros R. Ilona. Aceasta a arătat că atât inculpata F. S. cât și inculpatul B. C. S. au căutat-o pe partea vătămată și au amenințat-o la telefon cu bătaia pentru a o determina să se întoarcă la ei.

În ce o privește pe partea vătămată M. Patricia Larisa, mama acesteia a aflat despre relațiile cu inculpata, și i-a interzis să o mai caute. Martora M. C.

a arătat că i-a confiscat telefonul mobil fiicei ei. Pentru a ține legătura în continuare cu partea vătămată, inculpatul B. C. S. i-a dat acesteia un telefon și o cartelă care după câteva zile au fost găsite de martoră și confiscate. Ulterior, cei doi inculpați au ținut legătura cu partea vătămată căreia i-au spus ca pentru un timp să nu mai lipsească de la școală pentru a recâștiga încrederea
mamei ei și după acest lucru se va întâmpla să reia activitatea de prostituție. Cei doi, o sunau pe partea vătămată pe numărul de telefon 0756-793.667 aparținând unei colege de școală a părții vătămate și în mod repetat au căutat-o la școală. La data de 15 martie 2013, inculpata F. S., învinuitul L. Aurel și martorul Gașpar Călin R. s-au deplasat în fața Școlii generale A. Vaida Voievod unde partea vătămată este elevă în clasa a VIII-a. Inculpata și învinuitul au interpelat mai mulți elevi din școală pe care i-au întrebat unde este partea vătămată și i-au cerut să o cheme la poartă. Din convorbirile telefonice interceptate rezultă că inculpata F. S. negociase cu un client și o căuta pe partea vătămată pentru a o plasa acestuia. Elevii au sesizat polițistul care asigură ordinea publică în perimetrul școlii, iar inculpata, învinuitul și martorul au fost legitimați de agenți din cadrul Secției VII Poliție, cerându-li-se să-și explice prezența în zonă. După ce au dat declarații la poliție, aceștia s-au întors în zona școlii așteptând până la terminarea programului. Aflând de la profesori că fiica ei este căutată de niște persoane suspecte, martora M. C. R. s-a deplasat la școală pentru a-și lua cele două fiice și a părăsit curtea școlii pe la poarta din spate pentru a-i evita pe suspecți.
În perioada aprilie-mai 2013 inculpatul B. C. S., în înțelegere cu inculpatul F. S. a făcut demersuri pentru racolarea a două minore internate într-un centru de plasament, din care una a fost identificată în persoana numitei Bumb E. C., în vârstă de 17 ani, în scopul exploatării prin practicarea prostituției. în mai multe convorbiri telefonice inculpatul i-a precizat inculpatei F.
că le-a contactat pe cele două tinere că una este prea urâtă pentru a fi plasată ca și prostituată, dar o va racola pe cealaltă, respectiv pe Bumb E. C.

În cursul lunii martie 2013, minora Kovacs A. ko Susana, zisă Găina și A.

, a fost racolată de către inculpatul B. C. S. care a dus-o la domiciliul inculpatei pentru a fi plasată ca prostituată. Până la sfârșitul lunii aprilie 2013, minora a fost cazată la familia inculpaților și plasată ca și prostituată, în apartamentul închiriat de pe str. Gârbău nr. 8. În baza autorizației procurorului, investigatorul sub altă identitate a stabilit o întâlnire în apartamentul respectiv cu inculpata F. S. . Acesta a negociat cu investigatorul serviciile sexuale pentru minoră și martora Vigh- Juhos L., în prezența acestora.

În perioada martie - mai 2013, numitele Bîlc D. V., Vigh-Juhos L., zisă Lore, ambele majore, au fost recrutate, îndemnate și sprijinite să practice prostituția de către învinuiții F. S., B. C. S. și L. Aurel, care au și tras direct sau indirect foloase din această activitate. Cu ocazia percheziției domiciliare certificatul de naștere și un card bancar aparținând numitei Vigh- Juhos L. au fost găsite în dulapul folosit de inculpatul B. C. S. .

