Sentința penală nr. 298/2013. Plângerea împotriva soluţiilor procurorului de neurmărire sau netrimitere în judecată

Dosar nr. _

R O M Â N I A TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA PENALĂ

cod operator 2618

SENTINȚA PENALĂ NR. 298

Ședința publică din 23 aprilie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: L. RAMONA M. S. - judecător

GREFIER: E. M.

Ministerul Public reprezentat prin PROCUROR: B. L. de la Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL MARAMUREȘ

Pe rol fiind pronunțarea asupra plângerii formulate de petenții F. D.

G., domiciliat în G., nr.35 județul M. și B. A. N. domiciliat în B. S., str. I. nr.121, județul M. împotriva rezoluției din 14 februarie 2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș din dosarul nr. 633/P/2012 (menținută prin rezoluția dată în dosarele nr. 181/II/2/2013 și 187/II/2/2013 la 11 martie 2013 de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș).

Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din 9 aprilie 2013, toate susținerile și concluziile apărătorului ales al petenților și ale reprezentantei parchetului fiind consemnate în încheierea de ședință de la această dată - încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre. Pronunțarea soluției s-a amânat la data de 16 aprilie 2013, apoi pentru data de azi când, în urma deliberării, s-a pronunțat hotărârea de mai jos.

T.

Asupra cauzei penale de față:

Prin plângerea înregistrată la instanță sub numărul de mai sus, petenții

F. D. G. și B. A. N. au solicitat admiterea plângerii, desființarea rezoluțiilor nr. 181/II/2/2013, 187/II/2/2013 emise la_ de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș și trimiterea cauzei la parchet, în vederea începerii urmăririi penale față de agenții de poliție

U. I. D., B. M. B. și R. G. T. pentru infracțiunile prev.de art. 192, 189, 180, 195, 249, 246, 266, 250 și 2671din Codul penal.

In motivarea plângerii petenții au arătat faptul că, prin plângerile penale formulate au solicitat Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș să întreprindă cercetări și să dispună trimiterea în judecată a agenților de poliție

U. I. D., B. M. B. și R. G. T. pentru comiterea infracțiunilor prev.de art. 192, 189, 180, 195, 249, 246, 266, 250 și 2671din Codul penal.

În aceeași motivare se arată că, faptele reclamante au fost comise de cei trei polițiști la data de_ când au pătruns fără drept în curtea și casa părinților petenților din localitatea G., au întreprins o percheziție domiciliară, au ridicat mai multe bunuri fără a întocmi proces-verbal, iar apoi i-au dus împotriva voinței lor la sediul Postului de Poliție G. unde i-au ținut în frig mai multe ore și au exercitat violențe asupra lor spre a-i determina să recunoască o faptă pe care nu au comis-o, respectiv că ar fi sustras în noaptea de 6/_ bunuri din localul magazinului aparținând lui Zoicaș Gavril din localitatea G.

.

Nu au fost audiați martorii propuși, petenții au solicitat să fie prezentați spre recunoaștere din grup de către acele persoane ce susțin, potrivit afirmațiilor polițiștilor, că i-ar fi văzut în timp ce părăseau localul cu bunurile sustrase. Totodată, au solicitat să se întocmească documentele privitoare la împrejurarea că agenții au efectuat percheziția domiciliară în dimineața zilei de_ și, cu același prilej, au ridicat mai multe obiecte, bunuri și valori din locuința respectivă. Nu s-a efectuat reconstituirea traseului pe care l-au parcurs de la localul respectiv până la imobilul nr. 365 din G. și nici nu au fost audiate persoanele în compania cărora au fost în seara respectivă, după momentul închiderii barului și până când au ajuns acasă.

Maniera în care cei trei polițiști și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu a fost una brutală, de nesocotire flagrantă a drepturilor și libertăților cetățenești, iar soluția emisă de procuror în dosarul nr. 633/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș a fost vădit nelegală.

Examinând plângerea formulată în raport de actele întocmite de organele de urmărire penală, tribunalul constată următoarele:

La data de 2_ petenții au formulat plângere împotriva agenților de poliție B. M. și U. Ionuț din cadrul Postului de poliție G. solicitând cercetarea acestora pentru mai multe infracțiuni, respectiv violare de domiciliu, lipsire de libertate în mod ilegal, lovire sau alte violențe, violarea secretului corespondenței, neglijență în serviciu, abuz în serviciu, cercetare abuzivă, purtare abuzivă, tortură și influențarea declarațiilor.

