CSJ. Decizia nr. 1057/2003. Penal. întrerupere executare pedeapsa. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1057/2003
Dosar nr. 5161/2002
Şedinţa publică din 28 februarie 2003
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin petiţia din 5 iunie 2002, condamnatul I.M.R. a solicitat întreruperea executării pedepsei rezultante de 7 ani şi 6 luni închisoare, aplicată pentru şase infracţiuni de tâlhărie, de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, prin sentinţa penală nr. 310/2000.
Petiţionarul a invocat în cererea sa situaţia grea familială, susţinând că mama sa este bolnavă şi locuinţa a fost deteriorată în urma unui incendiu, iar mama, fiind pensionară, nu are posibilitatea de a putea suporta plata reparaţiilor, mai ales că mai are în întreţinere 4 copii minori.
Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, prin sentinţa penală nr. 911 din 3 octombrie 2002, a respins, ca nefondată, cererea condamnatului, motivând că, din raportul de anchetă socială, rezultă că cele invocate de petiţionar, nu sunt reale.
Împotriva sentinţei, condamnatul a declarat apel, invocând tot motivul privind situaţia familială, dar modificat în sensul că mama sa a plecat în străinătate, iar surorile sale au rămas singure.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 712 din 8 noiembrie 2002, a respins, ca nefondat, apelul.
Se motivează că nu s-a făcut dovada unor împrejurări speciale, care ar avea consecinţe grave pentru familia petiţionarului.
Condamnatul a declarat recurs, pe care nu l-a motivat, lăsând soluţionarea la aprecierea instanţei.
Recursul nu este fondat.
Din referatul de anchetă socială al Consiliului Local al Sectorului 2, rezultă că mama condamnatului, în vârstă de 49 ani, precum şi surorile inculpatului, sunt încadrate în muncă la aceeaşi societate, realizând un venit total de peste 5 milioane lei, lunar.
Mama este proprietara unei locuinţe, compusă din 3 camere, care sunt complet mobilate şi bine întreţinute.
Nici unul din membrii familiei nu are probleme de sănătate.
Condamnatul mai are un frate, care este arestat şi condamnat în aceeaşi cauză, tot la pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 6 luni închisoare.
Aşa fiind, corect s-a reţinut că nu există împrejurări speciale, datorită cărora executarea pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat şi familia sa.
Nici chiar dacă mama condamnatului ar fi plecat ulterior în străinătate, nu este de natură a se considera că există împrejurări speciale în sensul art. 453 lit. c) C. proc. pen.
Totodată, este de menţionat şi faptul că recurentul nu a avut nici o ocupaţie, încât nu a contribuit la cheltuielile familiei.
În acelaşi timp, nu se poate ignora faptul că se ocupa cu infracţiunile de tâlhărie, împreună cu fratele său mai mic.
În această situaţie, chiar dacă ar exista o situaţie specială familială, totuşi nu se impune întreruperea executării pedepsei, întrucât condamnatul nu ar fi în măsură să-şi ajute familia şi dacă s-ar acorda întreruperea executării pe termenul maxim.
Pentru aceste considerente, urmează a se respinge recursul, ca nefondat, în baza art. 38515 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.
Ca urmare a acestei soluţii, recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care se include şi onorariul de avocat oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul I.M.R. împotriva deciziei penale nr. 712 din 8 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 650.000 lei cheltuieli judiciare, din care 150.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1056/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 1058/2003. Penal. Reabilitare. Recurs → |
|---|