În cauză au fost solicitate listinguri ale posturilor telefonice utilizate de către inculpați, învinuit și persoanele care au fost plasate ca prostituate, constatându-se că în perioada octombrie 2012 - martie 2013 peste 1000 de bărbați au apelat posturile telefonice din anunțurile publicate de inculpați, o parte din aceștia având ulterior și apeluri către posturile folosite de tinerele care au practicat prostituția. De asemenea, au fost comunicate sute de posturi telefonice atribuite unor cartele prepaid având apeluri către numerele de telefon din anunț și numerele folosite de aceste tinere.

S-a mai reținut că în perioada 2010-2013 inculpata F. S. a practicat prostituția atât la stradă, cât și în imobile închiriate sau la locuința clienților, racolând clienți prin anunțuri publicate pe internet, cu sprijinul numiților B. C.

S. și L. Aurel, care au și beneficiat de foloase materiale din această activitate.

În cursul lunii aprilie 2013, inculpata F. S. a reluat legăturile cu învinuita Șinai I. , zisă "Catana";, practicând împreună prostituția în apartamentul închiriat de învinuitul L. Aurel unde acesta și locuia cu familia.

Aflând că partea vătămată Cîmpean I. D. intenționa să formuleze plângere la poliție, la data de 22 aprilie 2013 învinuita Șinai I. și inculpatul B.

C. S. au agresat-o pe aceasta, lovind-o cu pumnii și picioarele, în scopul de a o intimida, pentru a nu depune plângere penală. În urma agresiunii, partea vătămată a suferit leziuni care necesită 4-5 zile de îngrijiri medicale. în data de 27 aprilie 2013 în timp ce se deplasa pe str. Parâng din Cluj-Napoca, partea vătămată a fost observată de către învinuita Șinai I. și inculpata F. S. . Fiind îndemnată de aceasta, învinuita Șinai I. a lovit-o din nou pe partea vătămată. În noaptea de 27/28 aprilie 2013 aceasta a fost internată datorită leziunilor suferite.

Totodată, de la data ultimei prelungiri a măsurii arestării preventive a inculpaților, în cauză au fost extinse cercetările pentru alte acte materiale ale infracțiunii de trafic de minori, schimbarea încadrării juridice în ce privește această infracțiune și extinderea cercetărilor pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane raportat la inculpata F. S. și coinculpatul L. Aurel, concubinul acesteia, reținându-se în fapt că, în perioada 2003-2004, sus-numiții au racolat-o pe partea vătămată Buga D. L. tina, în vârstă de 17 ani, au găzduit-o la domiciliul lor și, în mod repetat, au transportat-o în scopul exploatării prin practicarea prostituției. După ce partea vătămată a împlinit vârsta de 18 ani, cei doi au continuat să o exploateze prin violență și amenințare. În mod repetat partea vătămată a fugit de la cei doi, dar aceștia au căutat-o și, prin violență și amenințări au adus-o înapoi, obligând-o să continue practicarea prostituției în folosul lor, până în cursul anului 2011.

Totodată, s-a mai reținut că, în cursul anului 2007, inculpata F. S. a racolat-o pe partea vătămată Dondoczi Gisella, la acea dată în vârstă de 15 ani,

împreună cu concubinul său L. Aurel au găzduit-o și transportat-o în mod repetat în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției. Partea vătămată a fost exploatată de către cei doi, timp de aprox. 3 luni.

În cauză există indicii temeinice în sensul art.68/1 C.p.p. și chiar probe în sensul disp. art.68 C.p.p. care fac rezonabilă presupunerea că, sus-numiții sunt autorii pretinselor fapte pentru care sunt cercetați; în acest sens sunt procese - verbale de investigații; declarațiile părților vătămate; declarațiile martorilor; procesele- verbale de redare a unor convorbiri telefonice; recunoașteri după planșe fotografice; percheziție domiciliară; investigații financiare; declarațiile inculpaților; situație în care, condițiile prev. de art.143 C.p.p., subzistă.