În motivarea plângerii aceștia au arătat că în dimineața zilei de 7 decembrie 2012, în jurul orelor 8-9 agenții de poliție B. M. și U. Ionuț însoțiți de un al treilea polițist le-au încălcat dreptul de proprietate, profitând de faptul că poarta de acces în curte nu era asigurată și au pătruns fără drept în curtea locuinței familiei M. n Beniamin unde se afla și petentul B. A. N.

, după care, în aceleași condiții au pătruns și în curtea și locuința familiei F.

unde se afla petentul F. D. G. . Fără acordul petenților, agenții de poliție le-au ridicat telefoanele mobile și au intrat în memoria acestora, violând secretul corespondenței. După ridicarea telefoanelor mobile, tot fără acordul petenților, le-au ridicat și portmoneele și actele, iar după verificarea acestora le-au reținut împreună cu telefoanele mobile timp de mai multe ore. Fără nici o explicație, după ce le-au cerut să se îmbrace cu hainele cu care au fost cu o seară înainte au fost conduși la sediul postului de poliție, introduși în camere separate, friguroase și singuri. Aici le-a fost aplicat un tratament amenințător pentru a-i intimida și pentru a-i determina să declare ce voiau ei, supuși unor agresiuni fizice, umiliți și amenințați. Fiind singur în cameră, petentul B. A. a fost lovit de un polițist în civil fără nici un motiv și i s-a cerut să declare cum și ce a furat, cerându-i-se să scrie o declarație. Deoarece acesta a refuzat, a fost lovit. La fel a fost interogat și petentul F. D. cu privire la furt. Doar după ce avocatul angajat de familia M. n a contactat telefonic organele de poliție, în jurul orelor 15-16 li s-a permis să plece, petentului F. D. G. fiindu-i reținute hainele.

Din actele efectuate în cauză a rezultat că făptuitorii B. M. B. și

U. I. D. fac parte din structura poliției judiciare din cadrul I.P.J. M. .

Motivarea soluției de respingere a plângerii adresate parchetului se bazează pe următoarea stare de fapt:

In dimineața zilei de_ Secția 1 Poliție Rurală G. a fost sesizată prin SNUAU 112 cu privire la faptul că în cursul nopții de 6/_ a fost comis un furt, prin efracție, la magazinul aparținând "I.I.Zoicaș Gavril"; situat în comuna G., nr. 365, județul M. .

O echipă formată din agent șef principal R. G. T., agent principal

B. M. și agent Măgurean Florina, toți din cadrul Secției 1 Poliție Rurală G. s-a deplasat la magazinul menționat și au efectuat cercetarea la fața locului constatând că magazinul este dotat cu sistem de supraveghere video și s-au vizionat înregistrările din noaptea respectivă, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Conform acestuia, pe înregistrări apar două persoane cu fața și capul acoperite cu fulare și glugă, iar administratorul și angajatele magazinului au susținut că în seara zilei de_ în magazin a fost numitul F. D. G. care purta un pulover tricotat și adidași, articole asemănătoare cu cele purtate de una dintre persoanele din înregistrare. In urma discuțiilor cu angajatele magazinului organele de poliție au stabilit că în acea seară F. D. era însoțit de prietenul său B. A. N. și au părăsit împreună magazinul.

Agenții de poliție i-au solicitat sprijinul șefului Postului de Poliție Comunal G., agent șef adjunct U. I. D. pentru identificarea celor două persoane suspectate de comiterea infracțiunii de furt calificat.

Agenții de poliție U. I. D., B. M. B. și Bălan A. s-au deplasat la locuința numitului M. n Beniamin, unde locuia de câteva săptămâni

B. A. N., fiind prietenul fiicei lui M. n Beniamin - M. n Bianca. Cu permisiunea familiei M. n, agenții de poliție au pătruns în curte și apoi în casă

și i-au solicitat petentului să-i însoțească la sediul secției de poliție. Acesta a fost de acord și a fost condus la secția de poliție într-un birou de anchetă situat la etajul I, unde agentul de poliție R. G. T. i-a cerut să dea o declarație olografă cu privire la cele petrecute în noaptea de 6/_ .

Agenții de poliție U. I. D. și B. M. B. s-au deplasat apoi la domiciliul lui F. D. G. căruia i-au cerut să-i însoțească la sediul postului de poliție, petentul fiind de acord. La sediul secției de poliție petentul a fost condus într-un alt birou situat tot la etajul I, unde agentul de poliție B. M.

