Sentința penală nr. 376/2013. Plângerea împotriva soluţiilor procurorului de neurmărire sau netrimitere în judecată
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal: 3184
SENTINȚA PENALĂ NR. 376
Ședința publică din 17 septembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S. T.
GREFIER: M. S.
S-a luat spre examinare cauza penală privind pe petentul S. M. -I. , precum și pe făptuitorii N. S. și Negilă R. , având ca obiect plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.).
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă niciuna din părți.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj reprezentat de procuror D. CRĂCIUNESCU.
Procedura îndeplinită, pronunțarea făcându-se fără citarea părților.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la data de 03 septembrie 2013, fiind consemnate pe larg în încheierea de ședință de la acea dată, care fac parte integrantă din prezenta, când Tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la data de 10 septembrie 2013 și apoi la data de 17 septembrie 2013 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Prin ordonanța din_ emisă în dosarul nr. 149/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitei N.
S. C.N.P: 2., fără antecedente penale, cu domiciliul în municipiul C. -N., strada
A. V., nr.58, ap,52, județul C. privind săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin.l și 5 cp., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.
Neînceperea urmăririi penale față de numitul N. R. privind săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. și ped. de art. 215 alin.l și 5 cp., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.
Prin rezoluția din data de_ s-a început urmărirea penală împotriva învinuitei
N. S., fiind confirmată de procuror conform art. 228 al. 3 Cpr. pen.
La data de_ s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj plângerea penală formulată de partea vătămată S. M. -I. împotriva numiților N. R. și N.
S., solicitându-se cercetarea acestora pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev.și ped. de art. 215 alin.1 și 5 din C Pen, în esență, s-a arătat că în perioada februarie - aprilie 2007 a fost indus în eroare de susnumiți ,prin aceea că l-au convins să investească într-o afacere imobiliară (construirea unui bloc) și să le remită suma de 140.000 euro obținută din vânzarea unui apartament din C. -N., pentru a fi depusă în contul bancar deschis la Banca Transilvania pe numele numitei N. S., sub pretextul că în momentul în care vor începe construcția blocului și se va ridica suma de bani din contul bancar nu se va plăti comision întrucât aceasta este angajată la banca respectivă, însă banii au fost folosiți în
interes personal de către soții N. R. și N. S. . Prin această faptă se susține că a fost prejudiciat cu suma de 130.000 EURO.
În declarațiile părții vătămate se arată că, în anul 2007 s-a hotărât să-și vândă apartamentul situat într-o vilă de pe strada Octavian Goga din municipiul C. -N. și din banii obținuți să-și cumpere trei garsoniere, iar o parte să-i depună într-un cont bancar. Pentru că din anul 1994 era prieten cu N. R. i-a relatat despre intenția sa, acesta sfătuindu-1 să depună toți banii la bancă pe numele soției sale N. S. care era angajată la Banca Transilvania, deoarece acesteia nu i se lua comision la retragerea banilor, propunere cu care a fost de acord.
Partea vătămată a vândut apartamentul numitului Sas G. din Sighetu Marmației cu prețul de 140.000 euro, banii fiindu-i achitați în două tranșe. Prima tranșă de 63.000 euro a fost achitată în data de_ odată cu încheierea antecontractului de vânzare cumpărare iar în cursul aceleiași zile s-a deplasat la domiciliul făptuitorului N. R. și învinuitei N. S. lă cărora le-a predat banii împreună cu antecontractul de vânzare- cumpărare. În următoarea zi partea vătămată s-a întâlnit cu martorul Racovițan D., un prieten mai vechi, căruia i-a relatat faptul că a lăsat banii primiți de la cumpărător soților N.
R. și N. S. . Pentru că martorul i-a spus că nu este bine ce a făcut și nu are nici o dovadă că le-a dat acestora banii, s-au deplasat amândoi la domiciliul susnumiților, unde a cerut restituirea banilor dar l-au convins să lase banii la ei pentru a fi depuși de către învinuita N. S. în contul de la Banca Transilvania, astfel le-a lăsat în continuare suma de bani.
În data de_ numitul Sas G. i-a adus diferența de 77.000 euro, ocazie cu care au perfectat contractul de vânzare cumpărare la notar. Partea vătămată a anunțat-o telefonic pe învinuita N. S. despre faptul că a intrat în posesia diferenței de bani, după care s-a deplasat la Banca Transilvania unde în holul băncii s-a întâlnit cu învinuita, căreia i-a predat suma de 75.000 euro și contractul de vânzare-cumpărare, în perioada următoare partea vătămată s-a deplasat împreună cu făptuitorul în mai multe locații din municipiul C.
-N. pentru achiziționarea unui teren de către N. R. . După mai multe căutări, au găsit un teren pe strada Huedinului din cartierul Mănăștur, asupra căruia s-a întocmit un antecontract de vânzare cumpărare iar apoi a fost cumpărat de soții N. de la vânzătorii
P. Pavel și P. Călin-E. cu suma de 180.000 euro. Făptuitorul i-ar fi spus că din prețul plătit suma de 40.000 euro a fost achitată din banii părții vătămate dar nu îl poate trece în contractul de vânzare-cumpărare întrucât doresc să ia un credit bancar și banca nu poate să pună ipotecă dacă figurează și el pe contract. Partea vătămată a precizat că nu a fost prezent la încheierea antecontractului și nici a contractului de vânzare cumpărare, referitor la terenul menționat mai sus.
Ulterior N. R. i-a prezentat diverse documente, schițe, proiecte pentru blocul ce urma să-1 ridice și i-a relatat că a demarat la Primăria Cluj-Napoca demersurile pentru obținerea autorizație de construcție, însă nu a văzut nici o asemenea autorizație. Partea vătămată a mai declarat că la începutul anului 2008 a fost de acord sa-1 împrumute pe N.
R. cu 20.000 euro pentru obținerea de autorizații, spunându-i acestuia să-i ia din contul său. în primăvara acelui an i-a solicitat făptuitorului să-i dea din cont o anumită sumă de bani pentru a-și achita chiria dar acesta i-a spus că nu mai sunt bani și deși a solicitat să i se prezinte de către N. S. un extras de cont, nu i s-a prezentat.
În final, a declarat că timp de patru ani a fost menținut în eroare de N. R. cu privire la faptul că îi va da patru apartamente din blocul ce se va ridica iar în cursul anului 2011 i-a cerut lui N. R. să-i dea banii >însă acesta 1-a amenințat să-și vadă de treabă, că nu va mai vedea nici un ban. Se constituie parte civilă în cauză cu suma de 130.000 de EURO.
Din cercetările efectuate, procurorul a constatat că rezultă că în data de_ partea vătămată S. M. I. a încheiat un antecontract de vânzare cumpărare cu Sas G. și Sas M., privind imobilul situat în mun.C. N. str.Iosza Bela( str. este în prezent Octavian Goga, nr.8 ap.2 jud.C., al cărui preț de vânzare s-a stabilit la suma de 140.000 de Euro. Conform clauzelor cuprinse în antecontract (f.193-195) s-a achitat la data de_ suma de 63,000 de Euro cu titlu de avans urmând ca restul de 77,000 Euro să se achite la data de_ . Ulterior la data de_ s-a încheiat un act adițional în care se precizează că numitului S. M. I. i s-a mai achitat suma de 1200 Euro. La data de_ s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare în formă autentică, având ca obiect imobilul mai sus menționat, conform căruia în acea dată s-a achitat restul de preț de 75,800 EURO.
În cursul cercetărilor au fost audiați martorii propuși de partea vătămată Moraru G.
, Andrei Călin, Anghel M., Joldeș I. P. dar nici unul dintre aceștia nu a fost prezent la eventualele discuții dintre făptuitor și S. M., privind predarea sumelor de bani obținute din vânzarea apartamentului, către N. R. și N. S. . Martorii au relatat anumite discuții auzite într-un bar din C. N. unde partea vătămată se mai întâlnea cu N.
R. (fără să participe direct la aceste convorbiri) ori despre afirmații ale părții vătămate privind o afacere imobiliară ce urma a fi demarată însă toate aceste relatări sunt vagi ( fără să se poată stabili momentul în care martorii au luat cunoștință despre faptele relatate ori momentul purtării acestor discuții), context în care declarațiile acestora nu sunt utile cauzei. În cauză a fost audiat și numitul Sas G. (cumpărătorul apartamentului), care a declarat că numitul S. M. I. i-a spus că avansul primit l-a depus în banca iar banii obținuți din vânzare îi va investi în construirea unui bloc împreună cu un prieten al său. Acest martor nu îl cunoaște pe numitul N. R. .
Din adresa nr. 915/_ emisă de Banca Transilvania(f.68)și extrasele de pe contul bancar ai învinuitei (f.32,37,110) rezultă că în data de_ învinuita N. S. a depus în contul său de la Banca Transilvania suma de 58.000 euro, iar în data de_ a depus suma de 73.000 euro. Totodată din actele anexate adresei rezultă că în data de_ s-a ridicat de învinuită în numerar suma de 41.700 euro și în data de_ suma de 60.000 euro, iar în aceeași zi (de_ ) învinuitei i s-a aprobat un credit imobiliar pentru suma de
275.000 lei (f. 132-139) și s-a instituit ipotecă în favoarea băncii asupra imobilului dobândit prin contractul autentificat sub nr.l 100/_ (23-25). Potrivit extraselor de cont și contractului menționat anterior sumele de bani ridicate au fost achitate numiților P. Pavel și P. Călin E. .