Cu privire la temeiul prevăzut la art.148 lit.e C.p.p., din datele de la dosar rezultă că, după ce partea vătămată Cîmpean I. D. a fugit de la ei, inculpații au căutat-o și au amenințat-o pentru a se întoarce înapoi, ulterior, aflând că partea vătămată Cîmpean I. D. ar intenționa să formuleze plângere penală, inculpatul B. C. S. a agresat-o împreună cu învinuita Șinai I., cauzându-i leziuni vindecabile în 4-5 zile de îngrijiri medicale. Ulterior, inculpata a însoțit-o pe Șinai I. și a instigat-o să o lovească din nou pe partea vătămată. De asemenea, din declarațiile părților vătămate rezultă că, în perioada în care le- au exploatat sexual, inculpata le-a spus că nu au nici o șansă să facă plângeri la poliție afirmând că, ar avea protecție din partea unor clienți care ar fi polițiști sau procurori și care ar anunța-o dacă ele ar face plângere.

determina părțile vătămate să-și schimbe declarațiile date în cauză, cu scopul de a zădărnici urmărirea penală și aflarea adevărului.

Totodată, cerințele temeiului prev. de art.148 lit.f C.p.p. subzistă, având în vedere că, pentru infracțiunile reținute în sarcina sus-numiților, legea prevede pedeapsa închisorii mai mare 4 ani; lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, aspect ce rezultă din natura și gravitatea faptelor de care sunt acuzați, concretizate în modul și împrejurările de săvârșire, respectiv, intervalul de timp în care s-au implicat în activitatea ilegală, numărul ridicat al victimelor racolate, vârsta tânără a acestora, urmările nefaste produse asupra fizicului și psihicului lor.

Pe de altă parte, din actele dosarului rezultă că, inculpații au dezvoltat o întreagă afacere din prostituarea tinerelor, foștii clienți lăsând comentarii pe internet pe site-urile inculpaților din care rezultă că, un client își poate alege

"marfa";, fetele fiind prezentate ca într-un adevărat bordel.

La aprecierea pericolului concret s-a avut in vedere și faptul că inculpata F.

S. s-a folosit de fiul ei, care le-a racolat pe victime prin promisiunea unor relații de concubinaj sau chiar a căsătoriei, câștigându-le astfel încrederea. Trebuie observat că majoritatea părților vătămate provin din familii destrămate, sunt în relații proaste cu părinții, inculpații folosindu-se de aceste aspecte pentru a le racola mai ușor. Inculpații intenționau să-și continue activitățile infracționale urmărind să racoleze și alte minore, activitatea lor fiind întreruptă prin intervenția organelor de urmărire penală.

În ceea ce privește persoana inculpatei, aceasta își întreține familia de cel puțin 10 ani din prostituție și nu are alte surse de venit. În mod normal ar fi trebuit să o ferească pe fata fostei sale colege de breaslă de o astfel de viață (partea vătămată Șebe A. ), la fel ca și pe propriul copil, nu să îl transforme în

"pește"; și să-l instruiască în comiterea de infracțiuni grave. Dacă ar fi lăsată în libertate aceasta și-ar continua activitatea de prostituție, așa cum a făcut și după ce a executat pedeapsa aplicată pentru aceeași infracțiune în anul 2000.

Inculpatul este la rândul său o persoană extrem de tânără, care, în loc să- și continue studiile sau să-și câștige existența în mod onest, pare să-și învestească toate resursele în racolarea de minore extrem de tinere, din școli sau centre de plasament, ultimele locații fiind arhicunoscute ca găzduind persoane extrem de vulnerabile.

