Încheierea penală nr. 1023/2013. Prelungirea arestului preventiv

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.1023/R/2013

Ședința publică din data de 7 august 2013 Instanța constituită din :

PREȘEDINTE: V. C. JUDECĂTORI: I. M.

: M. B.

GREFIER: M. B.

Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin PROCUROR - V. TRĂISTARU

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul S. C. Z., împotriva încheierii penale nr.28/C/_, pronunțată în dosar nr._ al T. ui S., având ca obiect prelungirea măsurii arestării preventive.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul S. C. Z., în stare de arest, asistat de către apărătorul desemnat din oficiu av.Negru C., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul S. C. Z., arată că își menține recursul declarat și este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu.

Depune la dosar un memoriu care solicită a fi avut în vedere la soluționarea cauzei.

Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.

Apărătorul ales al inculpatului S. C. Z. , solicită admiterea recursului formulat de inculpat, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza a se dispune revocarea măsurii arestului preventiv luată față de inculpat.

În susținerea recursului arată că în cauză nu subzistă temeiurile avute în vedere la momentul la care s-a luat această măsură privativă de libertate față de inculpat și nici nu suntem în prezența unor temeiuri noi care să impună această măsură. Deși în dosar nu s-a finalizat urmărirea penală, urmând a fi administrate probe, apreciază că această procedură se poate desfășura cu inculpatul în stare de libertate, nefiind îndeplinite condițiile privind pericolul pentru ordinea publică pe care inculpatul îl prezintă dacă ar fi lăsat în libertate.

În subsidiar, solicită a se dispune măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.

Reprezentantul M. ui P. , solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii ca temeinică și legală, arătând că s-au avut în vedere de prima instanță, îndeplinirea condițiilor legate de propunerea de prelungire a parchetului.

Apreciază că propunerea a fost fundamentată pe cele două elemente prevăzute de textul de lege, care nu pot fi contestate raportat la elementele de pericol pentru ordinea publică nemodificată pe timpul desfășurării anchetei și antecedența pentru fapte similare a inculpatului iar, în ce privește finalizarea urmăririi penale, în aceste condiții, elementele de împiedicare a finalizării până în prezent sunt obiective legate de necesitatea îndeplinirii uneia dintre condițiile

esențiale pentru finalizarea acestei faze și trimiterea în judecată a inculpatului.

Prin urmare, apreciază că soluția trebuie menținută ca efect a respingerii recursului ca nefondat.

Inculpatul S. C., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate, arătând că este nevinovat.

CURTEA

Prin încheierea penală nr. 28/C din_ pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr._ s-a admis propunerea P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj.

În baza art.155 și urm. Cod procedură penală,văzând și dispozițiile art. 159 al. 4 C.p.p., s-a prelungit durata măsurii arestării preventive a inculpatului S. C. Z. (fiul lui C. și V., născut la_ în Marghita, jud. Bihor, domiciliat în Suplacu de Barcău, str. Codrului, nr.16, jud. Bihor, CNP 1. ) acuzat de comiterea infracțiunii de tentativă de omor calificat și deosebit de grav, prev. și ped. de art.20 C.p. rap. la art. 174 al.1 și 2 C.p., art. 175 al. 1 lit. i și art. 176 al. 1 lit. c C.p. cu aplic. art. 37 lit. a C.p., pe o durată de 30 zile, de la data de_ până la data de_ inclusiv.

S-a respins cererea de luare a unei măsuri restrictive de libertate.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin propunerea nr.255/P/2013 din data de_, înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de_, P. de pe lângă Tribunalul Sălaj a solicitat instanței să dispună prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpatul S.

C. Z., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat și deosebit de grav, prev. și ped. de art.20 C.p. rap. la art. 174 al.1 și 2 C.p., art. 175 al. 1 lit. i și art. 176 al. 1 lit. c C.p. cu aplic. art. 37 lit. a C.p.

În susținerea propunerii, s-a arătat că temeiurile care au justificat luarea măsurii arestării preventive se mențin, privarea de libertate a inculpatului este în continuare necesară, deoarece acesta se află în situația prevăzute de art. 148 alin.1 lit. d și f C.p.p. și sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.155 și urm. C.p.p.