Din adresa nr. 6011/_ și foaia matricolă emise de Autoritatea Navală Română, rezultă că numitul N. R. (înmatriculat în registrul matricol de evidență a personalului navigant român la m21013ct fiind posesorul carnetului de marinar cu nr. 21013 CT și al certificatului de competență, funcția Ofițer mecanic maritim III, MP. 750 KW sau mai mare, numărul 23319 eliberat la data de_ și valabil până la data de_ ), în perioada_ -_ era îmbarcat pe feribotul Artemis 1 Panama iar în perioada_ -_ pe Aqaba Express >ST.Vicent.
Față de învinuirile aduse învinuita N. S., a declarat că nu recunoaște învinuirea adusă, susținând că îl cunoaște pe S. M. -I. dar nu avea cunoștință despre faptul că a vândut vreun apartament, nu a discutat cu acesta să-i predea vreo sumă de bani pentru a o depune în contul său la Banca Transilvania, nu a primit de la acesta bani ori vreun contract, nu a împrumutat bani de la acesta și din câte știe nici soțul său nu a făcut asta și că partea vătămată nu îi vizita acasă. Referitor la depunerile de numerar din data de_ în sumă de 58.000 euro și_ în sumă de 73.000 euro, a declarat că provin din vânzarea unor apartamente din anii anteriori plus diurna soțului său N. R. care era angajat la ARPINAV în Constanța, iar în cursul anului 2007 la o altă companie. Banii depuși au fost
obținuți din vânzarea unui apartament situat în C. -N., strada A. V., către numitul Racovițan D. ( pe care îl cunoaște de aproximativ 10 ani), precum și din vânzarea unui apartament din C. N. str.Fagului către numiții A. I. și soția A. C. .(sens în care la dosarul cauzei a depus contractele încheiate cu aceștia). Referitor la terenul achiziționat în cursul lunii mai 2007 învinuita a declarat că 1-a cumpărat cu suma de
180.000 euro și cu ocazia semnării contractului de vânzare cumpărare au fost prezente doar părțile contractante. Cu privire la banii achitați pe teren învinuita a declarat că proveneau din economiile proprii și credit bancar.
Făptuitorul N. R. nu a recunoscut săvârșirea faptei de înșelăciune. Acesta a declarat că îl cunoaște de mai mulți ani pe numitul S. M. -I. dar nu știe amănunte despre vânzarea apartamentului părții vătămate, nu știe ce a făcut acesta cu banii și nu a primit nici o sumă de bani de la partea vătămată, nu a purtat discuții cu el despre dezvoltarea unei afaceri. A mai declarat că în mai multe rânduri 1-a ajutat cu sume de bani, deoarece partea vătămată avea probleme de sănătate și nu avea serviciu.
Având în vedere actele de urmărire penală efectuate față de învinuita N. S. s-a apreciat că acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare întrucât este aplicabil cazul de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prev de art. 10 alin. 1 lit. d din C.p.p. respectiv nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii Același temei de drept este aplicabil și în ceea ce-1 privește pe făptuitorul N. R. ,
Potrivit art. 215 al.1,5 din C.pen. constituie infracțiunea de înșelăciune, inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, cu scopul obținerii pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă de peste 200,000RON.
Ori din probele administrate nu rezultă că învinuita și făptuitorul au indus in eroare pe partea vătămată prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, prin folosirea unor mijloace amăgitoare sau dolosive, apte de a-i crea părții vătămate o falsă reprezentare a realității. Chiar dacă din extrasele de pe contul bancar al învinuitei, rezultă depunerea unor sume de bani într-un cuantum apropiat tranșelor achitate de cumpărătorul Sas G., nu s-a putut proba faptul că bani depuși de învinuită în contul său bancar i-au fost predați de partea vătămată ori că o parte din banii achitați pentru terenul situat pe str. Huedinului din C. -N. i-au aparținut numitului S.
M. I. . În cauza nu s-a identificat nici un martor care să confirme cu certitudine susținerile părții vătămate privind predarea către învinuită a sumelor de bani reprezentând prețul pe apartament, nu s-a încheiat nici un document care să ateste o eventuală remitere a banilor și datorită timpului îndelungat de la data săvârșirii faptelor până la data depunerii plângerii de către partea vătămată (patru ani), nu s-au putut administra cu celeritate mijloace probatorii utile cauzei.
Mai mult probele administrate în cauză, dovedesc că în perioada_ -_ făptuitorul nu se afla la domiciliu său din municipiul C. -N. și deci nu se probează afirmația părții vătămate că în perioada anterioară vânzării, la data de_ și în ziua imediat următoare ar fi fost convins de numitul N. R. să-i predea toți banii obținuți din vânzare pentru a fi depuși în contul soției sale. De asemenea, nu se probează faptul că la data de_ i-ar fi predat acestuia și soției lui suma de 63.000 euro, iar asupra declarației martorului Racovițan D. care a susținut că ar fi discutat cu făptuitorul și a văzut banii acasă la acesta în ziua imediat următoare, planează suspiciuni serioase de nesinceritate. Totodată, nu se probează afirmația părții vătămate că N. R. privind un eventual împrumut de 20.000 Euro acordat lui N. R. la începutul anului 2008, întrucât făptuitorul a fost îmbarcat pe navă (Aqaba Express - ST.Vicent) în perioada menționată de partea vătămată
Având în vedere cele de mai sus, se constată că susținerile părții vătămate privind inducerea sa în eroare nu se coroborează cu nici o probă de la dosar, astfel văzând dispozițiile art. 5 ind 2 c.p.p, art. 66 alin.2 c.p.p. și art. 6 par.2 din CEDO conform cărora prezumția relativă de nevinovăție poate fi răsturnată prin dovedirea vinovăției prin probe certe din care să rezulte fără echivoc vinovăția învinuitei și făptuitorului, s-a constatat că în prezenta cauză probatoriul administrat nu a răsturnat această prezumție astfel că orice îndoială se interpretează în favoarea acestora. Având în vedere cele de mai sus și principiul in dubio pro reo " potrivit căruia dubiile se interpretează în favoarea făptuitorilor, s-a apreciat că se impune scoaterea de sub urmărire penală față de învinuită și neînceperea urmăririi penale față de făptuitor, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.
Nici o eventuală faptă de abuz de încredere nu se mai poate reține în acest moment, pentru ca pe de o parte plângerea este tardivă iar pe de altă parte nu s-a probat existența unui titlu între partea vătămată și învinuită ori făptuitor.
Prin rezoluția din_ emisă în dosarul nr. 517/II/2/2013 de către prim- procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, a fost respinsă plângerea formulată de
S. M. I. împotriva ordonanței nr. 149/P/2011 din_ a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, ca nefiind întemeiată.
Așa cum în mod corect s-a reținut în ordonanța 149/P/2011, în cauză sunt incidente disp. art. 10 lit. d Cpr.pen., coroborate cu disp. art. 5 ind. 2 Cpen., art 66 alin. 2 Cpr.pen, și art. 6 paragraful 2 din CEDO.
În concret, pentru existența infracțiunii de înșelăciune este necesar să se dovedească pricinuirea unei pagube, paguba în situația invocată de persoana vătămată ar fi constat în predarea sumei de 140.000 de euro învinuitei N. S. și făptuitorului în două tranșe, pentru a fi depusă în contul învinuitei și însușirea acesteia prin diverse manopere de către susnumiți
Din actele de urmărire penală efectuată în dosar nu rezultă existența niciunei probe directe, care să dovedească, pe de o parte, realitatea predării sumei de 140.000 de euro de către partea vătămată învinuitei, respectiv făptuitorului, și depunerea aceleiași sume de
140.000 de euro în contul învinuitei.
La dosar există depuse extrasele de cont ale învinuitei N. S. (f. 68 -111), din care rezultă faptul că în 26 februarie 2007 a fost depusă suma de 58.000 de euro, iar la data de 13 aprilie 2007 a fost depusă suma de 73.000 euro.
De asemenea, a mai rezultat faptul că învinuita a solicitat un credit ipotecar în luna iulie 2006 și un credit imobiliar în luna mai 2007. Totodată, învinuita a mai avut un contract de over-draft, un card de credit de nevoi personale în aceeași perioadă (f. 112- 174), însă, această situație nu poate fi apreciată în mod direct ca dovadă certă a împrejurării că sumele de bani intrate în conturile învinuitei ar fi banii pe care persoana vătămată susține că i-a predat întrucât, pe lângă contractele de credit încheiate de învinuită, familia
N. a dovedit faptul că în aceeași perioadă a obținut o sumă consistentă din vânzarea a două imobile (62,000 euro și 35.000 euro)+ Totodată, învinuita respectiv făptuitorul au susținut că în această perioadă au acumulat și alte sume de bani provenind din economii personale.