B. i-a solicitat să dea o declarație olografă cu privire la furtul comis în noaptea de 6/_ . De asemenea, s-a procedat la luarea unei declarații olografe și de la numita M. n Bianca, declarație dată în fața agentului de poliție P. G. și s-au ridicat de la partea vătămată F. D. G. articolele de îmbrăcăminte pe care le-a purtat în seara zilei de_, pe bază de dovadă.

Dosarul în care s-au efectuat acte premergătoare în data de_ a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare sub nr. 5791/P/2012.

Prin plângerea formulată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș și la alte instituții, persoanele vătămate au susținut că în data de_, în jurul orelor 8-9 organele de poliție au pătruns fără drept în locuințele în care se aflau, i-au lipsit de libertate în mod ilegal, le-au ridicat telefoanele mobile și au intrat în memoria acestora, le-au ridicat de asemenea portofelele cu bani și acte, reținându-le timp de mai multe ore. Acestea au mai precizat că au fost ținute dezbrăcate, fiecare separat, în încăperi neîncălzite și s-au exercitat presiuni asupra lor pentru a recunoaște săvârșirea furtului, persoana vătămată

B. A. N. fiind lovită cu palma de către agentul de poliție în fața căruia a dat declarația olografă. Doar după ce avocatul angajat de familia M. n a contactat telefonic organele de poliție, în jurul orelor 15-16 li s-a permis să plece, persoanei vătămate F. D. G. fiindu-i reținute hainele.

Conform declarațiilor agenților de poliție U. I. D., B. M. B.

, R. G. T., Măgurean Florina D. a, Bălan A. Costel și P. G., sediul Secției I Poliție Rurală G. și a Postului de Poliție Comunal G. este compus din parter și un etaj, iar datorită problemelor de ordin financiar, etajul clădirii nu este încălzit. La etaj se găsește un birou de anchetă, un birou de amprentare și o sală de ședință. Anchetele se desfășoară în birourile de la etaj, întrucât birourile de la parter sunt ocupate de lucrătorii din cadrul secției și postului de poliție. Din aceleași declarații a rezultat că persoanele vătămate F.

D. G. și B. A. N. au fost conduse la sediul Secției 1 Poliție Rurală G. după terminarea cercetării la fața locului.

Instanța reține, în esență, că soluția dispusă de parchet, de neîncepere a urmăririi penale față de agenții de poliție U. I. D., B. M. B. și R.

G. T. se fundamentează pe declarațiile părților vătămate, pe declarațiile intimaților din prezenta cauză și pe declarațiile numiților Măgurean Florina D.

a, Bălan A. Costel, R.

G.

T.

și P. G.

. Este evident că cei implicați

în audierea petenților B.

A.

N. și F.

D. G. au dat declarații

de natură să îi absolve de răspundere pe intimați. Cu toate acestea, instanța reține că numitul R. G. T. afirmă în declarația sa de la fila 61 că audierile celor doi (petenți) au fost făcute la etajul I al secției de poliție, în două camere diferite, unde nu există sistem de încălzire, audieri care au început la orele 11 și s-au încheiat la orele 14, birouri folosite pentru anchete. Se impune a se menționa faptul că audierile petenților se desfășurau în cursul lunii decembrie, iar durata acestora este apreciată de instanță ca fiind destul de îndelungată (aproximativ 3 ore) avându-se în vedere, evident, și faptul că cele două birouri erau neîncălzite. Nu s-a stabilit însă timpul în care petenții s-au aflat în cele două birouri, în vederea audierii, într-o ținută neadecvată lunii anului în care acestea s-au desfășurat.

R. G. T. este cel care i-a cerut prietenei lui B. A. să-i aducă la secție haine însă nu s-a stabilit când anume s-a întâmplat acest lucru. Nu s-a stabilit nici timpul care s-a scurs de la momentul la care petentului i-au fost ridicate hainele la cel al primirii unor noi obiecte de îmbrăcăminte. De asemenea, aceeași situație îl privește și pe petentul F. D. . Măgurean Florina D. a a menționat în declarația sa că, pe timpul audierilor, numitului F.

D. i-au fost aduse obiecte de îmbrăcăminte de către mama sa, pulovărul pe care-l purta fiindu-i ridicat întrucât părea a fi identic cu cel al persoanei surprinse de camerele de filmat, amplasate în magazinul care a fost spart.