De asemenea,s-a precizat că în cauză mai este necesară efectuarea unui raport de expertiză medico-legală psihiatrică, pentru a se stabili dacă inculpatul a avut discernământ în momentul săvârșirii faptei de care este acuzat.

Prin ordonanța P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj din data de_, s- a luat măsura reținerii, pe o perioadă de 24 de ore, începând cu data de_ ora 14,35 până la data de_ ora 14,35.

Prin încheierea penală nr.23/C/_ pronunțată în dos. nr._ al T. ui S., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului S. C. Z., pe o durată de 29 zile, de la data de_ ora 11,00 până la data de_, ora 11,00. Măsura arestării preventive s-a întemeiat pe dispozițiile art. 148 lit. d și f C.p.p., având în vedere ca existau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunea de tentativă de omor calificat și deosebit de grav, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe ca lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. De asemenea, s-a reținut că inculpatul, anterior, a mai săvârșit o altă infracțiune pentru care a fost condamnat, tot pentru o infracțiune de tentativă de omor .

În privința faptei pentru care este cercetat inculpatul, la momentul luării măsurii arestării preventive s-a reținut că în cauză există indicii temeinice, în sensul prevăzut de art. 68/1 Cod procedură penală, din care rezultă că inculpatul, în data de_, pe fondul unui conflict anterior avut cu familia

părții vătămate, a aplicat minorului în vârstă de 14 ani, Covaci Alin G., trei lovituri de cuțit în zona antebrațului stâng și în partea stângă a pieptului.

S-a reținut astfel următoarea stare de fapt:

La data de_, în jurul orei 16,00 organele de urmărire penala din cadrul Secției de Politie Rurala nr.7 Nusfalau au fost sesizate prin intermediul serviciului apel unic de urgenta 112 despre faptul ca numitul Covaci Alin G., in varsta de 14 ani, a fost victima unei agresiuni comise pe raza localitatii Plopis in urma careia a fost transportat la Spitalul Judetean de Urgenta Z. .

Din actele premergatoare si de urmarire penala administrate in cauza rezulta faptul ca inculpatul S. C. Z., din localitatea Suplacu de Barcau judetul Bihor, condamnat anterior pentru savarsirea unei infractiuni contra vietii, a avut o relatie de concubinaj cu numita Haraga S. din localitatea Plopis, judetul S., relatie din care a rezltat un copil, la ora actuala in varsta de 6 ani.

În cursul anului 2012 inculpatul a fost eliberat din penitenciar si de atunci s-a deplasat in mai multe randuri in localitatea Plopis, la familia numitei Haraga

S., facand de fiecare data scandal .

La data de_, in jurul orelor 16,00 inculpatul insotit de catre K. Mihai si de inca o persoana pe nume Hendre Jozsef, s-au deplasat in localitatea Plopis cu autoturismul marca BMW de culoare verde cu numarul de inmatriculare_, apartinand si fiind condus de catre K. Mihai.

Ajunsi in localitatea Plopis cei trei s-au deplasat la locuinta lui Haraga S. unde au inceput sa faca scandal, inculpatul S. C. Z. si numitul Hendre Jozsef intrand in curtea casei, fiecare avand la mana cate un cutit.

La un moment dat S. C. Z. l-a prins de mana pe fiul sau Haraga Madalin, in varsta de sase ani si l-a tarat pana la masina introducandu-l inauntru.

Apoi inculpatul l-a observat pe numitul Covaci Florin, fratele partii vatamate Covaci Alin G., cu familia caruia a avut un conflict in urma cu mai multi ani

În acel moment inculpatul a inceput sa fuga dupa Covaci Florin fiind insotit de catre numitul Hendre Jozsef.

Cand a ajuns in dreptul imobilului cu numarul 394 invinuitul l-a vazut pe drumul public din fata casei pe Covaci G. Alin si s-a indreptat spre el dupa care i-a aplicat trei lovituri de cutit in zona antebratului si a pieptului .

In urma loviturilor primite partea vatamata a cazut la pamant sangerand abundent .