Întrucât existența în conturile învinuitei a unor sume consistente de bani ar putea crea o prezumție că aceste sume de bani provin din banii predați de persoana vătămată, situația financiară reprezentată de învinuită conform căreia în aceeași perioadă de timp ar fi obținut din surse dovedite mai mult de 90.000 de euro face ca dovada existenței în conturile învinuitei a sumelor de bani să nu mai poată fi considerată ca o probă a predării banilor de către partea vătămată. Iar în lipsa unor dovezi certe, probe directe, formularea și
susținerea unei acuzații penale împotriva învinuitei și a făptuitorului se constată că nu are fundament probatoriu. Drept urmare, prin neprobarea realității producerii unei pagube se constată că nu se conturează elementul obiectiv al infracțiunii, drept urmare sunt incidente disp. art. 10 Cpr.pen.
în ceea ce privește solicitarea persoanei vătămate de suplimentare a materialului probator s-a constatat că probele solicitate nu sunt concludente. Astfel, chiar dacă martorii a căror audiere se solicită, respectiv G. Mugur, Olimpiu C., Călin Andrei ar dovedi faptul că cele consemnate în foaia matricolă nu ar fi adevărate, tot nu s-ar putea proba faptul remiterii sumei de bani și al producerii unei pagube. De asemenea, efectuarea unei testări la poligraf a părții vătămate, cu consecința posibilității stabilirii împrejurării că persoana vătămată ar spune adevărul cu privire la cele întrebate nu ar putea fi considerată ca o probă directă pe baza căreia să se poată formula o acuzație penală. Iar în ceea ce privește audierea martorilor indicați în plângerea penală se constată că aceștia au fost toți audiați (f. 199-208).
Împotriva soluției procurorului de netrimitere în judecată a formulat plângere la instanță în temeiul art. 2781C.pr.pen. petentul S. M. I. care solicită desființarea soluțiilor atacate și, pe cale de consecință, trimiterea cauzei la Parchet pentru continuarea cercetării penale față de numita N. S. și respectiv începerea urmăririi penale și continuarea cercetărilor față de numitul N. R. .
În memoriul depus ulterior la dosar, petentul argumentează solicitarea sa arătând că în mod netemeinic procuror de caz a apreciat că ar exista un dubiu cu privire la proveniența celor 2 sume de bani, 58.000 euro și respectiv 73.000 de euro, depuse de numita N. S. în bancă în condițiile în care făptuitorii nu pot justifica proveniența sumelor de bani într-un cuantum așa de ridicat ci la valoare mult mai redusă.
Conform memoriului depus la dosar de apărătorul făptuitorilor (filele 20-21) și din declarația numitei N. S. din data de_ (fila 229) sumele de bani în cuantum total de 131.000 euro (58.000 euro în_ și 73.000 euro în_ ) ar proveni din vânzarea a două apartamente și din veniturile realizate, La rândul său făptuitorul N. R. a declarat că banii cu care au achiziționat terenul în valoare totală de 180.000 euro provin din economii proprii și dintr-un credit bancar.
Organului de urmărire penală îi revenea obligația de a verifica atât destinația dată de cei doi făptuitori sumelor de bani încasate pe cele două apartamente cât și cuantumul veniturilor realizate de aceștia, ceea ce nu s-a întâmplat și a condus la pronunțarea unei soluții greșite în cauză prin reținerea așa-zisului dubiu cu privire la proveniența sumelor depuse.
A. Totalitatea sumelor încasate de făptuitori nu justifică depunerea sumei totale de
131.000 de euro în contul numitei N. S. .
S-a punctat faptul că la dosarul cauzei nu se regăsește vreun înscris din care să rezulte sumele cu care erau remunerați cei doi făptuitori la locurile de muncă, aspect absolut necesar pentru a putea cuantifica cu aproximație cuantumul sumelor încadrate de cei doi la categoria "resurse proprii";
În acest sens apreciază că se impunea efectuarea unor adrese către Inspectoratul Teritorial de Muncă și respectiv ANAF pentru a vedea dacă cei doi au lucrat în perioada de referință 2003-2008, unde anume și cuantumul sumelor primite ca salariu, diurnă, etc.
Acest aspect prezintă relevanță în condițiile în care martorul Racovițan D. arată despre numitul N. R. că începând cu anul 2006 nu a mai lucrat din motive medicale iar numita N. S. în cererea de deschidere cont/card nr. 647/_ (filele 150, 152) declară că venitul net realizat din salar este de 1420 lei, sumă care nu permite nicidecum
posibilitatea de a face economii însemnate. Extrasul din contul în lei al făptuitoarei depus de Banca Transilvania dovedește că sumele nu erau nicidecum mai mari decât suma menționată anterior. Mai exact din tabel se poate observa că numita N. S. primea la jumătatea lunii avansul pentru luna în curs iar la sfârșitul lunii diferența. Cu titlu de exemplu aferent lunii ianuarie 2006 a încasat în data de_ suma de 560 lei (avans chenzinal ianuarie 2006) iar în data de_ încă 605 lei (lichidare salarii luna ianuarie 2006) (fila 73 și 73 verso dosar UP),
Circuitul banilor rezultat din probele de la dosar se prezintă în felul următor:
Conform contractului de vânzare-cumpărare de la fila 29 în anul 2005 soții N. au vândut soților Racovițan apartamentul situat în C. -N., str. A. V., nr. 58, ap. 52 județul C. cu suma totală de 35.000 euro (primind de la aceștia în numerar suma de
18.000 euro în_ iar diferența de 17.000 euro a fost achitată în contul numitei N. S. deschis la BCR- Sucursala C. -Agenția Unirii).
Tot în același an, conform adresei nr. 915/_ emisă de Banca Transilvania (fila
68) în data de_ numita N. S. contractează un credit ipotecar în valoare de 10.000 de euro conform contractului 407905/_ .
Existența acestei informații ar fi trebuit să determine organul de urmărire penală să facă cercetări pentru a vedea ce anume au achiziționat soții N. în cursul lunii aprilie 2005, sens în care ar fi găsit destinația cel puțin a unei părți din suma de 35.000 de euro primită de la soții Racovițan și respectiv ce s-a întâmplat cu suma virată în contul de la Raiffesen Bank. Niciuna din aceste verificări nu a fost efectuată.
Contractul de credit amintit se regăsește la filele 113-122 iar în cuprinsul acestuia la rubrica obiect (fila 113) se menționează: "Prin prezentul, Banca acordă împrumutatului un credit imobiliar în vederea cumpărării unui imobil reprezentând apartament cu o suprafață utilă de 73,65 mp înscris în CF152827 C. -N. adus din CF151877, nr. topo 13801/2/2/1/2/11 compus din ….de la Lupu P. și Lupu M. așa cum reiese din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 470 din_ de către Biroul Notarului Public M. P. (reprezentând maxim 75% din prețul imobilului achiziționat). Imobilul care face obiectul creditului ipotecar este situat în C. -N., str. Fagului, nr. 38, ap. 2, județul C. . "
Raportat la această informație existentă la dosar s-a apreciat că organul de urmărire penală trebuia să solicite contractul de vânzare-cumpărare nr. 470/2005 dintre făptuitori și soții Lupu, de la BNP M. Pettuș, pentru a se putea constata cu exactitate care este suma achitată de soții N. celor doi, pe de o parte.
Pe de altă parte, această probă se impunea a fi administrată în condițiile în care făptuitorii vând ulterior imobilul de pe strada Fagului iar în memoriul depus la dosar și în declarațiile date justifică faptul că ar fi deținut suma de 97.000 de euro din vânzarea celor două apartamente, ceea ce nu corespunde adevărului.
În realitate suma de 35.000 de euro primită de la soții Racovițan și creditul de
10.000 de euro contractat de numita N. S. ar fi fost folosiți pentru achiziționarea apartamentului de pe strada Fagului, nr. 38, ap. 2, județul C. .
Prin urmare, în condițiile în care s-a solicitat și un credit de la bancă este evident că economiile proprii nu acopereau diferența necesară de 10.000 de euro iar odată cu achiziția apartamentului de pe strada Fagului făptuitorii aveau în posesie apartamentul, economii infirme și o datorie la bancă în cuantum de 10.000 de euro.
Vizavi de șirul evenimentelor derulate până în data de_ se consideră că se impune completarea materialului probator prin depunerea la dosarul cauzei a contractului nr. 470 pentru a se vedea contribuția proprie a făptuitorilor la achiziția apartamentului și efectuarea de verificări la Primăria Cluj-Napoca - Direcția de taxe și impozite locale -
pentru a vedea dacă în perioada respectivă soții N. au mai dobândit și alte bunuri mobile sau imobile de valoare.
În cursul lunii august 2006, după cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare încheiat de făptuitori cu soții A. I. C. și A. G. F. (fila 27), apartamentul dobândit din banii obținuți pe vechiul apartament și din creditul bancar a fost vândut de soții N. în schimbul sumei totale de 62.000 euro (18.600 de euro în numerar iar 43.400 euro în contul vânzătorilor deschis la Raiffesen Bank-Agenția C. -N. ), câte 21.700 euro în contul fiecăruia, după cum rezultă din extrasele de cont de la filele 50-63.
Tot din extrasele de cont de la Raiffesen Bank rezultă că sumele au fost încasate în data de_, la aceeași dată făptuitorul N. R. transferând suma de 21.700 euro în contul soției iar aceasta transferând întreaga sumă în aceeași zi în alt cont (fila 53).