In vederea lămuririi aspectelor privind timpul în care petenții au fost audiați în condiții neadecvate se impune a fi trimis dosarul la parchet și a se stabili dacă și în ce măsură se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art. 250 Cod penal. In acest scop, parchetul va audia persoane care cunosc aspecte legate de momentul la care petenții au fost ridicați de acasă și cel la care au fost aduse haine pentru aceștia la sediul postului de poliție. Vor fi audiate M. n Bianca și mama petentului F. D., numita F. M. . De asemenea vor mai fi audiați F. I. și numitul M. n Beniamin, persoane care au ajuns la sediul postului de poliție în jurul orelor 13-1330și care puteau să

vadă în ce stare s-au prezentat cei doi petenți la ieșirea din sediul postului de poliție. Este adevărat că infracțiunea prev.de art. 266 Cod penal nu este condiționată, din punct de vedere al consumării acesteia, de o anumită perioadă de timp, însă se impune a se stabili dacă, prin modul în care petenții au fost audiați s-a adus sau nu atingere relațiilor sociale referitoare la activitatea de înfăptuire a justiției, activitate incompatibilă cu tratamentele descrise în plângere și recunoscute, foarte nuanțat, de cei chemați să asculte persoanele vizate de anchetă (și din afirmațiile lor reiese că birourile erau neîncălzite).

Nu se vor efectua însă alte cercetări pentru restul infracțiunilor întrucât acestea sunt lămurite din perspectiva neîntrunirii elementelor constitutive ale acestora; infracțiunea de violare de domiciliu nu se regăsește în condițiile în care petentul F. D. G. a precizat că le-a permis agenților de poliție să

intre în locuință, iar cu privire la petentul B. A., instanța reține că se afla în locuința prietenei sale și din declarația de la fila 51 nu reiese că nu ar fi avut permisiunea acesteia. In ceea ce privește infracțiunile de lovire nu s-a făcut dovada că petentul B. A. N. ar fi fost lovit de un agent de poliție, nici prin acte medico-legale și nici în alt mod (cu excepția petenților nici o altă persoană nu a susținut afirmațiile lor); de asemenea, nu se regăsesc nici infracțiunile de serviciu.

Pornind de la considerentele expuse anterior, tribunalul admite plângerea formulată de petenții F. D. G. și B. A. N. împotriva rezoluției din 14 februarie 2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș din dosarul nr. 633/P/2012 (menținută prin rezoluția dată în dosarele nr. 181/II/2/2013 și 187/II/2/2013 la 11 martie 2013 de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș) pe care o desființează în parte și trimite cauza la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș pentru continuarea cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 266 Cod penal.

Date fiind soluția pronunțată și dispozițiile art. 192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:

În baza art. 2781alin.8 lit. b Cod procedură penală admite plângerea formulată de petenții F. D. G. - domiciliat în localitatea G. nr. 35, județul M. - și B. A. N. - domiciliat în B. S., str. I. nr. 121, județul M. - împotriva rezoluției din 14 februarie 2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș din dosarul nr. 633/P/2012 (menținută prin rezoluția dată în dosarele nr. 181/II/2/2013 și 187/II/2/2013 la 11 martie 2013 de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș) pe care o desființează în parte și trimite cauza la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș pentru continuarea cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art. 266 Cod penal.

Conform art. 192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 23 aprilie 2013.

PREȘEDINTE GREFIER

S. L. Ramona M. M. E.

Red.S.L.R.M./T.red.E.M._ /2 ex.

Tribunalul Maramureș cod operator 2618 Secția Penală Minuta

Dosar nr._ S.P. nr. 298/_

HOTĂ RĂȘ TE:

În baza art. 2781alin.8 lit. b Cod procedură penală admite plângerea formulată de petenții F. D. G. - domiciliat în localitatea G. nr. 35, județul M. - și B. A. N. - domiciliat în B. S., str. I. nr. 121, județul M. - împotriva rezoluției din 14 februarie 2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș din dosarul nr. 633/P/2012 (menținută prin rezoluția dată în dosarele nr. 181/II/2/2013 și 187/II/2/2013 la 11 martie 2013 de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș) pe care o desființează în parte și trimite cauza la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș pentru continuarea cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art. 266 Cod penal.

Conform art. 192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 23 aprilie 2013.

Președinte

TRIBUNALUL MARAMUREȘ 2618 DOSAR NR._ din

Către

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ T. M.

Alăturat vă înaintăm dosarul cu numărul de mai sus întrucât prin sentința penală nr. 298/_ s-a dispus trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș pentru continuarea cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art. 266 Cod penal.

Dosarul conține

file și are atașat dosarul nr. 633/P/2012 al

Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș.

PREȘEDINTE

GREFIER

S.

L. Ramona M.

M.

E.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Sentința penală nr. 298/2013. Plângerea împotriva soluţiilor procurorului de neurmărire sau netrimitere în judecată