Toate aceste aspecte mai sus evidențiate, conduc la suspiciunea rezonabilă că, lăsați în libertate, există un real risc în sensul reluării activității de care sunt acuzați.

De la data ultimei prelungiri a măsurii arestării preventive, în cauză au fost efectuate următoarele acte: audierea persoanelor vătămate Dondoczi Gizella, Buga D. L. tina, Kovacs A. ko Susana, în calitate de părți vătămate, respectiv martori; au fost audiați 20 de martori; recunoașteri după planșe fotografice; a fost analizat parțial materialul rezultat în urma perchezițiilor informatice; s-a efectuat analiza listingurilor puse la dispoziție de operatorii de telefonie mobilă; investigații în vederea localizării tuturor învinuiților; investigații în vederea găsirii tuturor părților vătămate identificate până în prezent; transcrierea parțială a unor convorbiri telefonice relevante interceptate în cauză; administrarea parțială a probelor solicitate în apărare de către inculpații L. Aurel și F. S. ; audierea inculpatului L. Aurel și reaudierea inculpatei F. S. ; au fost întocmite rapoarte de evaluare psihologică a unora dintre părțile vătămate, de către specialiști din cadrul DGASPC Cluj; s-au dispus măsuri asigurătorii în vederea recuperării prejudiciului.

În vederea finalizării urmăririi penale, mai este necesară efectuarea următoarelor acte: transcrierea tuturor convorbirilor relevante în cauză,

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații F. S. și

B. C. S. solicitând admiterea căii de atac promovate și rejudecând dosarul a se dispune respingerea cererii de prelungirea arestării preventive nesubzistând temeiurile vizate de art. 143 și 148 lit f Cod procedură penală.

Curtea examinând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:

Instanța de fond în mod judicios a apreciat că sunt prezente prevederile art.143 și 148 lit.e și f C.proc.pen., arestarea inculpaților impunându-se în vederea efectuării urmăririi penale, a unei bune administrări a probelor, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Inculpata F. S. este cercetată pentru comiterea infracțiunilor de trafic de minori, prev. de art. 13 al.1,2 și 3 rap. la art.12 al.2 lit.a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art.41 al.2 C.p., trafic de persoane, prev. de art.12 al.1, al.2 lit.a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art.41 al.2 C.p., proxenetism, prev. de art.329 al.1 și 2 C.p., cu aplic. art. 41 al.2 C.p., prostituție, prev. de art.328 C.p. și instigare la lovire, prev. de art.25 rap. la art.180 al.1 C.p., totul cu aplic. art. 33 lit.a C.p. și inculpatul B. C. S., cercetat pentru comiterea infracțiunilor de trafic de minori, prev. de art. 13 al.1 și 3 rap. la art.12 al.2 lit.a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 al.2 C.p. și proxenetism, prev. de art.329 al.1 și 2 C.p., cu aplic. art.41 al. 2 C.p., totul cu aplic. art.33 lit.a C.p., și s-a dispus prelungirea arestării acestora pe o durată de câte 30 de zile, începând cu data de 15 iulie 2013.

Măsura arestării inculpaților s-a luat cu respectarea disp.art.143 și 148 lit.e și f C.proc.pen., în sarcina acestora reținându-se infracțiuni pentru care pedepsele prevăzute de lege depășesc 4 ani închisoare, iar lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Existența temeiului prevăzut la lit.e din art.148 C.proc.pen. reiese din împrejurarea că din datele de la dosar rezultă că, după ce partea vătămată Cîmpean I. D. a fugit de la ei, inculpații au căutat-o și au amenințat-o pentru a se întoarce, ulterior, aflând că partea vătămată Cîmpean I. D. ar intenționa să formuleze plângere penală, inculpatul B. C. S. a agresat-o împreună cu învinuita Șinai I., cauzându-i leziuni vindecabile în 4-5 zile de îngrijiri medicale. Ulterior, inculpata a însoțit-o pe Șinai I. și a instigat-o să o lovească din nou pe partea vătămată. De asemenea, din declarațiile părților vătămate rezultă că, în perioada în care le- au exploatat sexual, inculpata F. S. le-a spus că nu au nici o șansă să facă plângeri la poliție afirmând că, ar avea protecție din partea unor clienți care ar fi polițiști sau procurori și care ar anunța-o dacă ele ar face plângere.