Verificând contul în euro al făptuitoarei deschis la Banca Transilvania se poate observa că în data de_ în cont intră exact suma de 43.300 euro (fila 108 verso). Prin urmare, suma de 43.300 euro virată în cont de soții A. intră în contul făptuitoarei N.
S. de la BT în data _
Data
Sum a (euro
explicația
Fila dosar
29.0S.2006
1205
N. S. ALI GUNIZ
108 verso
_
5000
N. S. COSMA D. A
10S verso
_
3000
RIDICARE NUMERAR N. S.
109
_
1000
N. S. ALI GUNIZ
109
_
10.000
N. S. TETRADE A. ILIE
109 verso
_
1200
RIDICARE NUMERAR N. S.
109 veiso
_
1000
N. S. ALI GUNIZ
109 verso
_
1000
RIDICARE NUMERAR N. S.
109 verso
_
1000
RIDICARE NUMERAR. N. S.
109 verso
Mare parte din această sumă a fost cheltuită de făptuitoare în alte scopuri astfel că nu este justificată depunerea ulterioară a sumei de 58.000 euro, după cum urmează:
În tabelul de mai sus s-a expus doar destinația sumelor mai mari de 1000 de euro alocată de făptuitoare din suma de 43.300 euro virată; Din tabel și din explicațiile aferente operațiunilor efectuate se poate observa că suma de 18.205 euro a fost transferată către diverse persoane iar suma de 6200 de euro a fost ridicată în numerar. Totodată făptuitoarea a efectuat alte operațiuni cu sume cuprinse între 100 și 500 euro astfel că în momentul virării sumei de 58.000 euro în cont mai existau 7000 de euro din banii depuși anterior.
Extrem de dubios este faptul că deși cei doi nu încasează alte sume în tot acest timp, sau cel puțin nu apar depuneri însemnate sau operațiuni comerciale declarate timp de 7 luni de zile, în_ N. S. depune tranșa de 58.000 euro în bancă. La fel de dubios este faptul că la nici 2 săptămâni făptuitoarea ridică din acești bani suma de 41.700 euro din care 40.000 sunt înmânați fraților P. .
Or, în condițiile în care suma de 43.300 de euro nu a rămas în numerar în posesia făptuitoarei ci a fost depusă în contul de la BT (unde la data depunerii existau încă 7000 euro) explicația făptuitoarei conform căreia banii ar proveni din vânzările de apartamente anterioare și venituri proprii nu este plauzibilă în contextul în care singura sumă de numerar ce este justificată o reprezintă avansul de 18.600 euro primit de la soții A. . Diferența de 40.000 nu are nici o justificare iar teoria conform căreia economiile personale ale celor doi ar acoperi această sumă ține de domeniul absurdului, pe de o parte.
Pe de altă parte, declarația petentului conform căreia suma de 58.000 de euro îi aparținea se coroborează cu celelalte probe de la dosar.
Astfel, după cum a arătat atât el cât și martorul Sas G. antecontractul dintre petent și acesta s-a semnat în data de_ (o zi de sâmbătă) iar cu ocazia semnării antecontractului de vânzare cumpărare cu Sas G. acesta din urmă i-a remis în numerar suma de 63.000 de euro (filele 191-194). În condițiile în care nu a avut niciun cont deschis pe numele său la vreo instituție bancară este evident că acești bani au fost fie deținuți în numerar, fie plasați pe numele altei persoane la bancă. Petentul a arătat în mod expres că i- a dat întreaga sumă făptuitorului N. R. .
Mai mult, martorul Racovițan D. confirmă că a doua zi, în_, a fost împreună cu petentul acasă la soții N., iar făptuitorul N. R. le-a arătat banii și a precizat că banii vor fi depuși a doua zi la bancă pe numele soției pentru a nu fi plătite comisioane la bancă, ceea ce s-a și întâmplat.
Prin urmare, declarația petentului se coroborează cu celelalte probe de la dosar, din piesele acestuia nu rezultă cum au fost folosite sumele virate la Raiffeisen, iar făptuitorii nu pot prezenta o explicație plauzibilă legată de proveniența acestei sume și de ce a fost nevoie să depună banii la 7 luni distanță de momentul primirii la bancă pentru a o scoate la nici 2 săptămâni.
Declarațiile petentului sunt foarte relevante în condițiile în care sunt confirmate de celelalte probe de la dosar și ținând cont că la data înregistrării plângerii penale a făcut referire doar la șirul evenimentelor, fără a cunoaște exact datele, neavând nici măcar antecontractul de vânzare-cumpărare al imobilului vândut de el martorului Sas G., acesta fiind predat odată cu sumele de bani numitei N. S. ,
Cert este că făptuitorii din vânzarea celor 2 apartamente au dobândit suma totală de
63.000 euro și nu 97.000 de euro așa cum au acreditat ideea, iar din această sumă doar avansul 18.600 euro a rămas în numerar în posesia lor, restul de 43.300 euro ajungând în contul făptuitoarei de la BT.
Mergând în continuare cu șirul evenimentelor se ajunge la data de_ când se încheie antecontractul de vânzare-cumpărare dintre frații P. și făptuitoarea N. S. (fila
22) ocazie cu care aceasta le remite suma de 40.000 euro.
Prin urmare din cei 63.000 euro făptuitorii rămân cu maxim 23.000 euro însă și aceștia în contul numitei N. S. de la BT, nicidecum în numerar, plus datoria de 10.000 euro către bancă.
În aceste condiții la nici o lună de zile făptuitoarea N. S. depune la bancă suma de 73.000 euro, La acest moment în contul bancar existau 18.488,31 euro astfel că făptuitorii ar fi trebuit să dețină întreaga sumă de 73.000 euro în numerar din veniturile proprii. Evident suma de 73.000 de euro nu este justificată în niciun fel.
Din punctul de vedere al petentului este evident că această sumă de bani provenea din cei 75.800 euro primiți de petent în aceeași zi și pe care i-a înmânat făptuitoarei în incinta Băncii Transilvania.
După cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare încheiat de petent cu martorul Sas G., autentificat la data de_ de BNP I. Bolduț prin încheierea de autentificare 513 (f. 17-19) petentul a primit a doua tranșă de bani în data de_ și tot în data de_ făptuitoarea N. S. depune la bancă 73.000 euro, iarăși "din economii personale" și din cele 2 apartamente vândute anterior.
Întrucât prețul terenului achiziționat de soții N. de la frații P. a fost fixat la
180.000 euro, pe lângă cei 40.000 euro achitați în data de_ rămăsese de plată suma de
140.000 de euro,
Din această sumă, cu ocazia autentificării contractului de vânzare-cumpărare din_ (filele 23-26) vânzătorii P. au primit de la soții N. suma de 57.000 de euro, aspect menționat expres în contract.
Această sumă a fost ridicata din contul în care numita N. S. a depus cei 73.000 de euro, aspect ce rezultă din extrasul de cont de la fila 38 unde se poate observa că în data de_ făptuitoarea a ridicat suma de 60.000 euro.
Tot din contractul de vânzare-cumpărare dintre frații P. și soții N. (filele 23-26) rezultă că diferența de 83.000 de euro neachitată urma să fie plătită de făptuitori dintr-un credit bancar: "prețul stabilit de comun acord între noi părțile contractante este de 180.000 EUR (unasutăoptzecimii) EURO, din care s-a achitat anterior semnării prezentului contract suma de 40.000 EURO (patruzecimii) EURO; azi data autentificării prezentului contract s.a achitat suma de 57.000 EURO (cincizecișișaptemii) EURO, restul de 275.000 RON (douăsuteșaptezecișicincimii) RON (echivalent cu 83.000 euro), este preț neachitat, care se va achita prin credit bancar obținut de cumpărători de la BA. TRANSILVA. A Sucursala
C. -N., până cel târziu la data de_ .... " (filele 23-24).
Suma de 275.000 RON a fost achitată de făptuitori din creditul imobiliar nr. 133107/2007 obținut de la Banca Transilvania ce se regăsește la filele 132-139, în care N.
S. are calitatea de împrumutat iar N. R. de codebitor și "garant ipotecar." Ipoteca a fost pusă pe terenul cumpărat de la frații P. .
Prin urmare, aferent datei de_ făptuitorii vânduseră două apartamente iar în urma acestor operațiuni obținuseră 62.000 euro, contractaseră cel puțin 2 credite bancare:
10.000 euro în_ și 275.000 RON (83.000 de euro) în_ și achitaseră fraților P. din "resurse proprii" (nu din credite) în numerar suma de 97.000 de euro.
Această alchimie de transformare a pietrei în bani nu se oprește aici astfel că în termen de 1 an de zile de la data cumpărării terenului sunt rambursate ambele credite în valoare totală de 97.000 euro plus dobânzile aferente.
Astfel, din adresa nr. 915/_ emisă de Banca Transilvania (fila 68) rezultă că creditul de 10.000 de euro contractat în anul 2005 a fost rambursat integral la data de_ iar cel de 275.000 RON este rambursat integral ia data de_ .
Concluzionând, apreciază că probele dosarului nu lasă loc de dubiu și dovedesc că făptuitorii nu aveau cum să ruleze sumele de bani menționate fără să utilizeze banii primiți de la petent.
Mai exact, în perioada_ -_ făptuitorii au obținut 62.000 de euro pe cele 2 apartamente, 10.000 euro din primul credit și 275.000 RON din cel de-al doilea, în total aproximativ 155.000 euro.