Datorita faptului ca intre timp in zona se adunasera mai multe persoane, atat S. C. Z. cat si Hendre Jozsef au fugit inspre masina lui K. Mihai si s-au indreptat spre un loc necunoscut.

Conform concluziilor medico-legale provizorii nr. 803/X/147 din_, partea vatamata Covaci Alin G. prezinta plagi taiat intepate multiple cu hemopneumotorace si hemoperitoneu in evolutie. Leziunile s-au putut produce prin loviri active, multiple cu un corp taietor intepator. In urma leziunilor suferite, viata victimei este pusa in primejdie, iar leziunile pot data din_ .

Analizând propunerea formulată de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj, în raport cu actele și lucrările dosarului, s-au reținut următoarele:

Potrivit art. 155 alin. 1 C.p.p., în cursul urmăririi penale,arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun, în continuare, privarea de libertate sau există temeiuri noi,care să justifice privarea de libertate.

În cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1491Cod procedură penală referitoare la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale.

Astfel, potrivit art.1491Cod procedură penală, pentru a se putea dispune arestarea preventivă a inculpatului, trebuie să fie întrunite condițiile prevăzute de art.143 Cod procedură penală, respectiv - să existe probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat și să existe în mod corespunzător vreunul din cazurile prevăzute de art.148 Cod procedură penală.

Potrivit art. 681C.p.p., sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta.

În cauză sunt suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată de lege acestei noțiuni, că inculpatul a comis fapta pentru care este cercetat. În acest sens, sunt relevante declarațiile martorilor oculari,ale părții vătămate, concluziile raportului de constatare medico-legală,fișa de cazier a inculpatului.

Instanța a apreciat că propunerea este întemeiată,întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului nu numai că se mențin și nu s-au modificat până la acest termen procesual, ci și impun în continuare privarea de libertate.

Astfel, din materialul probator administrat până în acest moment procesual, se constată că se menține caracterul rezonabil al presupunerii că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat-fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 143 rap. la art. 681C.p.p.

Sunt îndeplinite și se mențin condițiile prev. de art. 148 alin. 1 lit.d C.p.p., având în vedere că anterior comiterii acestei fapte inculpatul a mai săvârșit alte infracțiuni pentru care a fost condamnat, între care și o infracțiune contra vieții: tentativă de omor.

De asemenea, sunt îndeplinite și se mențin condițiile prev. de art. 148 alin. 1 lit.f C.p.p., întrucât pentru infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat, legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

La aprecierea acestei ultime condiții, judecătorul a avut în vedere natura și gravitatea acuzelor aduse inculpatului, modalitatea concretă de comitere a faptei și urmările produse. Astfel, din actele și lucrările dosarului întocmite până la acest moment rezultă, în mod indubitabil, că în de_, pe fondul unui conflict anterior avut cu familia părții vătămate, a aplicat minorului Covaci Alin G., în vârstă de 14 ani, mai multe lovituri de cuțit în zona antebrațului stâng și în partea stângă a pieptului.

Contrar susținerilor apărătorului acestuia, inculpatul nu a recunoscut cele reținute în sarcina sa, acesta a negat că l-ar fi lovit cu cuțitul pe minorul Covaci Alin G., susținând că, în timp ce un bărbat având prenumele Honoriu s-ar fi apropiat de el având un cuțit în mână, S. C. Szolt l-a prins pe minor și l-ar fi tras spre el, acesta fiind lovit cu cuțitul de Honoriu (f.11 dos. u.p.).

Declarațiile inculpatului sunt însă contrazise de declarațiile martorilor Covaci Florin, Haraga Codruța A. ,Lingurar Florin,Lingurar M., I. Onoriu, Covaci D., Lupou E. (f.45-50, 56-57,66-69), dar și de concluziile provizorii ale raportului de constatare medico-legală dispus în cauză, din care rezultă că victima Covaci Alin G. prezintă plăgi tăiat-înțepate multiple cu hemopneumotorace și hemoperitoneu, în evoluție, leziuni ce s-au putut produce prin loviri active multiple cu un corp tăietor -înțepător (f.61).Ori, dacă inculpatul l-ar fi tras pe minor spre el în momentul în care I. Onoriu ar fi lovit cu cuțitul, acesta din urmă intenționând, potrivit afirmațiilor lui S. C. Z., să-l lovească pe inculpat, nu se explică de ce minorului i-au fost produse multiple leziuni prin loviri active multiple cu un corp tăietor -înțepător.