Aceste acțiuni au constituit forme de presiune asupra părților vătămate pentru ca acestea să nu formuleze plângeri, să nu dea declarații și există temerea că, lăsați în libertate, cei doi inculpați și-ar continua activitățile pentru a determina părțile vătămate să-și schimbe declarațiile date în cauză, cu scopul de a zădărnici urmărirea penală și aflarea adevărului.

În cauza de față DIICOT a solicitat prelungirea arestării preventive fiind necesară audierea tuturor părților vătămate și a martorilor identificați, transcrierea convorbirilor telefonice relevante în speță și întocmirea unor procese- verbale pentru această activitate, prezentarea materialului de urmărire penală și redactarea rechizitoriului.

Curtea reține că, de la data ultimei prelungiri a măsurii arestării preventive, în cauză au fost efectuate următoarele acte: audierea persoanelor vătămate Dondoczi Gizella, Buga D. L. tina, Kovacs A. ko Susana, în calitate de părți vătămate, respectiv martori; au fost audiați 20 de martori; recunoașteri după planșe fotografice; a fost analizat parțial materialul rezultat în urma perchezițiilor informatice; s-a efectuat analiza listingurilor puse la dispoziție de operatorii de telefonie mobilă; investigații în vederea localizării tuturor

învinuiților; investigații în vederea găsirii tuturor părților vătămate identificate până în prezent; transcrierea parțială a unor convorbiri telefonice relevante interceptate în cauză; administrarea parțială a probelor solicitate în apărare de către inculpații L. Aurel și F. S. ; audierea inculpatului L. Aurel și reaudierea inculpatei F. S. ; au fost întocmite rapoarte de evaluare psihologică a unora dintre părțile vătămate, de către specialiști din cadrul DGASPC Cluj; s-au dispus măsuri asigurătorii în vederea recuperării prejudiciului.

Curtea reține că, din probele administrate până în această fază a urmăririi penale, rezultă indicii temeinice și presupunerea rezonabilă că inculpații ar fi comis faptele pentru care sunt cercetați, fiind incidente temeiurile arestării preventive prev.de art.148 lit.e și f C.proc.pen.,

Împrejurarea că inculpații susțin că sunt nevinovați de comiterea infracțiunilor pentru care sunt cercetați reprezintă o prezumție legală, respectată de autorități și care subzistă până la momentul pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare.

În consecință, prin luarea măsurii arestării preventive, nu s-a înlăturat această prezumție, ci doar s-au verificat condițiile limitative prevăzute de art.148 și următoarele din Codul de procedură penală, în raport de materialul probator administrat până în această fază a urmăririi penale.

Aprecierea probelor se va face de către instanța de fond sub aspectul reținerii sau nu a vinovăției inculpaților.

Analizând încheierea atacată din perspectiva art.5 din CEDO, referitor la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate, curtea apreciază că sunt respectate și aceste dispoziții, în sensul că inculpații recurenți au fost inițial arestați în vederea aducerii în fața instanței competente, existând motive verosimile de a bănui că au săvârșit o infracțiune.

În legislația română motivele limitative pentru care o persoană poate fi privată de libertate se regăsesc în disp.art.148 C.proc.pen., iar în prezenta cauză, sunt incidente disp.art.148 lit.e și f C.proc.pen.

