CSJ. Decizia nr. 952/2002. Penal. întrerupere executare pedeapsa. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.952
Dosar nr.5202/2002
Sedinţa publică din 25 februarie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de condamnatul M.Z. împotriva deciziei penale nr.557/A din 17 octombrie 2002 a Curţii de Apel Galaţi.
S-a prezentat recurentul condamnat aflat în stare de arest, asistat de av.V.M., apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Apărătorul condamnatului a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor şi pe fond admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei pentru rezolvarea unor probleme familiale.
Procurorul a pus concluzii de respingere ca nefondat a recursului, deoarece condamnatul nu a făcut dovada existenţei unor împrejurări speciale astfel cum sunt prevăzute de art.455 raportat la art.453 lit.c din Codul de procedură penală.
Condamnatul în ultimul cuvânt, a arătat că lasă soluţia la aprecierea instanţei.
CURTEA,
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr.361 din 13 septembrie 2002, Tribunalul Brăila a respins ca nefondată, cererea formulată de către condamnatul M.Z. ( întemeiată pe dispoziţiile cuprinse în art.453 alin.1 lit.c din Codul de procedură penală, în sensul că, renovarea casei în care locuieşte familia sa, impune prezenţa şi a lui în realizarea acestei activităţi.
Curtea de Apel Galaţi, prin decizia penală nr.557/A din 17 octombrie 2002, a respins ca nefondat, apelul declarat, în termen legal, de către condamnat, apreciind că, în mod corect instanţa de fond a reţinut că motivul invocat nu face parte din cele prevăzute de lege pentru întreruperea executării pedepsei.
Cu reiterarea aceluiaşi motiv, condamnatul M.Z. a atacat cu recurs, în termen legal decizia menţionată, solicitând ca prin admiterea acestuia şi casarea hotărârilor pronunţate să se dispună întreruperea executării pedepsei de 7 ani şi 6 luni închisoare la care a fost condamnat şi din care a executat 3 ani, pentru a-şi renova casa familiei sale, ce nu suferă amânare.
Examinând hotărârile atacate, în raport cu motivul de recurs invocat, Curtea constată, în baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, recursul nefondat, urmând a fi respins.
În acest sens, conform dispoziţiilor cuprinse în art.453 alin.1 lit.c din Codul de procedură penală, la care fac trimitere cele ale art.455 din acelaşi cod, executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă şi când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează.
Revenind la cauză, din Referatul de anchetă socială, nr.44569 întocmit la 18 septembrie 2002 de către Primăria Municipiului Brăila, rezultă că mama condamnatului, S.J., este casnică şi convieţuieşte în concubinaj cu numitul T.V., având în întreţinere 3 copii minori cu vârstă între 7-11 ani, că aceştia locuiesc într-un imobil compus din 2 camere insalubre, necesită lucrări de reparaţii.
Aşa cum au apreciat şi instanţele anterioare, se constată că nu s-a făcut dovada existenţei acelor împrejurări speciale din cauza cărora, executarea pedepsei de către condamnat ar avea consecinţe grave pentru el sau familia sa.
Pentru aceste considerente, Secţia Penală a Curţii Supreme de Justiţie, în baza art.38515 alin.1 pct.1 lit.b din Codul de procedură penală, va respinge recursul declarat de condamnat ca nefondat.
În temeiul art.192 alin.2 din Codul de procedură penală, recurentul condamnat urmează să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul M.Z. împotriva deciziei penale nr.557/A din 17 octombrie 2002 a Curţii de Apel Galaţi.
Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 550.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând
onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 947/2002. Penal | CSJ. Decizia nr. 967/2002. Penal → |
|---|