În exact aceeași perioadă au achitat ambele credite și au achiziționat un teren în valoare totală de 180.000 euro, ceea ce înseamnă un cuantum total de 273.000 euro.
Întrucât în calculul de mai sus nu a inclus veniturile celor doi și economiile acestora personale ar însemna că acestea se ridică la suma de 118.000 euro, sumă fabuloasă pentru un lucrător bancar cu un venit de aproximativ 1500 lei/lună și un mecanic care a lucrat cândva pe vapoare.
Realitatea este că petentul, indus în eroare de cei doi, le-a remis suma totală de 138.800 euro.
Pe lângă faptul că la două zile după ce a primit prima tranșă de bani făptuitoarea depune prima sumă consistentă la bancă, iar exact în ziua în care a primit tranșa a doua aceeași persoană depună o sumă foarte apropiată ca valoare la dosarul cauzei se mai regăsesc alte declarații care coroborate duc spre concluzia că banii petentului au fost cei depuși de numita N. S. .
O altă declarație edificatoare din care rezultă că banii nu au rămas în posesia subsemnatului este a martorului Sas G. care în data de_ i-a remis petentului suma de 1200 de euro pentru a plăti utilități (fila 196) astfel încât la data semnării contractului de vânzare-cumpărare autentic ce a avut loc în data de_ acesta să nu aibă niciun fel de datorie. Martorul arată în declarația de la filele 191-192 din dosarul de urmărire penală motivul pentru care i-a solicitat această sumă: "mi-a spus că banii pe care i-am predat i-a depus la bancă și să-i dau o sumă pentru a-și plăti utilitățile";. Totodată numitul Sas G. arată că m-a întrebat ce voi face cu banii iar eu i-am răspuns că banii îi învestesc în construirea unui bloc cu un prieten (era vorba de N. R. ) (filele 191-192).
Numitul Joldes Mihai P. arată în declarația de la dosar că "banii respectivi s-au dat soției pentru a-i depune în contul ei deoarece era funcționară la Banca Transilvania."
La rândul său Racovițan D. (filele 199-202) arată că în momentul în care soții N. cu agentul imobiliar și cu proprietarul terenului au plecat la notar pentru a semna contractul l-a întrebat de ce nu merge și el întrucât sunt banii lui.
O altă persoană audiată, numitul Moraru G. (fila 295) arată "din discuțiile celor doi am dedus că a vândut domnul S. un apartament în Grigorescu în valoare de
130.000 euro …….și N. R. a afirmat că a luat banii rezultați din vânzarea apartamentului domnului S. și a achiziționat un teren în Mănăștur".
Aceleași aspecte sunt prezentate de numitul Andrei Călin în declarația de la fila 206 în care acesta arată că petentul i-a spus că banii i-a dat lui N. R. care mai arată: "Din relatările lui S. am înțeles că el împreună cu N. R. au achiziționat un teren undeva în Mănăștur iar S. nu a fost trecut în contract, aceasta făcându-se pe numele lui N.
S. și N. R. ",
Anghel M. (fila 207) arată și el că "Am aflat de planurile de viitor ale celor doi și că S. nu a fast inclus în contractul de vânzare-cumpărare".
B. Din actele dosarului rezultă că făptuitorul N. R. se afla în municipiul C. -N. și nu pe vapor în data de _
În ceea ce privește susținerea conform căreia datele înscrise în foaia matricolă ar constitui certitudinea faptului că în perioada_ -_ s-ar fi aflat pe feribot aceasta este una eronată, fiind o interpretare greșită dată de organul de urmărire penală acelui înscris.
Din adresa de la fila 177 înaintată de Autoritatea Navală Română către IPJ C. rezultă foarte clar că această instituție nu poate stabili dacă făptuitorul N. R. s-a îmbarcat sau nu pe acel feribot: "vă informăm că ANR nu ține evidența contractelor de îmbarcare și nici a veniturilor încasate de către personalul navigant român, astfel că vă trimitem atașat prezentei o copie a foii matricole a numitului N. R. din registrul de evidență a personalului navigant al Autorității Navale Române. "
Această adresă trebuie coroborată cu declarația numitei N. S. care arată că N.
R. era angajat la data declarației la ARPINAV iar în anul 2007 la o companie al cărei nume nu-1 reține.
Mențiunile din foaia matricolă au doar caracter informativ/relativ, neconfirmând că într-adevăr persoana în cauză s-a și aflat pe respectivele vapoare, dacă acestea au acostat sau nu în perioada de referință pe teritoriul țării/ etc.
Cu titlu de exemplu arătă că din foaia matricolă (fila 178) ar reieși că și în perioada_ -_ făptuitorul N. R. ar fi fost îmbarcat pe același feribotul Artemis 1 Panama ceea ce este imposibil în condițiile în care la data de_ se încheie contractul în formă autentică dintre soții N. și soții A. iar în ziua imediat următoare,_ N.
R. se deplasează la bancă și scoate această sumă de bani.
Prin urmare, prezența făptuitorului la notar constituie o certitudine după cum este și prezența acestuia la bancă deși în respectivul înscris se menționează altceva.
Prezența făptuitorului în oraș este confirmată și de declarația martorului Racovițan
D. (filele 199-202) care arată următoarele: " După 2-3 zile după ce S. M. I. a dus banii la familia N., rețin că era într-o zi de duminica, m-am deplasat împreună cu S.
M. I. la domiciliul familiei N., situat in municipiul C. -N., strada G., nr.2, apartamentul fiind pe numele socrilor lui Negrită R., familia Osoian. ...am stat la discuții în sufrageria acestuia, de față fiind eu, S. M. I. și N. R., soția acestuia N. S. a stat mai mult în bucătărie.... Din câte cunosc eu ultimul contract de muncă pe care l-a avut N. R. a fost în cursul anului 2006, ulterior acesta a invocat motive de boală și nu a mai lucrat mult timp, cel puțin în anul 2007 îl vedeam des, ceea ce mă duce cu gândul că acesta nu putea lucra ținând cont de faptul că lucra pe vapor. Mai mult N. R. îmi aducea lunar banii pentru chiria lui S. M. I. până în cursul lunii ianuarie 2008 când a achitat banii aferenți lunii decembrie 2007, după această dată a refuzat să-i mai plătească chiria lui S. M. I. . "
Celelalte persoane audiate în faza actelor premergătoare au confirmat existența multiplelor întâlniri din barul Milenium între petent și făptuitorul N. R. anterior cumpărării terenului din data de_ astfel că indirect și aceștia confirmă că la sfârșitul anului 2006 - începutul anului 2007 acesta se afla în C. -N. . Odată cu începerea urmăririi penale se impune reaudierea acestora pentru a fi întrebați în mod expres cu privire la acest aspect.
Apreciază că se impunea efectuarea unei adrese către ITM pentru a vedea unde a lucrat în perioada de referință și totodată către Serviciul Pașapoarte sau autoritatea vamală pentru a verifica ieșirile și intrările acestuia în țară, fiind vorba de Panama era obligatorie existența acestor mențiuni în pașaport și viză. Niciuna din aceste verificări nu a fost efectuată de organul de urmărire penală.
În concluziile scrise învinuita și făptuitorul arată că la data de_ s-a încheiat Antecontractul de vânzare cumpărare ce are ca obiect terenurile în suprafață de 978 mp, respectiv 278 mp prin care N. S. și N. R. au cumpărat aceste terenuri, prețul fiind stabilit la suma de 180.000 Euro. Anterior semnării antecontractului de vânzare cumpărare, în data de_, cumpărătorii au achitat suma de 40.000 Euro, cu titlu de avans, la mâna vânzătorilor. Această sumă de 40.000 Euro a fost achitată din veniturile proprii, fiind ridicată de N. S. din contul curent în data de_, așa cum rezultă din Extrasul conturi existent la dosarul de urmărire penală.
Precizează că la data încheierii Antecontractului de vânzare cumpărare a fost prezentă numai N. S., care a semnat doar ea în calitate de promitentă cumpărătoare, actul fiind perfect valabil din punct de vedere legal întrucât unul dintre soți poate dobândi bunuri imobile în timpul căsătoriei, prezumându-se că are acceptul tacit ai celuilalt soț. N.
R. nu a fost prezent la data încheierii antecontractului de vânzare cumpărare lipsind din țară, acest lucru fiind dovedit prin Foia Matricolă eliberată ia data de_ de Autoritatea Navală Română în care se precizează că în perioada_ -_ a fost îmbarcat pe Nava Artemis 1.
La data de_ a fost încheiat Contractul autentic de vânzare cumpărare autentificat de BNP I. Repede sub încheierea 1100 din 08 mai 2007, iar la data semnării contractului s-a mai achitat în numerar suma de 57.000 euro, iar diferența de 83.000 Euro s-a achitat ulterior din creditul bancar contractat de N. S. .
Precizează că toate sumele cu care s-a achitat prețul pentru terenul achiziționat de la vânzătorii P. Pavel și P. Călin provin din banii proprii ai soților N. R. și N. S. .