Ținând cont de predispoziția inculpaților în săvârșirea faptelor ce aduc atingere relațiilor sociale referitoare la infracțiuni vizând traficul de persoane și traficul de minori, proxenetismul și prostituția, având în vedere gradul extrem de ridicat al pericolului social al faptelor presupus a fi comise de către aceștia, concretizat prin limitele mari de pedeapsă prevăzute de norma de drept încălcată, lăsarea acestora în libertate ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică.

Pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social, dar acestea prezintă puncte de interferență, astfel că, în practica judiciară s-a conturat un punct de vedere majoritar, în sensul că pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport cu datele referitoare la faptă, adică natura și gravitatea infracțiunii comise, cât și cu rezonanța socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acesteia, datele referitoare la persoana inculpatului, antecedentele penale ale sale. Numai criteriul referitor la pericolul social concret sau generic al infracțiunii săvârșite de inculpat nu poate constitui temei pentru luarea sau menținerea măsurii arestării preventive. O

parte a doctrinei naționale a susținut că pentru infracțiuni deosebit de grave, cum este și traficul de persoane, probele referitoare la existența acestor infracțiuni și identificarea făptuitorului constituie tot atâtea probe cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică, întrucât prin natura lor au o rezonanță și implicații negative asupra siguranței colective.

Prin urmare, există anumite tipuri de infracțiuni care, prin natura lor, conduc la ideea unui pericol concret pentru ordinea publică, fie prin amploarea socială a fenomenului infracțional pe care îl presupun și îl dezvoltă, fie prin impactul asupra întregii colectivități, și care justifică luarea măsurii arestării preventive. Este cazul infracțiunilor de trafic de droguri, trafic de persoane, corupție.

Art.5 paragraf 1 lit c din Convenție și implicit practica CEDO au dezvoltat noțiunea autonomă de " motive plauzibile"; ( cauza Fox, Campbell și Hartley contra Regatului Unit, hotărârea din 30 august 1990). Această noțiune depinde de circumstanțele particulare ale fiecărui caz. Faptele pe care se bazează aceste motive plauzibile trebuie să fie nu doar autentice, ci și să convingă un observator independent că acea persoană este posibil să fi comis acea infracțiune, motive puse în evidență de circumstanțele particulare ale speței de față.

Din piesele dosarului rezultă fără putință de tăgadă că luarea măsurii arestării preventive s-a făcut atât cu respectarea procedurii prevăzute de legea procesual penală, prin raportare și la dispozițiile constituționale cât și la cele din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Pe de altă parte, este de observat că orice faptă contrară normelor de conduită, care constituie substanța ilicitului abstract determinat de normele juridice, tulbură atât ordinea de drept, cât și mediul social.

Această tulburare, coroborată cu riscul repetabilității unor atari atitudini neconforme, de încălcare a legii penale, creează o stare de insecuritate pentru raporturile sociale și, concomitent, un sentiment firesc de dezaprobare din partea colectivității.

Ori, exigențele impuse de necesitatea restabilirii ordinii de drept încălcate se realizează, între altele, prin îndeplinirea cu promptitudine a actelor procedurale, cu asigurarea drepturilor și intereselor legitime ale părților.

De aceea, asigurarea respectării termenelor prevăzute de lege pentru desfășurarea activităților specifice procesului penal, în cadrul cărora împiedicarea făptuitorilor de a se sustrage urmăririi penale constituie un deziderat major, care impune luarea măsurilor preventive, este asigurat în speță prin prelungirea arestării inculpaților.

Măsura arestării este justificată și de împrejurarea că infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații nu au fost clar stabilite, fiind nevoie de administrarea unui material probator complex, din care să rezulte în mod clar și indubitabil implicarea acestora în comiterea faptelor.

Probele ce trebuie administrate în cauză sunt dintre cele mai diverse și, astfel, există posibilitatea ca inculpații să influențeze administrarea lor.

Această temere există și datorită poziției și atitudinii, precum și acțiunilor pe care inculpații le-au avut și le-au desfășurat pe timpul anchetei penale.