Totodată, este avut în vedere și comportamentul anterior al inculpatului, care a mai suferit o condamnare pentru comiterea infracțiunii de tentativă de

omor și violare de domiciliu, după ce fost condamnat și pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice (dos. u.p.,f.16,79-86 ).

În raport cu comportamentul inculpatului,trebuie avută în vedere și reacția opiniei publice,rezonanța faptelor comise, sentimentul de insecuritate creat în rândul opiniei publice prin cercetarea în stare de libertate a unor persoane învinuite de săvârșirea unor astfel de infracțiuni, precum și, concomitent, un sentiment firesc de dezaprobare din partea colectivității.

Referitor la pericolul concret pentru ordinea publică, acesta poate fi dedus, în lipsa unor criterii legale exprese, și dintr-un pericol social deosebit de ridicat al faptelor, cum se întâmplă în cazul infracțiunilor contra vieții care, prin natura, modul de săvârșire, creează un puternic sentiment de insecuritate opiniei publice.

De asemenea, s-a constatat că prelungirea măsurii preventive este necesară și pentru a putea fi asigurată audierea inculpatului oricând,precum și pentru administrarea altor probatorii, constând în efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice, obligatorie în cazul suspiciunii comiterii de infracțiuni precum cea reținută în sarcina inculpatului.

În privința cererii de luare a unei măsuri restrictive de drepturi formulată de apărătorul inculpatului instanța a reținut, pe de o parte, faptul că se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului, pentru motivele arătate anterior, iar pe de altă parte, s-a reținut că în cadrul soluționării propunerii de prelungire a arestării preventive, instanța este ținută să se pronunțe exclusiv asupra necesității prelungirii arestării (în sensul admiterii sau respingerii propunerii), inculpatul având posibilitatea să formuleze pe cale separată o cerere de înlocuire a măsurii arestării cu altă măsură preventivă neprivativă de libertate sau să formuleze oricând în cursul procesului cerere de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune. Dispozițiile legale referitoare la prelungirea măsurii arestării preventive nu fac trimitere la dispozițiile art. 146 alin. 11 indice 1 C.p.p., care prevăd doar în cazul respingerii propunerii de arestare preventivă posibilitatea judecătorului de a dispune luarea uneia din măsurile restrictive de drepturi. Din aceste motive, instanța a respins cererea de luare, față de inculpat, a unei măsuri restrictive de drepturi.

Astfel fiind, propunerea P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj urmează a fi admisă și, în baza art.155 și urm. C.p.p.,s-a dispus prelungirea duratei arestării preventive a inculpatului pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de_ (ora 1100) și până la data de_, (ora 1100).

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul S. C. Z. solicitând casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza a se dispune revocarea măsurii arestului preventiv luată față de inculpat.

În susținerea recursului arată că în cauză nu subzistă temeiurile avute în vedere la momentul la care s-a luat această măsură privativă de libertate față de inculpat și nici nu suntem în prezența unor temeiuri noi care să impună această măsură. Deși în dosar nu s-a finalizat urmărirea penală, urmând a fi administrate probe, apreciază că această procedură se poate desfășura cu inculpatul în stare de libertate, nefiind îndeplinite condițiile privind pericolul pentru ordinea publică pe care inculpatul îl prezintă dacă ar fi lăsat în libertate.

În subsidiar, solicită a se dispune măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.

Curtea examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:

Instanța de fond în mod judicios a apreciat că sunt prezente prevederile art.155 și urm C.proc.pen.,prelungirea arestării preventive a inculpatului

impunându-se în vederea continuării urmăririi penale, a unei bune administrări a probelor, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Inculpatul este cercetat pentru comiterea tentativei la infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav, prev. de art. 20, art. 174, art. 175 lit. i, art. 176 lit. c

C. pen. și art. 37 lit. a C. penal de către P. de pe lângă Tribunalul Sălaj.

La data de 10 iulie 2013 s-a emis împotriva inculpatului mandatul de arestare preventivă nr.14 din data de 10 iulie 2013de către Tribunalul Sălaj pe o durată de 29 de zile, măsura arestării preventive care este contestată potrivit art.149/1 alin.13 C.proc.pen.