Astfel, în ultimii ani anterior perfectării contractelor, aceștia au făcut dovada faptului că au înstrăinat mai multe imobile în municipiul C. -N., iar din prețul obținut pentru aceste imobile, au achitat avansul în cuantum de 40.000 Euro și partea de preț în cuantum de
57.000 Euro pentru imobilul teren achiziționat de la frații P. . S-a susținut că de la data înstrăinării imobilelor a căror proprietari au fost soții N., aceștia nu au mai achiziționat nici un imobil sau alt bun de valoare, banii obținuți fiind folosiți exclusiv pentru cumpărarea terenului de la vânzătorii P., deoarece au dorit să realizeze o investiție imobiliară pe acest teren, urmând să se asocieze în acest sens cu un investitor imobiliar care să edifice mai multe case înșiruite, iar în schimb soții N. urmând să pună la dispoziție terenul.
Este incontestabil că pe lângă prețul obținut din aceste imobile înstrăinate, al cărui cuantum total se ridică la suma de 97.000 Euro, soții N. au realizat și venituri constând în drepturi salariale, venituri care au fost de asemenea în cuantum ridicat, astfel încât în opinia lor și a organului de urmărire penală acuzațiile aduse de către S. M. I. sunt vădit neîntemeiate.
Se susține în mod absolut aberant că soții N. nu au avut posibilitatea obținerii sumelor de bani depuse în contul bancar al învinuitei S. N., deoarece din salariul acesteia și veniturile soțului ei, nu puteau face economii de natură să justifice aceste sume de bani. în primul rând întregul scenariu al părții vătămate din memoriul depus la dosar pornește de la o stare de fapt nereală și se încearcă inducerea în eroare a instanței de judecată. în acest sens se susține că apartamentul nr.2 situat pe str.Fagului nr.38 jud.C. a fost cumpărat din banii obținuți de la cumpărătorul Racovițan D. (suma de 35.000 Euro obținută ca preț al apartamentului) la care se adaugă creditul de 10.000 Euro, astfel încât se apreciază că organele de cercetare nu au administrat probatoriul necesar în acest sens.
Se susține că partea vătămată se află într-o mare eroare, iar susținerile acesteia sunt vădit neîntemeiate. Din contractul nr. 470/2005 rezultă indubitabil că prețul de achiziție al acestui apartament a fost în cuantum de 31.000 Euro, din care suma de 21.000 Euro s-a achitat din surse proprii, iar suma de 10.000 Euro din credit bancar.
În legătură cu veniturile obținute de N. R., este de notorietate că marinarii, pe lângă veniturile obținute cu titlu de drepturi salariale, care sunt consistente raportat la veniturile obținute de cetățenii români în mod obișnuit, aceștia realizau venituri și din comercializarea după Revoluție a produselor de cafea și țigări, care nu se găseau în România, astfel încât chiar dacă acum nu se poate pune în discuție obținerea unor venituri din astfel de activități, o bună perioadă de timp după Revoluție și N. R. a realizat astfel de venituri. Mai mult, un aspect care nu este cunoscut de reprezentantul părții vătămate se referă la evidențierea veniturilor marinarilor care navighează sub pavilion străin. Vapoarele pe care li se încheie contracte marinarilor sunt găsite de firmele de cruises, care obțin un comision în urma încheierii unui contract de către un marinar român cu firma sub al cărui pavilion navighează respectivul vapor. ARPINAV Constanța nu deține nici un fel de evidență a veniturilor realizate de personalul navigant român care navighează pe vapoare sub pavilion străin, singurele evidențe fiind mențiunile din foaia matricolă, care de altfel se află la dosarul cauzei. În aceste situații marinarii sunt plătiți de firmele cu care au încheiat contractul în zona apelor internaționale, astfel încât ARPINAV Constanța nu deține nici un control al veniturilor acestora. Mai mult, plata acestor venituri se face în numerar cu titlu de diurnă, sau ore suplimentare, iar contractele sunt supuse legilor altor state decât Statului Român. În actele deținute în prezent de soții N., deoarece a trecut o perioadă destul de îndelungată, aceștia nu au evidența exactă a tuturor veniturilor realizate în perioada în care N. R. a navigat sub pavilion străin, dar există o medie a veniturilor realizate care este de aproximativ 2000 USD lunar. Raportat la
mențiunile din foaia matricolă se poate observa, că chiar raportat la un venit mediu de 2000 USD, în perioada anilor 1996-2007 doar din această sursă N. R. a realizat venituri de aproximativ 92.000 USD ceea ce înseamnă aproximativ 73.400 Euro (la un curs mediu de l-USD=2,8090 Ron, 1 Euro= 3,52 ron, paritatea fiind de 0,798).
Astfel în perioada_ -_ rezultă o perioadă de 46 luni, cu precizarea că în această perioadă cât era îmbarcat marinarilor li se asigurau toate cheltuielile de hrană, astfel încât sumele obținute reprezentau venitul net al acestora.
Pe de altă parte, N. R. nu era plătit ca un "simplu mecanic" cum se susține de către partea vătămată, ci acesta este ofițer mecanic, fiind angajat și plătit ca ofițer cu studii superioare, astfel încât și din acest punct de vedere afirmațiile reprezentantului părții vătămate sunt vădit nefondate.
N. S. a închis creditul luat pentru cumpărarea terenului de pe str. Huedinului ca urmare a refinanțării creditului acordat de Banca Transilvania, astfel încât și în prezent se plătesc ratele acestui credit, creditul fiind contractat pe o perioadă de 30 de ani, ca atare și această susținere a părții vătămate este total neîntemeiată.
În cuprinsul dosarului nu există nici o dovadă că persoana vătămată a predat învinuitei, respectiv făptuitorului vreo sumă de bani. Această lipsă de probațiune se coroborează cu susținerile învinuitei și făptuitorului, care au dovedit faptul relatat mai sus privind obținerea sumelor de bani din vânzarea unor imobile și din surse proprii, drept urmare în mod corect în soluția pronunțată s-a reținut că există un dubiu cu privire la existența acțiunii de remitere a banilor, în cauză nefiind înfrânt principiul prezumției de nevinovăție care acționează în favoarea învinuitei, respectiv a făptuitorului.
Partea vătămată, a solicitat prin plângerea formulată Prim Procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, chiar dacă în plângerea depusă la instanță nu a menționat acest aspect, suplimentarea probatoriului, însă așa cum în mod judicios a fost analizat acest aspect, probele solicitate pe de o parte nu sunt concludente, iar pe de altă parte unele sunt deja administrate. Astfel, chiar dacă martorii a căror audiere s-a solicitat, respectiv G. Mugur, Olimpiu C., Călin Andrei ar dovedi faptul că cele consemnate în foaia matricolă nu ar fi adevărate, tot nu s-ar putea proba faptul remiterii sumei de bani și al producerii unei pagube. De asemenea, efectuarea unei testări la poligraf a părții vătămate, cu consecința posibilității stabilirii împrejurării că persoana vătămată ar spune adevărul cu privire la cele întrebate nu ar putea fi considerată ca o probă directă pe baza căreia să se poată formula o acuzație penală. Iar în ceea ce privește audierea martorilor indicați în plângerea penală aceștia au fost toți audiați de către organele de cercetare penală. Totodată este de observat că partea vătămată a formulat plângerea penală după 4 ani de la data presupusei remiteri a sumei de bani, astfel încât acest fapt ridică serioase semne de întrebare privind "sinceritatea" acesteia, deoarece nici o persoană care ar fi putut remite o astfel de sumă de bani nu ar fi lipsită de reacție o perioadă atât de îndelungată, în condițiile în care ar fi fost reale cele arătate și lipsită în mod nejustificat de un bun al său.
De asemenea restul probelor solicitate de partea vătămată pe de o parte le depune la dosarul cauzei, iar pe de altă parte unele nu pot fi administrate și oricum nu au relevanță în cauză. Așa cum a arătat mai sus, ARPINAV Constanța nu deține nici o evidență a veniturilor obținute de N. R., singurele acte deținute de această autoritate fiind depuse la dosarul cauzei, iar restul probelor solicitate cu privire la N. R. nu au nici un fel de relevanță. De asemenea probele solicitate la pct. 13 și 14 de asemenea nu sunt pertinente și utile cauzei, astfel încât în opinia lor probatoriul administrat este complet și susține soluția pronunțată de organul de cercetare penală.
5. Analizând ordonanța atacată prin prisma considerentelor plângerii, ale apărărilor învinuitei și făptuitorului, a actelor și lucrărilor dosarului de urmărire penală și dispozițiilor legale în materie, instanța constată că plângerea este întemeiată pentru următoarele considerente:
Într-adevăr, la dosarul cauzei nu există, și probabil nu vor putea fi produse vreodată, probe directe că partea vătămată a predat soților N. în două tranșe suma totală de cca.
130.000 euro, prin urmare, ceea ce se poate analiza în principal este dacă soții N. au avut fonduri proprii, așa cum declară, din care să poată achiziționa un teren cu prețul de
180.000 euro.
Din start apare ca evidentă "coincidența"; datelor la care partea vătămată a primit bani de la cumpărătorul apartamentului moștenit de la părinții săi Sas G., cu datele la care în contul învinuitei N. S. au intrat sume de bani aproximativ identice.