Este de remarcat că aprecierea pericolului social concret pentru ordinea publică are în vedere și modalitatea în care s-a desfășurat activitatea infracțională, caracterul organizat al acesteia precum și reacția generată în rândul societății civile de faptul că împotriva unor asemenea infracțiuni, organele statului nu acționează eficient.

În acest context, curtea apreciază că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă nu numai un real pericol pentru ordinea publică, dar și pentru buna desfășurare a procesului penal.

Instanța de recurs reține că infracțiunile pentru care inculpații sunt cercetați prezintă o gravitate sporită, acestea având o rezonanță în rândul opiniei publice și determinând reacția negativă a acesteia față de împrejurarea că persoane asupra cărora planează astfel de acuzații sunt judecate în stare de libertate.

În plus, curtea reține că existența și persistența unor indicii grave de vinovăție constituie, conform jurisprudenței CEDO "factori pertinenți care legitimează o detenție provizorie";, măsura arestării preventive a inculpaților fiind conformă scopului instituit prin art.5 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, în raport de probele aflate la dosar, existând "suspiciunea rezonabilă că s-a comis o infracțiune";, măsura arestării preventive este justificată și prin prisma aceleiași jurisprudențe.

Curtea apreciază că în baza art.136 C.proc.pen.pentru desfășurarea în condiții corespunzătoare a procesului penal și pentru a se împiedica sustragerea inculpaților de la urmărirea penală sau de la judecată este oportună măsura arestării preventive, subzistând temeiurile invocate de procuror și reținute de judecătorul fondului.

Curtea reține că, în vederea finalizării urmăririi penale, mai este necesară efectuarea următoarelor acte: transcrierea tuturor convorbirilor relevante în cauză, întocmirea proceselor verbale și confirmarea acestora de către procuror;

finalizarea examinării și analiza datelor identificate cu ocazia perchezițiilor informatice; audierea tuturor părților vătămate și a martorilor identificați; administrarea probelor solicitate în apărare de către inculpați; audierea învinuiților și inculpaților la terminarea urmăririi penale; prezentarea materialului de urmărire penală; redactarea actului de sesizare al instanței.

Pentru motivele ce preced, în speță sunt întrunite cerințele art 155 și următoarele Cod procedură penală astfel că soluția dispusă de prima instanță este legală și temeinică, impunându-se prelungirea arestării preventive a inculpaților.

Așadar, nu se impune luarea față de inculpați a unei alte măsuri restrictive de libertate prev.de art.145 sau 145¹C.proc.pen., condiții în care recursul inculpaților se va respinge ca nefondat în baza art.385¹⁵pct.1 lit.b C.proc.pen.

Se va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de câte 100 lei, ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av.Dumbrăveanu și Ilea, conform art. 189 Cod procedură penală.

Recurenții vor fi obligați să plătească în favoarea statului suma de câte 400 lei cheltuieli judiciare, din care câte 100 lei reprezentând onorariu avocațial, conform art 192 alin 2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații F. S. și B.

C. S., deținuți în Arestul IPJ Cluj, împotriva încheierii penale nr.64 din 10 iulie 2013 a Tribunalului Cluj.

Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de câte 100 lei, ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av.Dumbrăveanu și Ilea.

Obligă pe recurenți să plătească în favoarea statului suma de câte 400 lei cheltuieli judiciare, din care câte 100 lei reprezentând onorariu avocațial.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 12 iulie 2013.

PREȘEDINTE,				JUDECĂTORI,
DP	S.	S.	V.	G.

GREFIER

Red. D.P./M.N.

4 ex./_

Jud.fond.-I. N. B.

← Încheierea penală nr. 58/2013. Prelungirea arestului preventiv		Încheierea penală nr. 7/2013. Prelungirea arestului preventiv →

Încheierea penală nr. 965/2013. Prelungirea arestului preventiv

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 965/2013. Prelungirea arestului preventiv