Măsura arestării inculpatului s-a luat cu respectarea disp.art.143 și 148 lit. f C. proc.pen., în sarcina inculpatului reținându-se o infracțiune pentru care pedepsea prevăzută de lege depășește 4 ani închisoare, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Astfel, din probele administrate până în această fază a urmăririi penale, rezultă indicii temeinice și presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi comis fapta pentru care este cercetat, fiind incidente temeiurile arestării preventive prev.de art.148 lit.f C.proc.pen.

Împrejurarea că inculpatul susține că este nevinovat de comiterea infracțiunii pentru care este cercetat reprezintă o prezumție legală, respectată de autorități și care subzistă până la momentul pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare.

În consecință, prin luarea măsurii arestării preventive, nu s-a înlăturat această prezumție, ci doar s-au verificat condițiile limitative prevăzute de art.148 și următoarele din Codul de procedură penală, în raport de materialul probator administrat până în această fază a urmăririi penale.

Aprecierea probelor se va face de către instanța de fond sub aspectul reținerii sau nu a vinovăției inculpatului.

Analizând încheierea atacată din perspectiva art.5 din CEDO, referitor la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate, curtea apreciază că sunt respectate și aceste dispoziții, în sensul că inculpatul recurent a fost inițial arestat în vederea aducerii în fața instanței competente, existând motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune.

În legislația română motivele limitative pentru care o persoană poate fi privată de libertate se regăsesc în disp.art.148 C.proc.pen., iar în prezenta cauză, sunt incidente disp.art.148 lit.f C.proc.pen.

În ceea ce privește condiția ca lăsarea în libertate a inculpatului să prezinte un pericol concret pentru ordinea publică, conform art.148 lit.f C.proc.pen., este, desigur, adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii; aceasta nu înseamnă, însă, că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei; sub acest aspect, existența pericolului public poate rezulta, între altele, și din însuși pericolul social al infracțiunilor de care este învinuit inculpatul, de reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni, de posibilitatea comiterii, chiar, a unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții corespunzătoare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.

Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu se pot avea în vedere numai date legate de persoana inculpatului, cum se susține, ci și date referitoare la fapte, nu de puține ori acestea din urmă fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția, cei care concură la înfăptuirea ei, nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.

În plus, Curtea reține că existența și persistența unor indicii grave de vinovăție constituie, conform jurisprudenței CEDO" factori pertinenți care legitimează o detenție provizorie";, măsura arestării preventive a inculpatului fiind conformă scopului instituit prin art. 5 al CEDO.

Curtea apreciază că în baza art. 155 și urm. C.pr.pen. pentru desfășurarea în condiții corespunzătoare a procesului penal și pentru a se împiedica sustragerea inculpatului de la urmărire penală sau de la judecată este oportună prelungirea măsurii arestării preventive, subzistând temeiurile invocate de procuror,respectiv fiind necesară efectuarea unui raport de expertiză medico- legală psihiatrică, pentru a se stabili dacă inculpatul a avut discernământ în momentul săvârșirii faptei de care este acuzat .

Față de aceste considerente, Curtea în baza art.38515pct.1 lit.b C.proc.pen. va respinge recursul inculpatului ca nefondat.

Va stabili în favoarea Baroului C., suma de 100 lei, ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av. Florian Alexandru, în baza art. 189 C. proc. pen.

În baza art. 192 alin.2 C.proc.pen. va obliga pe recurentul S. C. Z. să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul S. C. Z. împotriva încheierii penale nr. 28/C din 2 august 2013 a T. ui S. .

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu.

Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 7 august 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

V. C. I. M. M. B.

GREFIER,

M. B.

Red.I.M./dact.L.C.C.

3 ex./_

Jud.fond: Ț. D. B.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 1023/2013. Prelungirea arestului preventiv