Astfel, la data de_ s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare dintre petentul S. M. în calitate de vânzător și Sas G. în calitate de cumpărător ce viza apartamentul cu 3 camere situat pe strada Jozsa Bela (actuala Octavian Goga) moștenit de primul de la părinții săi. Fiind în perioada de boom imobiliar prețul a fost fixat la 140.000 de euro din care la data de_ s-a achitat suma de 64.200 euro în numerar. Facem precizarea că petentul nu avea cont deschis la vreo instituție bancară (făptuitorul susținând că petentul nu a lucrat niciodată), că banii au fost predați în numerar și că este posibil ca Sas G. să fi avut suma respectivă asupra sa având în vedere că la epoca faptelor era notar în Sighetu Marmației. Ziua de_ a fost o zi de sâmbătă, aspect ce reiese atât din declarația vânzătorului, cât și din declarațiile cumpărătorului și martorului Racovițan D. și, evident, din calendar. Petentul susține că l-a sunat pe N. R., cu care în prealabil a avut discuții legate de un proiect imobiliar comun constând în construirea unui bloc de locuințe pe un teren ce urma să fie achiziționat din banii amândurora, astfel cum rezultă din declarațiile martorilor Racovițan D., Moraru G., Andrei Călin, Anghel M. și Joldeș
I. P. și i-a spus că a primit prima tranșă de bani. Acesta i-ar fi spus că nu e bine să aibă atâția bani la el și i-a avansat ideea de a-i preda lui suma respectivă pentru a fi depusă la bancă pe numele soției sale, angajată a Băncii Transilvania, cu pretextul că la ridicarea banilor nu va trebui să plătească nici un comision din cauză că ea este angajata băncii. Petentul ar fi predat suma primită de la cumpărător fără a fi prezentă o altă persoană în afară de cei trei, precum și antecontractul de vânzare-cumpărare (pentru a nu-l pierde așa cum i-ar fi spus făptuitorul să facă). Se presupune că la domiciliul acestuia a fost transportat cu mașina de către Sas G. sau altă persoană din partea agenției imobiliare intermediare.
A doua zi, petentul a povestit martorului Racovițan despre predarea banilor și, la insistențele acestuia, s-au deplasat împreună la domiciliul soților N., de la care martorul a cumpărat anterior un apartament situat pe str. A. V. - deci îi cunoștea, pentru a obține o dovadă a predării banilor. N. R. ar fi solicitat soției sale să prezinte suma de bani și a dat asigurări suplimentare că a doua zi banii vor fi depuși într-un cont deschis pe numele soției. Se pare că vederea banilor a reușit să convingă pe petent că totul se va întâmpla conform înțelegerii. Astfel că, la data de_, prima zi lucrătoare după ziua de sâmbătă în care au fost predați banii, în contul învinuitei intră suma de 58.000 euro.
În data de_ din suma de 58.000 euro menționată se plătește avansul de 40.000 euro (din prețul total de 180.000 euro) pentru terenul pe care soții N. l-au cumpărat de la frații P., învinuita ridicând din cont suma de 41.700 euro. Restul sumei de 140.000 euro trebuia predat conform înțelegerii până la data de_ ceea ce presupune automat că soții N. s-au bazat pe vreo sursă de bani. Dacă avem în vedere faptul că antecontractul petentului cu Sas Gheroghe era în posesia soților N. conform spuselor petentului și că în
acesta era specificat faptul că tranșa următoare de bani trebuie predată până la data de _
, bani care, pe aceeași argumentație cu lipsa comisionului aveau să intre tot în contul învinuitei, avem o explicație a sursei de bani pe care se baza familia N. pentru achiziționarea terenului.
La data de_ Sas G. plătește petentului restul din preț, respectiv suma de 75.800 euro din care suma de 1200 euro fusese predată petentului între timp pentru ca acesta să-și achite restanțele la întreținere și să se poată încheia contractul autentic de vânzare-cumpărare. La aceeași dată în contul învinuitei intră suma de 73.000 euro conform extraselor de cont de la dosar, ceea ce ne face să constatăm că avem de-a face cu o coincidență absolut uriașă dacă e să luăm în considerare varianta soților N. potrivit căreia nu au primit nici un ban de la petent și cele două sume de bani provin din surse proprii.
La data intrării în cont a sumei de 58.000 euro, învinuita avea în cont cca. 7000 euro, în total 65.077,25 euro. Până la intrarea sumei de 73.000 euro ea ridică din cont, fără să intre vreo altă sumă, cei 41.700 euro și încă cca. 4.900 euro în diverse tranșe. La data la care intră suma de 73.000 euro ea avea în cont 18.488,31 euro (65.077,25 minus 41.700 minus cca. 4900 euro), în total 91.488,31 euro. De precizat că ea mai trebuia să achite
140.000 euro fraților P. pentru teren.
La data de_ învinuita ridică suma de 60.000 euro și, înainte de această dată, ridică în total, în diverse tranșe suma de 20.510 euro, astfel că în cont mai rămâne suma de
11.000 euro care este ridicată treptat de către învinuită, în tranșe mici până la sfârșitul anului 2007, ceea ce înseamnă că nu este folosită la plata prețului terenului.
Din cei 60.000 euro ridicați la data de_ învinuita achită 57.000 euro fraților P.
, se încheie contractul autentic de vânzare-cumpărare și se convine ca restul sumei de
275.000 lei (echivalentul restului de 83.000 euro) să fi achitată din împrumut bancar pe care învinuita N. S. îl va obține, ceea ce se și întâmplă. Aceasta contractează un credit de 275.000 lei sumă ce este virată de bancă direct în contul unuia din frații P. .
Cu alte cuvinte, până la acest moment constatăm că învinuita a achitat prețul de
euro pentru teren în felul următor:
40.000 euro avans din suma de 58.000 euro intrată în contul ei la data de _
57.000 euro din suma de 73.000 euro intrată în contul ei la data de_ și
275.000 lei (echivalentul a 83.000 euro) din credit bancar.
Învinuita susține prin intermediul apărătorului său că a avut următoarele surse proprii de bani:
35.000 euro din vânzarea apartamentului de pe strada A. V. către soții Racovițan
62.000 euro din vânzarea apartamentului de pe strada Fagului către soții A.
salariile ei și ale soțului care este inginer gradul III pe nave și care ar câștiga cca. 2000 USD pe lună.
Dacă în privința prețului de 35.000 euro obținut din vânzarea apartamentului de 3 camere de pe strada A. V. la data de_ nu avem date deoarece procurorul a dat soluția fără să mai aștepte răspunsul de la BCR unde învinuita avea cont deschis la acea dată, la dosarul cauzei există date cu privire la ce s-a întâmplat cu suma de 62.000 euro obținută din vânzarea apartamentului cu două camere de pe strada Fagului.
Vizavi de apartamentul de pe strada Fagului facem mai întâi precizarea că el a fost cumpărat în anul 2005 cu prețul de 31.000 euro (provenit în parte probabil și din suma de
35.000 euro din vânzarea anterioară a apartamentului de pe A. V. ) și vândut în anul 2006
soților A. cu suma de 62.000 euro. O primă concluzie este că în mod fenomenal, dar nu imposibil, într-un an, prețul apartamentului s-a dublat. Acest lucru poate să însemne una din două variante, ori că prețul apartamentelor s-a dublat în zonă în numai un an, ori că prețul de achiziție în 2005 nu a fost de 31.000 euro ci unul mult superior, micșorat de comun acord de vânzători și cumpărători, pentru a nu se plăti taxe notariale exorbitante.
Potrivit contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de_, din prețul de
62.000 euro, cumpărătorii A. au achitat anterior un avans de 18.600 euro (f. 27), ei urmând să achite până la data de_ doar suma de 43.400 euro. La data de_ în contul învinuitei în euro de la banca Transilvania intră suma de 43.300 euro (f. 108). Până la data de_ la care în același cont intră suma de 58.000 euro, din suma de 43.300 euro rămâne doar suma de cca. 7000 euro de care am pomenit, restul fiind tocată în tranzacții mărunte astfel cum rezultă cu claritate din extrasul de cont (f. 108 verso, 109, 110). Prin urmare, în mod cert suma de 43.300 euro nu a fost folosită la achiziționarea terenului.
Rămâne avansul de 18.600 euro, din care potrivit actului de la fila 68 învinuita a rambursat integral la data de_ creditul de 10.000 euro pe care îl contractase pentru achiziționarea apartamentului de pe strada Fagului (a se vedea actele depuse la dosarul de instanță atașate concluziilor scrise ale soților N. ), rămânând suma de cca. 8600 euro plus valoarea ratelor achitată până la acea dată în posesia învinuitei. Tot la data de_ în contul ei intră suma de 10.000 euro (8600 euro rămasă după rambursarea anticipată a creditului plus sume proprii) sumă care până la momentul intrării restului de preț de 43.300 euro este de asemenea ridicată din cont de învinuită și cheltuită. Iată deci că nimic din suma de 62.000 euro obținută din prețul de vânzare al apartamentului de pe strada Fagului nu a fost folosită la achiziționarea terenului, toată suma (mai puțin 7000 euro) fiind cheltuită până la data încheierii antecontractului cu frații P. . De altfel, este greu de crezut că sumele de 58.000 euro și 73.000 euro provin din vânzarea celor două apartamente cât timp nu s-a justificat de ce până la datele de_ și_, deși tranzacțiile de vânzare a apartamentelor au avut loc în anii 2005 și 2006, banii reprezentând prețurile lor nu au fost depuși în bancă. Am arătat însă în ce formă au fost depuși în realitate la bancă și cheltuiți cei 62.000 euro până la epoca faptelor.
În ceea ce privește sumele obținute cu titlu de salarii de soții N. se observă că salariul învinuitei este infim - de 1420 lei la nivelul anului 2006 (din care 400 lei rată la credit) și nu permite în nici un caz economisirea a 97.000 euro (180.000 minus 83.000 euro credit), iar salariul făptuitorului, deși mai mare, nu este nici el unul fabulos. Se invocă faptul că făptuitorul ar câștiga la momentul despre care discutăm cam 2000 USD lunar ca și inginer mecanic gradul III pe nave însă din actele depuse de către apărătorul lui rezultă că ar câștiga atât pe două luni, deci cam 1000 USD lunar, sumă care tot nu e suficientă pentru economisirea a 97.000 euro; cât despre micul trafic de frontieră pe care l-ar fi făcut făptuitorul înainte de anul 1989, acesta nu este dovedit fiind o simplă susținere.
În ceea ce privește invocarea faptului că, potrivit foii matricole comunicate de Autoritatea Navală Română făptuitorul era pe vas la data tranzacțiilor, comunicarea nu este concludentă și nu poate fi luată în considerare cât timp ea specifică faptul că la data de_ făptuitorul figura îmbarcat pe nava Artemis 1 a unei companii din Panama (f. 30) în condițiile în care la aceeași dată făptuitorul semna în România contractul autentic de vânzare cumpărare în fața notarului (f. 27 verso). Cum a putut o dată să fie în România deși figura îmbarcat, poate și a doua oară același lucru. De altfel și Autoritatea Navală Română a comunicat faptul că nu deține evidența contractelor încheiate de marinari și nici nu cunoaște dacă personalul navigant s-a și îmbarcat sau nu pe nava pentru care avea contract. În ceea ce privește declarațiile martorilor propuși de petent constatăm că acestea se coroborează sub aspectul existenței discuțiilor cu privire la faptul că petentul urma să se
asocieze cu N. R. în vederea cumpărării unui teren pe care, în urma asocierii și cu un constructor, să fie edificat un bloc de locuințe cu mai multe apartamente din care și petentul trebuia să obțină câteva. Chiar Sas G. menționează despre această afacere deși el a fost audiat prin comisie rogatorie, nu îi cunoaște pe ceilalți martori și prezintă credibilitate și prin prisma ocupației sale de notar. De altfel, nu înțelegem motivul pentru care declarația martorului Racovițan D. a fost apreciată ca mincinoasă de vreme ce ea se coroborează cu tot materialul probator de la dosar.
Referitor la lipsa probelor directe, profesionalismul unui anchetator rezultă și din modul în care coroborează probele indirecte pentru ca să obțină trimiterea în judecată și eventuala condamnare a unui infractor. Cu probe directe este ușor acest lucru dar nu înseamnă că în lipsa lor este imposibilă acuzarea temeinică. Să nu mai pomenim de faptul că nu identificăm dubiile care se pot interpreta în favoarea celor doi cât timp și dacă ar fi avut suma de 35.000 euro intactă din prețul primului apartament vândut tot nu ar fi putut să aibă 97.000 euro să cumpere terenul și cât timp sunt martori care afirmă cu tărie că făptuitorul nu era îmbarcat pe navă la datele încheierii antecontractului și contractului cu Sas G. și am demonstrat că foaia matricolă nu dovedește lipsa făptuitorului din C. -N.
. Mai mult, dacă a lipsit el nu înseamnă că a lipsit ea și tot nu poate fi justificată proveniența sumelor de 58.000 euro și 73.000 euro în contul învinuitei. Și nu în ultimul rând, principiul in dubio pro reo poate fi invocat numai după ce toate probele au fost administrate și nu se poate stabili cu certitudine o stare de fapt.
Pe de altă parte, dacă niște persoane sunt acuzate în mod mincinos de comiterea unei infracțiuni reacționează mult mai vehement și sunt mult mai dornice să-și probeze nevinovăția, inclusiv cu testarea la poligraf pe care soții N. au refuzat-o. În plus, interesul petentului a fost să-și recupereze banii și acest lucru l-ar fi putut obține mai ușor cu vorba bună nu cu plângerea penală, cel puțin în prima fază, de aceea a formulat-o târziu. Și tot în plus, el a rămas fără nici un ban, nu realizează venituri, din modalitatea în care pare că a procedat răzbătând flagrant naivitatea lui, ca să nu o numim altfel.
Prin urmare, dată fiind insuficienta cercetare a împrejurărilor în care se presupune că s-a comis infracțiunea de înșelăciune (nu vorbim de abuz de încredere pentru că, dacă va fi dovedită varianta petentului, inducerea în eroare este clară și nu comportă discuții sub aspectul încadrării juridice) se impune admiterea plângerii contra soluției procurorului în temeiul art. 2781 alin. 8 lit. b C.pr.pen. și trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă
Tribunalul Cluj în vederea redeschiderii urmăririi penale față de N. S. lă și începerii urmăririi penale față de N. R. . Urmează ca procurorul să stabilească, cu respectarea art. 273 alin. 11 teza finală C.pr.pen., următoarele împrejurări prin mijloacele de probă indicate:
destinația sumei de 35.000 euro obținută de soții N. din vânzarea apartamentului de pe strada A. V. prin solicitarea extraselor de cont în lei și valută ale învinuitei, aferente anilor 2005-2007, de la BCR
stabilirea existenței conturilor deschise pe numele lui N. R. pentru perioada relevantă 2005-2007 prin solicitarea comunicării acestora de către ANAF - DGRFP C. -N. și solicitarea extraselor de cont de la instituțiile bancare indicate
stabilirea emiterii autorizațiilor de construcție pentru terenul întabulat pe numele soților N., cumpărat de la frații P. și stabilirea numelui investitorului imobiliar sau constructorului care a edificat eventualele blocuri de locuințe, audierea lui pentru a se stabili cine anume a achitat banii pe teren și discuțiile în legătură cu coproprietarii terenului
stabilirea destinației banilor încasați de la Sas G. de către petent la data de_ prin identificarea persoanei care a reprezentat agenția imobiliară Casa Mea Imobiliare SRL la încheierea antecontractului de vânzare- cumpărare, audierea ei și cu privire la locul unde a fost transportat cu mașina cumpărătorului petentul după ce a primit în numerar suma de
58.000 euro, audierea martorului semnatar al antecontractului Hodar Nicolae cu privire la aceleași aspecte (a se vedea finalul declarației lui Sas
G. )
stabilirea locului unde se afla N. R. la datele de_ și_ prin reaudierea martorilor propuși de petent, audierea martorilor G. Mugur și C. Olimpiu, efectuarea unei adrese către Autoritatea Navală Română care să comunice modalitatea în care se poate afla dacă o persoană era îmbarcată sau nu la bordul unui vas în perioada de referință, în care port este înmatriculată nava Artemis 1, cine este proprietarul ei, care a fost locul de îmbarcare la începutul contractului făptuitorului și cum se pot afla date despre locația făptuitorului la cele două date, cu acționarea în consecință în funcție de răspunsul primit, efectuarea unei adrese către Serviciul Pașapoarte pentru a se stabili dacă în cursul anului 2007 făptuitorul a obținut viză pentru un stat non UE în care urma să acosteze nava Artemis 1 și solicitarea de la făptuitor a copiei pașaportului
stabilirea prezenței petentului la orice discuții purtate cu frații P. Pavel și P. Călin E. legate de achiziționarea terenului, a împrejurării dacă acesta îl cunosc pe petent sau au auzit de faptul că și el contribuia cu bani la achiziționarea terenului prin audierea în calitate de martori a celor doi
stabilirea domiciliului real al soților N., dacă acesta are sau nu legătură cu str. G., nr. 2, ap. 33 din C. -N. și cine locuiește la această adresă prin investigații specifice
efectuarea oricăror investigații considerate necesare în raport de cele aflate în urma celor mai sus menționate
În temeiul art. 192 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia - efect al admiterii plângerii.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
În baza art. 2781 alin. 8 lit. b C.pr.pen. admite plângerea formulată de petentul S.
M. I. , cu domiciliul procesual ales în mun. C. -N., C. D., nr. 44, ap. 4, jud.
C. împotriva ordonanței din_ emisă în dosarul nr. 149/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj și a rezoluției din_ emisă în dosarul nr. 517/II/2/2013 de către prim-procurorul aceluiași parchet, pe care le desființează și trimite cauza la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, procurorului, în vederea redeschiderii urmăririi penale față de învinuita N. S. - CNP 2. și începerii urmăririi penale față de făptuitorul N.
- CNP 1., ambii domiciliați în mun. C. -N., str. A. V., nr. 58, ap. 52, jud. C., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 215 alin. 1 și 5 C.pen.
În baza art. 192 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi_ .
PREȘEDINTE GREFIER
T. M. S.
Red.S.T./C.B./2 ex.
| ← Decizia penală nr. 14/2013. Plângerea împotriva soluţiilor... | Decizia penală nr. 5/15. Plângerea împotriva soluţiilor... → |
|---|
